Andreea Nitescu Nutritionist Dietetician

18/10/2025

Ce mănâncă Akkermansia muciniphila?
❌ NU fibre
❌ și NU polifenoli

Mulți spun că A. muciniphila se hrănește fie cu fibre, fie cu polifenoli (sau cu ambele).

Ei bine, cu niciuna.
În realitate, Akkermansia muciniphila este un specialist în mucină.

Genomul și fiziologia sa arată că este adaptată să folosească mucina ca singură sursă de carbon, azot și energie in vivo.
Nu are genele necesare pentru a degrada carbohidrații din polizaharidele plantelor.

De unde vine, deci, toată această confuzie?

Probabil din faptul că alimentația bogată în fibre sau polifenoli chiar duce la creșterea abundenței A. muciniphila – dar numai indirect.

De ce stimulează fibrele și polifenolii proliferarea A. muciniphila?

Totul ține de mucus.

A. muciniphila se hrănește exclusiv cu mucină, glicoproteina care alcătuiește stratul de mucus al intestinului tău.

Fibrele și polifenolii nu hrănesc A. muciniphila direct — ci ajută prin creșterea producției de mucus și prin susținerea microbilor care creează mediul potrivit pentru ca ea să prospere.

Așadar, cm cresc fibrele și polifenolii producția de mucus?

1️⃣ Indirect → prin cross-feeding microbian și semnalizare metabolică

Fibrele și polifenolii hrănesc alți microbi benefici (de ex. Bifidobacterium, Faecalibacterium, Lactobacillus).

Acești microbi produc acizi grași cu lanț scurt (SCFA) precum acetat și butirat.

SCFA-urile stimulează celulele intestinale să producă mai mult mucus și să întărească bariera intestinală.

Un strat mai gros de mucus = mai multă „hrană” și condiții mai bune pentru ca Akkermansia muciniphila să se dezvolte.

2️⃣ Direct → prin stimularea celulelor intestinale să producă mucus

Anumiți polifenoli (în special elagitaninele, proantocianidinele, catechinele și antocianinele) pot acționa direct asupra celulelor intestinale pentru a:

🧫 Crește expresia genei MUC2
🌿 Promova diferențierea celulelor intestinale
💪 Întări integritatea stratului de mucus

Aceste efecte au fost observate în studii pe animale și celule — ceea ce înseamnă că polifenolii pot încuraja direct intestinul tău să producă mai multă mucină.

👉 Fibrele și polifenolii nu hrănesc A. muciniphila – ci ajută intestinul tău să o hrănească.

ÎN CONCLUZIE
Ce mănâncă Akkermansia muciniphila?
❌ Nu fibre.
❌ Nu polifenoli.
✅ Mănâncă mucină – mucusul produs de intestinul tău.

Dar fibrele și polifenolii ajută Akkermansia muciniphila să prospere indirect.

Așa că, continuă să mănânci alimente bogate în fibre și polifenoli pentru a susține această bacterie benefică.

Doar ține minte: Akkermansia muciniphila nu le consumă direct.
Ea consumă mucina pe care intestinul tău o produce ca răspuns.

16/10/2025

De ceva vreme am fost fascinată de o arhee mai puțin menționată: Methanosphaera stadtmanae.

Ieri, după ce am citit ultimul articol al dr. Mark Pimentel, unde menționa arheea Methanobrevibacter smithii ca fiind metanogenul predominant în intestinul subțire al persoanelor cu IMO (intestinal methanogen overgrowth – suprapopulare intestinală cu metanogeni), m-am întrebat dacă întâlnește din când în când și M. stadtmanae.

Ce e diferit la acest microorganism?

M. stadtmanae este un metilotrof obligat, ceea ce înseamnă că depinde de substraturi metilate (în cazul acesta, metanol) pentru a genera metan. Prin urmare, nișa ei este legată de disponibilitatea donatorilor de grupări metil proveniți de la gazdă, dietă sau alți microbi.

Practic, această specie are cel mai restrictiv metabolism metanogenic dintre metanogenii cunoscuți: ea produce metan doar prin reducerea metanolului cu H₂; nu poate folosi CO₂ ca acceptor de electroni și are nevoie de acetat ca sursă de carbon pentru biosinteză.

De ce ar putea fi la fel de importantă, sau chiar mai importantă, decât M. smithii?

M. stadtmanae nu se găsește doar în intestinul subțire. De fapt, este mai frecventă în colon.

Deși ambele specii de arhee activează celulele dendritice, M. stadtmanae provoacă în general un răspuns pro-inflamator mai puternic (niveluri mai ridicate de TNF-α/IL-1β in vitro) decât M. smithii. Pentru cei pasionați, recunoașterea pare să fie independentă de căile clasice bacteriene TLR/NOD.

Un articol recent sub formă de preprint (2025) sugerează chiar o kinetică distinctă a semnalizării dependente de TLR8, M. stadtmanae producând o activare mai timpurie și mai intensă decât M. smithii. Subiectul este extrem de fascinant, dar deocamdată rămâne o ipoteză.

Evident, voi urmări îndeaproape acest subiect 🦠🔬

26/03/2025

📢 Pachete speciale de Paște pentru gestionarea obezității 🥚🐰

Sărbătorile sunt un moment de bucurie, dar și o provocare pentru cei care se confruntă cu probleme de greutate. Obezitatea nu este doar o chestiune de voință – este o condiție complexă care necesită o abordare multidisciplinară.

🔹 De ce să alegi o echipă multidisciplinară?
Succesul pe termen lung în gestionarea greutății vine din echilibrul între abordarea medicală, nutrițională și psihologică:
✅ Medicul evaluează starea de sănătate, posibilele cauze medicale ale obezității și, dacă este cazul, poate recomanda terapii medicamentoase moderne, precum analogii GLP-1.
✅ Dieteticianul creează un plan alimentar personalizat, sustenabil și echilibrat, adaptat nevoilor tale specifice și stilului tău de viață, oferind suport practic pentru implementarea schimbărilor pe termen lung.
✅ Psihologul ajută la identificarea relației cu mâncarea și la depășirea blocajelor emoționale care pot sabota progresul, oferind strategii pentru gestionarea alimentației emoționale, a stresului și a motivației pe termen lung.

✨ De Paște, investește în sănătatea ta!
Programează-te pentru o evaluare completă și începe un proces ghidat către o greutate optimă.

📧 Contactează recepția Synobis pentru a afla la ce specialiști te poți programa și alege echipa potrivită pentru tine! Accesează link-ul din comentarii.

16/03/2025

Citește tot
👇

12/03/2025

Au mai rămas 2 zile și jumătate de înscriere la workshop-ul meu din 15 martie despre "Interpretarea rezultatelor testelor de microbiom intestinal în practica dietetică".

Dacă ești specialist în domeniul nutriției (dietetician, medic) și te interesează să descoperi care sunt cei mai importanți indicatori ai echilibrului microbiotei intestinale, nu rata acest workshop.

Spoiler alert: nu îi consider pe toți indicatorii menționați în acest reel utili – și voi explica pe care îi consider mai puțin utili și de ce la workshop.

📅 Data și ora: 15 martie 2025, 11:00 - 16:00 GMT+2 (pauză la fiecare oră, pauză de masă 30 minute, încheiere estimată la 16:00)

📌 Locație: Online pe platforma Zoom (linkul va fi trimis cu o seară înainte)

🎟️ Preț: 500 lei

🔗 Pentru înscrieri, accesează link-ul din comentarii.

08/03/2025

Într-adevăr, e foarte important să nu generalizăm sub nicio formă în ceea ce privește recomandările pentru echilibrarea microbiotei intestinale – acestea trebuie să fie personalizate.

Dar aș vrea să punctez două aspecte cheie:

Primul ar fi faptul că Akkermansia muciniphila nu "mănâncă" polifenoli.
În schimb, polifenolii servesc drept substrat pentru alte specii bacteriene degradatoare de polifenoli, care creează un mediu propice proliferării A. muciniphila.

La fel și inulina.

A. muciniphila poate, într-adevăr, hidroliza anumiți polifenoli, dar nu are capacitatea de a îi metaboliza. Numeroase studii au arătat că prezența mai multor specii degradatoare de polifenoli e un factor determinant al abundenței A. muciniphila, în special prin activarea receptorului AhR.

Al doilea aspect este legat de rulajul mucoasei intestinale. În primul rând, trebuie să recunoaștem faptul că abundența Akkermansia muciniphila este excesivă în anumite afecțiuni unde știm că bariera intestinală e deseori degradată, precum Scleroza Multiplă (SM) și boala Parkinson.

Dar dacă stratificăm pacienții cu SM, observăm că abundența A. muciniphila este de obicei crescută doar în fazele incipiente ale bolii, nu și la pacienții cu boala în progresie.

De asemenea, știm că A. muciniphila stimulează proliferarea celulelor stem intestinale, contribuind la regenerarea barierei intestinale prin calea Wnt/beta-catenin și creșterea producției intestinale de mucus.

Aceste două observații sugerează că abundența ridicată a A. muciniphila ar fi de fapt un mecanism Compensator, care, în prezența unei degradări excesive a mucoasei intestinale, proliferează și are rolul de a stimula celulele stem și producția de mucus.

De asemenea, partea mai importantă este că aceasta stimulează producția de mucină sulfatată, care știm că e deficitară în boli precum colita ulcerativă și care are un rol deosebit în protecția tractului intestinal.

De altfel, abundența A. muciniphila este de regulă scăzută în boli inflamatorii intestinale, precum Crohn și colita ulcerativă.

Sunt de acord că nu trebuie să recomandăm Pendulum Akkermansia la toată lumea, dar clar trebuie o perspectivă echilibrată în ceea ce privește motivul pentru care, de exemplu, vedem un exces de A. muciniphila în rezultatele unui test de microbiom.

Pe 15 martie voi ține un workshop de interpretare a rezultatelor analizelor microbiomului intestinal și acest subiect va fi explicat mai în detaliu.

Orice specialiști în domeniul nutriției (medici, dieteticieni) sunt invitați cu drag să participe.

Mai multe detalii aici
👇
https://fb.me/e/61KqeYvLh

La întâlnirea online de data trecuta, spre finalul acesteia, mi-au fost adresate întrebari legate de muciniphila.
Interesant, căci de aproximativ 1 an îmi vin pacienți ce au administrat probiotic cu aceasta specie la recomandarea cuiva din domeniul medicinei alopate sau integrative.
Din păcate, abordarea acestora, de cele mai multe ori este greșită. Și va spun și de ce.

Suplimentarea cu Akkermansia poate fi mai mult o procedura riscanta decât una cu beneficii, fiind o bacterie puternic consumatoare de mucus uman, față de altele: intestinul subțire are 1 singur strat de mucus, intestinul gros are 2 straturi de mucus.
De ce as risca sănătatea unui pacient focusandu-ma pe o singura bacterie ce poate implica și riscuri și care este și într-o concentrație destul de mică ? (pana la 3% din ecosistemul bacterian intestinal).
Aceasta bacterie are părțile ei negative: poate produce mai multa inflamație intestinală prin deteriorarea barierei intestinale ce duce la translocarea -lipopolizaharidelor. Toate acestea putând provoca o supra-inflamație și chiar grabirea avansarii țesuturilor tumorale.
La unii, în funcție de microbiota nativa și producția de - acizi grași cu lanț scurt - ar putea impacta metabolismul acizilor biliari. Acest metabolism negativ al acizilor biliari ducând la o dominanta bacteriană patogenă.
Dar de ce ar putea provoca mai mult rău decât bine, deși este lăudată ca fiind o bacterie extrem de benefică?
Deoarece, în tratamentele propuse de catre persoane mai mult sau mai puțin calificate în a gestiona specii bacteriene în scopuri medicinale, aceștia au uitat sau nu știu un lucru esential: Akkermansia Muciniphila este o bacterie ce nu consuma orice tip de fibra alimentara ( asa cm vad în unele suplimente cu inulina adăugată) ci este una extrem de pretențioasă. De aici și particularitățile sale.
Odata cu suplimentarea acestei bacterii e nevoie și de suplimentarea cu polifenoli specifici alimentației Akkermansia muciniphila dar și de o alimentație bogata în polifenoli alimentari, deci se schimba neapărat alimentația!
Pentru a nu te mânca (îți consuma din mucus) trebuie sa ii dai de mâncare, e logic, nu?
Dar care sunt polifenolii preferați de către Akkermansia?
Cei de culoare mov/ mov închis sau rosu inchis: rodia, strugurii negrii, mărul Bot de iepure, afinele, murele, loboda ( poza de jos), sfecla și lista poate continua.
Pe lângă alimentatia bogata în astfel de polifenoli, pacienților mei le modulez microbiota cu suplimente ce oferă un boost dezvoltării coloniilor native benefice.

Concluzia este simplă: nu toți știu să manipuleze corect speciile bacteriene apărute în suplimentele alimentare și nu toate suplimentele alimentare de tipul probioticele ( simbioticelor) sunt fără riscuri.
Atenție la neatenție! 🙏
Zile cu speranta va doresc si o primăvară minunată tuturor! 🌷☺️

04/03/2025

Iubesc edamame 💚🫘

27/02/2025

Dacă ești specialist în domeniul nutriției (student, dietetician, medic), te invit să te înscrii la workshop-ul meu pe 15 martie intitulat „Interpretarea rezultatelor testelor de microbiom în practica dietetică”

Detalii aici
👇
https://fb.me/e/61KqeYvLh

26/02/2025

Vorbeam recent de rapamicină – și uite că avem ceva știri noi, dovadă că se încă se fac studii pe această moleculă, deși a expirat brevetul.

🐈 Un studiu nou la pisici condus de Dr. Joshua Stern de la NC State College of Veterinary Medicine, în colaborare cu compania de sănătate animală din Irlanda numită TriviumVet, a folosit rapamicina (sirolimus) să trateze cardiomiopatia hipertrofică (CMH).

CMH este o boală a mușchiului inimii, care se caracterizează prin îngroșarea anormală a țesutului muscular cardiac, ceea ce cauzează dificultăți în pomparea sângelui din inimă către restul corpului.

Este primul medicament care a reușit să trateze eficient această afecțiune și în prezent se așteaptă să primească aprobare condițională de la FDA în Martie pentru această indicație.

🗿 Deși nu pare o veste așa importantă, ne reamintește că rapamicina este o moleculă insuficient studiată și că ea acționează în nenumărate feluri, prin inhibarea mTORC1.

🔗 Am să las link-ul către știre în comentarii, dar și link-ul către postarea mea inițială despre rapamicină și longevitate, pentru cei interesați.

21/02/2025