25/10/2025
Iubirea, așa cm avem nevoie de ea pentru a ieși victorioși și întregi din copilăriile noastre, ar trebui să se manifeste neîntrerupt pe toată perioada în care creștem. Am citit de curînd despre un studiu extraordinar pe tema asta, care mi s-a părut foarte relevant, un studiu longitudinal care ne arară că acei copii care au fost iubiți foarte mult, chiar excentric de mamele lor sînt copiii care, mai tîrziu în viață, s-au dovedit cei mai rezilienți și mai pregătiți dintre toți pentru a face față provocărilor inerente traiului printre oameni. Nu există prea multă iubire sau prea multe dovezi de iubire – a nu se confunda cu lipsa de limite, însă, care nu înseamnă iubire ci incapacitatea părinților de a sta cu disconfortul copiilor. Un copil iubit e un copil care e în contact cu sine, un copil care nu a fost nevoit să renunțe la prea multe părți din el pentru a ieși viu din copilărie. Fiindcă un copil care nu e primit cu toate ale sale – emoții, comportamente, gînduri, nevoi de creștere – e un copil care va renunța la acele părți pe care părintele nu le acceptă, căci se va teme că dacă le va păstra și le va exhiba, părintele îl va abandona, iar un copil nu poate supraviețui singur cînd e mic. Va eticheta acele părți neacceptate de părinte drept periculoase – dacă le păstrez, pot muri. Și va întări acele părți care vor fi lăudate, recompensate, iubite. Va crește ciuntit, lăsînd în urmă bucăți mari din el, iar pe celelalte le va uda, îngriji și recultiva la nesfîrșit, pînă cînd vor acapara totul. Iar în locurile uscate, goale rămase în urma părților la care a renunțat va pune orice va găsi la îndemînă ca să nu mai simtă durerea defragmentării: adicții, comportamente compulsive, substanțe, oameni etc.
Din păcate, pare că nimeni nu scapă întreg din copilărie. În lipsa iubirii aceleia excentrice, totale, care să vină cu acceptarea noastră ca întreg, smulgem din noi bucăți pe care le lăsăm în urmă. Putem supraviețui fără iubirea aceea, iar asta e ceea ce facem majoritatea dintre noi, însă nu trăim cu adevărat. Iar asta numim traumă – să fiu nevoit să renunț la părți din mine, să mă fisurez, să mă defragmentez pentru a rămîne în viață. Pare dramatic ce scriu eu aici: ca să rămîn în viață. Și pare și exagerat pentru adultul de azi, deconectat de sine în urma acestui proces. Haide, dragă, ce spui acolo, că nu te omora nimeni. Sigur, adultul de azi știe asta, cu mintea lui de om matur. Însă copilul care am fost fiecare dintre noi nu avea capacitatea de a înțelege asta. Copilul care am fost depindea cu viața și moartea de adulții de îngrijire. De mama, în special. Copilul care am fost a trăit într-o lume foarte concretă și în simbioză cu adultul de atașament. Într-o lume periculoasă, pe care nu o înțelegea – nici nu avea instrumentele necesare – , în care dacă ar fi rămas singur nu ar fi putut supraviețui. În mintea inconștientă a acestui copil (căci gîndul conștient nu a fost niciodată formulat așa, firește) a apărut frica destabilizantă că dacă nu anihiliează acele părți pe care mama/adultul de îngrijire nu le acceptă, va fi părăsit din cauza asta și va muri.
Defragmentarea care rezultă în urma lipsei de iubire necondiționată înseamnă multe părți din noi lăsate în urmă, reprimate, respinse, refulate, negate, exilate pentru că nu au fost acceptate și le-am etichetat periculoase, precum și întărirea excesivă a altora, a celor care au fost primite, lăudate, datorită cărora am primit fărîme de iubire, validare, acceptare, conexiune. Multe dintre aspectele personalităților noastre care ne-au dus departe sau care ne țin pe loc sînt aceste părți din noi la lucru, sînt răspunsuri traumatice, adaptări la niște copilării ca niște deșerturi afective.
Acesta este un fragment din “Totul e în regulă în mine și în lume”, care apărea exact acum un an. Despre iubire, cm trebuie să se manifeste ea în mod sănătos, dar nu numai, voi vorbi și la ultimul meu eveniment public din acest an unde ne putem vedea, la Cluj, pe 8 noiembrie, dacă tot îmi petrec anul acesta toamna acasă.
Au mai rămas doar cîteva bilete, iar organizatorul a făcut 35 la sută reducere pentru comunitatea mea cu codul Petronela35.
