Psiholog Silvia Bouroș-Lopătaru

19/10/2024

🌱 O oportunitate excelentă nu doar de a primi sprijin de calitate, ci și de a fi parte într-un demers educativ.

✨ Mary este acel profesionist și om pe mâinile căruia m-aș lăsa fără ezitare pentru că are calitățile, abilitățile și cunoștințele necesare de a ghida pe oricine într-un proces terapeutic de calitate.

📌 Vă poate ajuta nu doar în Buzău, ci și în București.

17/10/2024

Înșir cuvinte și mă dor. Simt și dor.

Poftă. Da! Asta e!

O poftă de licoarea clarității și a sensului.

Vreau să o am. Vreau să o consum. De unde o iau? Se cumpără sau se descoperă?

Există negustori de astfel de licori? În ce fundături îi găsesc? Nu mi-e frică. Pot merge acolo.

Vreau să merg acolo.

Oare cât costă? Și în ce monedă se plătește?

Nu am la mine decât câteva coroane de "mici sclipiri ici-colo". Strânse de pe jos. Găsite de mine, aruncate de alții. Cei care înaintea mea au mers în fundături, cu curaj, și au avut la ei exact ce cereau negustorii în schimbul licorii: lire de voință, yeni de speranță și mărci de pricepere.

20/09/2024

✨ 𝗖𝘂𝗺 𝘀𝗲 𝘀𝗶𝗺𝘁𝗲 𝗮𝗻𝘅𝗶𝗲𝘁𝗮𝘁𝗲𝗮 𝗽𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂 𝗺𝗶𝗻𝗲 ș𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝘀𝘂𝗻𝘁 𝗽𝗿𝗼f𝘂𝗻z𝗶𝗺𝗶𝗹𝗲 î𝗻 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗺𝗮̆ 𝗽𝗼𝗮𝗿𝘁𝗮̆?✨

🔍 Am observat mereu că mă mișc într-un ritm mai alert decât cei din jur. Mi-am dat seama de asta tot mai clar începând cu primul meu loc de muncă într-o companie multinațională. Cu toate acestea, nu atunci am conectat rapiditatea pe care o impregnam acțiunilor mele de anxietatea adânc înrădăcinată în mine, ca un ecou din vremuri imemoriale. 🧩 Puzzleul interior a început să capete sens abia acum, într-un prezent mult mai conștient, la care mă străduiesc să rămân conectată. 🌱

⚡ Rapiditatea se simte ca un impuls intern care mă împinge mereu înainte, ca și când aș fi conectată la o energie ce mă face să acționez ager, să iau decizii în viteză și să bifez constant sarcini. La suprafață pare o eficiență naturală, dar în spatele acestui ritm se ascunde anxietatea. 😓

🏃‍♀️ Când mă grăbesc să fac lucrurile, mișcarea rapidă pare să se alinieze cu ritmul frenetic al anxietății mele. În acele momente nu mai simt că anxietatea mă presează ci că devin una cu ea, ca și cm aș alerga în același pas cu agitația din interiorul meu. Atâta timp cât mă mișc repede, anxietatea nu mai apasă pe pieptul meu – suntem pe aceeași frecvență. 🔄 Dar în clipa în care mă opresc, simt din nou cm îmi sfâșie liniștea, o simt din nou, violentă și neîndurătoare. 🌀

❓ De la aceste observații am ajuns să mă întreb dacă ritmul meu alert nu e doar un mod de a fugi de acea anxietate, de a o ține la distanță. Poate că graba nu e doar o trăsătură a personalității mele, m-am gândit, ci un mecanism de supraviețuire, o cursă fără sfârșit în care am intrat pentru a evita acea liniște care, paradoxal, devine insuportabilă.

Dar de ce fug de liniște? Ce ascunde ea atât de înspăimântător? 👀

🔑 Acestea sunt întrebările care mă bântuie uneori. Trăiam cu naivitatea că fiecare întrebare are răspunsul ei și căutam acel răspuns exact, potrivit, cheia care îmi va deschide cufărul înțelegerii de sine.

🎭 Am descoperit că găsirea unui răspuns se aseamănă mai degrabă cu descoperirea unor straturi succesive ale propriei mele ființe, fiecare dezvăluind o nouă întrebare. Nu există un singur răspuns, ci un proces continuu de autoexplorare, în care răspunsurile vin sub formă de nuanțe, nu de certitudini. Poate că liniștea, în toată intensitatea ei, nu ascunde un răspuns unic, ci o invitație de a mă cunoaște dincolo de agitația din mine. Poate că fug nu de ceea ce liniștea ascunde, ci de ceea ce dezvăluie – fragilitatea, vulnerabilitatea și, în cele din urmă, autenticitatea mea. 💫

🌿 Acum știu că drumul nu este despre a găsi un răspuns final, ci despre a învăța să fiu cu mine însămi în liniște, să accept că această călătorie interioară nu are un sfârșit clar, ci este o continuă revelație a sinelui. Și poate că, în acest proces, nu trebuie să fug de liniște, ci să o primesc ca pe un aliat în descoperirea mea. 🌸

🔔 Dacă și tu ai trăit această fugă constantă pentru a scăpa de anxietate te invit să reflectezi la ce ar putea dezvălui liniștea în cazul tău. Ce ai putea descoperi în acele momente de pauză, în care ritmul încetinește și rămâi doar tu cu gândurile tale? 🌟



𝘐𝘮𝘢𝘨𝘪𝘯𝘦 𝘨𝘦𝘯𝘦𝘳𝘢𝘵𝘢̆ 𝘤𝘶 𝘈𝘥𝘰𝘣𝘦 𝘍𝘪𝘳𝘦𝘧𝘭𝘺 𝘱𝘦 𝘣𝘢𝘻𝘢 𝘵𝘦𝘹𝘵𝘶𝘭𝘶𝘪. 🎨

22/05/2024

Moartea unui copil este cea mai grea pierdere pe care o putem trăi ca ființe umane. Este nefirească în ordinea desfășurării vieții și lasă părinții să se confrunte cu o durere nemărginită și un gol imposibil de umplut. Speranțele, visele și planurile pentru viitor sunt sfâșiate, iar rutina zilnică este perturbată în mod fundamental. Aceasta nu este doar o pierdere a unei vieți, ci și a unui viitor întreg și a unei părți esențiale din identitatea părinților.

Mă bucură faptul că luna acesta, care este declarată și luna conștientizării și promovării sănătății mintale în întreaga lume, a fost adoptat acest proiect de lege care instituie pe 15 octombrie "Ziua părinţilor de îngeri".

Mica mea contribuție în promovarea acestui proiect, rămâne doar atât, mică, în comparație cu aportul pe care l-au adus, prin poveștile lor, acești 3 părinți de îngeri. Mi-aș dori ca fiecare părinte care a trecut printr-o astfel de experiență să poată ajunge să o împărtășească lumii pentru că împărtășirea acesta nu este doar un act de vindecare personală, ci și un gest de compasiune și solidaritate cu toți cei care au experimentat sau vor experimenta o astfel de pierdere. Este un mod de a construi o lume mai empatică și mai susținătoare, unde durerea nu este ascunsă, ci recunoscută și onorată.

Ce înseamnă un părinte de înger? Ce trebuie să spui și mai ales să nu spui unui părinte de înger. Cum te simți ca părinte de înger, cm gestionezi cea mai ma...

19/03/2024

Mulțumesc Adina și Felix pentru invitație! 🙏

19/03/2024

De la 22:00 voi fi aici încercând să aduc câteva clarificări importante ce țin de acest comportament frecvent întâlnit în dinamicile noastre relaționale.

🔴 Șantajul Emoțional: O Seară de Reflectare și Înțelegere

⏰ LIVE, azi de la ora 22:00, la Speranța TV - Alăturați-vă nouă alături de Adina și Felix Mușat și invitatul special, SILVIA BOUROȘ LOPĂTARU, psiholog clinician și psihoterapeut.

👉 Vom explora ce este șantajul emoțional, particularitățile și dinamica sa. De ce apar aceste comportamente și care sunt motivele din spate? Vom discuta cm să identificăm șantajul emoțional în diverse relații: de cuplu, parentale, prietenii etc.

02/02/2024

𝐖𝐡𝐨 𝐇𝐚𝐬 𝐂𝐚𝐫𝐞𝐝 𝐚𝐛𝐨𝐮𝐭 𝐘𝐨𝐮?

Într-una dintre serile recente, am fost prinsă în ghearele unui vis urât, acel gen de vise în care lacrimile curg în timp ce somnul persistă, refuzând să mă elibereze. Bogdan, dormind în liniște alături de mine, s-a trezit la sunetul plânsului meu, crezând probabil că sunt trează și că plâng pentru că mi s-a întâmplat ceva. Convingându-se că eu încă dormeam, el a simțit să facă ceva pentru mine, alegând să îmi mângâie palma într-un gest tandru, fără a-mi perturba somnul. Dimineața următoare, stând de vorbă, mi-a povestit ce s-a întâmplat în timpul nopții.

În contemplarea gestului său, am început să simt o avalanșă de emoții plăcute: siguranță, pace, conexiune, recunoștință, smerenie, ocrotire, bunătate. M-am pus apoi în postura de a traduce acțiunea sa în cuvinte, întrebându-mă ce a făcut, de fapt, pentru mine?

Răspunsul a venit citind newsletter-ul de săptămâna aceasta al lui Rick Hanson (psiholog american), cu titlul „Who Has Cared about You?”. Ce a făcut el a fost simplu, dar măreț, dezinteresat, dar benefic, păsător și grijuliu, toate în timp ce eu dormeam și nu puteam să-l văd făcând toate astea. Cred cu tărie că putem fi așa atât când nu suntem văzuți, cât și când ochii celuilalt sunt ațintiți asupra noastră. Cheia constă în a accesa acea parte din noi capabilă să manifeste această păsare.

Iar câștigul unei astfel de atitudini este de ambele părți. Studiile arată că simțirea aprecierii/păsării/grijii celuilalt oferă o protecție împotriva stresului, crește emoțiile pozitive, promovează reziliența și stimulează grija față de alții și față de noi înșine. În plus, această experiență aduce o senzație minunată în corp. Pe termen lung, sentimentul de a fi tratat cu păsare poate umple treptat goluri din interior rămase din copilărie, de la ultimul loc de muncă sau din alte relații eșuate.

Tu cm știi că cineva este păsător față de tine? Ce face corpul tău când cineva se preocupă de tine? Ce fel de gânduri sau atitudini îți trec prin minte? Care este răspunsul tău emoțional când cineva se înjrijește de tine?

Ia-ți un timp de gândire și descoperă câte astfel de momente trăiești în fiecare zi.

04/01/2024

Deunăzi am fost invitata Adinei la o discuție pe tema fricii de a pierde controlul.

Așa cm o văd eu, frica de a pierde controlul este o consecință a nesatisfacerii nevoii noastre sănătoase de a fi/a ne simți în control.

Nevoia de a ne simți în control este una dintre nevoile noastre de bază. Această nevoie de ai fi/ne simți în control pare să fie înnăscută și să evolueze odată cu noi, devenind o parte integrantă a identității noastre. De-a lungul vieții, această nevoie se manifestă în diverse moduri, de la dorința de a controla propriile acțiuni și alegeri, până la gestionarea relațiilor și situațiilor din jurul nostru. Cu toate acestea, când simțim că această nevoie de control este amenințată sau că pierdem controlul asupra unor aspecte esențiale ale vieții noastre, apare frica.

Astfel, frica de a pierde controlul poate avea rădăcini adânci în psihologia umană și poate fi alimentată de diverși factori, cm ar fi experiențe adverse, lipsa siguranței sau teama de consecințe negative. Este important să recunoaștem că, în multe situații, dorința noastră de a controla totul provine dintr-un instinct de autoconservare și protejare. Cu toate acestea, excesul de control poate deveni o sursă de stres și anxietate.

Ce e de facut? La un răspuns pentru această întrebare am încercat să ajungem prin discuția noastră.