03/11/2025
Conceptul de „fereastră de toleranță” (window of tolerance) a fost introdus de dr. Daniel Siegel, neuropsihiatru și cercetător în neurobiologia interpersonală.
El descrie fereastra ca intervalul fiziologic în care sistemul nostru nervos autonom (SNA) poate gestiona stresul și emoțiile fără a intra în suprasarcină sau colaps. Poate că avem impresia că este imposibil să trăim și să gestiomnăm ritmul alert al cotidianului dar… este posibil.
ce se întâmplă când acest spațiu interior există?
Putem folosi o metaforă:
🌀Înăuntrul ferestrei
Cortexul prefrontal este activ → putem gândi, simți, relaționa și acționa coerent.
Este zona autoreglării și a prezenței conștiente.
Corpului îi este permis să simtă: căldură, expansiune, flux. Respirația este amplă, digestia funcționează, ritmul cardiac e echilibrat.
❗️În afara ferestrei:
~Dacă stimulul este prea intens , sistemul urcă în hiperactivare (luptă/fugi): anxietate, furie, tensiune, alertă, respirație accelerată.Aici poți simți maxilar încordat, umeri ridicați, respirație în piept, impuls de a face ceva imediat.
~Dacă stresul este copleșitor ,sistemul cade în hipoactivare (îngheț/colaps): epuizare, amorțeală, deconectare, neputință. Aici simți greutate în corp, apatie, respirație superficială, lipsă de motivație.
Nu putem vorbi despre alb și negru, cevs clar tipizat, ci putem vorbii despre nuanțe, această „fereastră” nu este fixă — se lărgește sau se îngustează în funcție de istoricul nostru traumatic, de atașament, de somn, alimentație, relații sigure, practici de reglare, de stitul de viață.
Este un mod, un filtru unic prin care sistemul nostru nervos percepe lumea.
Aceasta flexibilitate, sau rigiditate, se numește tonus vagal și este mediată de nervul vag (teoria polivagală – Dr. Stephen Porges). Și aicio este o altă poveste ce o voi spune altă dată.
Cum se „lărgește” neurofiziologic fereastra??
!!!!!!Prin neuroplasticitate!!!!!
Creierul își modifică permanent conexiunile sinaptice în funcție de experiențe repetate.
Cu alte cuvinte, antrenamentul autoreglării (respirație conștientă, mișcare lentă, mindfulness, contact somatic sigur) modifică literalmente modul în care neuronii comunică între sistemul limbic (emoțional) și cortexul prefrontal.
Repetiția siguranței înseamnă consolidarea rețelelor neuronale care susțin calmul, prezența și auto-controlul.
Fereastra de toleranță este spațiul corporal de siguranță internă. Ea, fereastra, acest spațiu, se simte în corp, nu doar se înțelege mental. Se crează, se construiește.
Poate folosim o metaforă, dar din punt de vedere științific fereastra de toleranță are baze neurofiziologice clare, legate de plasticitatea sistemului nervos și reglarea axei stresului (hipotalamus–hipofiză–suprarenale).
Așadar, un spațiu în care să învățăm despre și cm construim, este necesar!! Pentru că este despre prezent și despre ceea ce aducem în viața și relațiile noastre!
Link înscriere workshop 14.11⬇️
https://forms.gle/KM5bpPsDMHX6pkqp6