10/04/2025
Ce este tulburarea alimentară?
Termenul de “tulburare de alimentație” descrie o afecțiune psihologică, cu impact atât asupra femeilor, cât și a bărbaților, acoperind o arie largă de obiceiuri alimentare, de la mâncatul compulsiv până la restricția alimentară.
Conform Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, tulburările alimentare și de alimentație sunt caracterizate de dereglarea persistentă a alimentației sau a comportamentului de alimentare, din care rezultă afectarea consumului și absorbției alimentelor cu impact semnificativ asupra sănătății fizice și funcționării psihosociale.
Se pot întâlni urmatoarele tipuri de tulburări de alimentație:
🔶Anorexia Nervoasă
🔶Bulimia Nervoasă
🔶Hiperfagia (tulburarea “binge-eating” sau supraalimentarea)
🔶Alte tulburări alimentare, precum Tulburarea de tip Evitant/restrictiv, Ortorexia –care însă nu este inclusă în DSM, Tulburarea de ruminație, Pica, Tulburări nespecificate.
Tulburările care apar cel mai frecvent în relație cu abuzul de substanțe sunt bulimia nervoasă și alte tulburări de alimentație. Persoanele care suferă de bulimie au avut probleme relaționate cu anorexia în trecut. Tulburările de alimentație din trecut se reactivează la terminarea tratamentului pentru tulburările de consum de substanțe – atunci când drogurile sau alcoolul nu mai sunt folosite.
🔶Anorexia Nervoasă
🔹Anorexia Nervoasă este caracterizată prin obsesia pentru scăderea în greutate și frica exacerbată de luare în greutate. Oricât de slabe ar deveni, persoanele afectate se văd în continuare grase și urâte, chiar și atunci când organismele lor sunt extrem de slăbite.
🔹Persoanele cu aceasta afecțiune restricționează porțiile de mâncare și fac exerciții fizice în mod compulsiv, pentru a pierde calorii. De asemenea, se observă o predispoziție pentru consumul de amfetamine și pentru pastile care scad apetitul, care provoacă vărsături, laxative sau diuretice. Deseori apare voma indusă. Persoanele sunt permanent preocupate de mâncare și de cantitatea de calorii consumate.
🔹La nivel psihologic, persoanele cu anorexie au tendințe perfecționiste și obsesive, un nivel de stimă de sine scăzut și prezintă adesea simptome depresive.
Anorexia nervoasă este o tulburare de alimentație care poate afecta pe oricine și nu este necesar ca o persoană să fie foarte slabă, fizic, ca să sufere de această tulburare. Dimpotrivă, studiile au arătat că și persoanele mai corpolente se pot confrunta cu această situație, chiar dacă sunt diagnosticate mai rar, din cauza prejudecăților referitoare la corporalitate și obezitate
🔶Bulimia Nervoasă
Aceasta este o tulburare de alimentație severă, care pune în pericol viața unui pacient. Persoana cu bulimie nervoasă ingerează cantități mari de mâncare, într-un timp foarte scurt. Alte aspecte de luat în seamă:
🔹o persoană cu bulimie nervoasă simte că pierde controlul atunci când mănâncă mai multă mâncare decât este necesar, într-un timp scurt, simte că nu se poate opri; mâncatul este unul rapid, până la sațietate care provoacă disconfort;
pacientul cu bulimie mănâncă inclusiv atunci când nu îi este foame și se simte rușinat; apar sentimente de vinovăție, depresie;
🔹precum în cazul anorexiei, preocuparea pentru aspectul fizic devine obsesivă, apare mâncatul ritualic (doar anumite grupe de alimente, sau pacientul mestecă excesiv mâncarea, nu lasă alimentele să se atingă unele de altele, etc).
🔹Bulimia nervoasă include episoade recurente de mâncat compulsiv și comportamente compensatorii, prin care pacientul consideră că se revanșează pentru numărul mare de calorii consumate – inducerea vomei, postul, sportul în exces, utilizarea de laxative.
🔹La nivel psihologic, persoanele ce suferă de bulimie sunt impulsiv-compulsive, nu mai dețin controlul asupra alimentației (care pare să corespundă cu pierderea controlului emoțional) și au un nivel de stimă de sine scăzut.
🔶Hiperfagia (tulburarea “binge-eating” sau supraalimentarea)
🔹Hiperfagia este caracterizată de ingerarea unor cantități mari de mâncare mai repede decât în mod normal, de mâncatul până la apariția sentimentului inconfortabil de saturație, de mâncatul excesiv atunci când persoanei afectate nu îi este foame, de consumarea alimentelor în singurătate, de apariția dezgustului față de sine, a depresiei sau a vinei în urma supraalimentației.
🔹Diferența dintre bulimie și mâncatul excesiv este aceea că, după cm a fost precizat anterior, în bulimie pacientul apelează la comportamente compensatorii, prin care consideră că anulează numărul mare de calorii consumate. Aceste comportamente nu se întâlnesc în cazul mâncatului compulsiv, pacientul nu urmărește să „anuleze” luarea în greutate
🔶Pica
Pica implică consumul de non-alimente, care nu au valoare nutrițională: pământ, pietricele, gheață, cretă, vopsea uscată, săpun, hârtie, pânză, lână, detergent, păr, amidon. Aceasta tulburare alimentară apare cel mai des la copii, femei însărcinate și persoane cu probleme psihice. Pica are drept riscuri otrăvirea, infecțiile, problemele stomacale și deficiențele nutriționale.
🔶Sindromul de ruminație
Această tulburare de alimentație implică regurgitarea regulată a alimentelor consumate, care pot fi mestecate, reînghițite sau scuipate, fără ca acest proces să provoace bolnavului sentimente de dezgust, greață sau stres. Sindromul de ruminație apare la 30 de minute după masă, este ceva voluntar, poate duce la malnutriție severă și apare la copii și la adulți.
🔶Evitarea/restricționarea aportului alimentar (ARFID)
ARFID este noul nume dat tulburării alimentare selective, apare în copilărie și implică limitarea cantității și tipurilor de alimente mâncate, dar nu și stres în legătură cu greutatea. Bolnavii nu suportă anumite culori, gusturi, texturi și temperaturi ale mâncării, deci refuză să le consume, ceea ce duce la deficiențe calorice și nutriționale, kilograme în minus și probleme sociale (mâncatul în comun).
🔶Tulburare de purjare
Persoanele care suferă de așa ceva elimină alimentele mâncate prin inducerea stării de vomă, folosirea de laxative, diuretice, sport excesiv sau post negru (pentru a slăbi sau a-și menține greutatea), dar nu mănâncă în exces înainte.
🔶Sindromul mâncatului nocturn
Bolnavii mănâncă recurent și excesiv d**a masa de seară și/sau în timpul nopții, după ce s-au trezit din somn.
🔶Ortorexia
Ortorexia este menționată din ce în ce mai des în studiile științifice și în presă (deși nu a fost oficial recunoscută ca o tulburare alimentară de sine-stătătoare) și este o obsesie legată de calitatea, nu cantitatea alimentelor („mâncarea sănătoasă”), care dezechilibrează viața de zi cu zi a bolnavului. Acesta verifică mereu listele nutriționale de ingrediente de pe produsele cumpărate, renunță complet la anumite grupe alimentare (dulciuri, carbohidrați, lactate, carne, produse animale), nu mănâncă decât un număr mic de alimente pe care le consideră „pure”, este extrem de interesat de cm arată dieta altora. La fel ca anorexia, ortorexia implică restricții alimentare, deci malnutriția este o consecință reală a acesteia din urmă, ca și dificultatea meselor luate în public și problemele emoționale.
Surse
1. DSM-IV-TR: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, 5th Edition, American Psychiatric Association, 2013
2. Food for Thought. Substance Abuse and Eating Disorders. The National Center on Addiction and Substance Abuse at Columbia University. December 2003. Sourced:http://www.casacolumbia.org/.../380-Food%20for%20Thought.pdf on 30th March 2011.
3. Garner, D.M., & Garfinkle, P.E. 1979. The Eating Attitudes Test, An Index of Symptoms of Anorexia Nervosa. Psychological Medicine 9: 273-279
4. Henderson, M.& Freeman, C. 1987. A Self-Rating Scale for Bulimia. The BITE. B.J Psych.150: 18-24
5. Cooper, P.J. et al. 1987. The Development of the Body Shape Questionnaire. International Journal of Eating Disorders 2: 15-34.
6. Herman CP & Mack D. 1975. Restrained and Unrestrained Eating. Journal of Personality 43 (4): 647-60.
7. Read, G., and Morris, J. 2008, Body Image Disturbance in Eating Disorders, ABC of Eating Disorders.Ed. Jane Morris, 1843-7. Blackwell.
8. https://sanovita.ro/.../9-tipuri-de-tulburari-de.../