Ema Claudia Mǎrgineanu - nutriție pediatrică

25/03/2026

Acidul folic (vitamina B9) este o vitamină hidrosolubilă esențială, implicată în sinteza ADN-ului, diviziunea celulară și eritropoieză. Aportul adecvat este crucial în perioadele de creștere rapidă, precum sarcina și copilăria, deficitul fiind asociat cu anemie megaloblastică și defecte de tub neural.

Sursele alimentare de vitamina B9 includ atât produse de origine animală (ficat, ouă, pește, lactate), cât și vegetale (legume cu frunze verzi, leguminoase, semințe), cele din urmă reprezentând principala sursă dietetică.

Este important de menționat că acidul folic este termolabil, fiind ușor degradat prin procesare termică excesivă. Astfel, pentru conservarea conținutului nutrițional, se recomandă metode blânde de preparare (gătire la abur, fierbere de scurtă durată) și includerea alimentelor crude în dietă.

Evaluarea statusului de folat, precum și stabilirea necesarului individual, se realizează pe baza analizelor de laborator și în context clinic, sub îndrumare medicală.

Un aport optim de folat contribuie la menținerea funcției hematologice normale și la prevenția complicațiilor asociate deficitului.

24/03/2026

Recuperarea nutrițională după colonoscopie în pediatrie trebuie abordată gradual, cu accent pe protejarea mucoasei intestinale și restabilirea echilibrului hidroelectrolitic. În primele 24–48 de ore, se recomandă alimente cu digestibilitate crescută, conținut redus de grăsimi și fibre, pentru a minimiza iritația gastrointestinală și disconfortul abdominal.

Ulterior, diversificarea alimentației se face progresiv, în funcție de toleranța individuală a copilului, cu introducerea surselor ușoare de proteine și a produselor fermentate (ex. iaurt cu probiotice) pentru susținerea microbiotei intestinale.

Hidratarea adecvată rămâne esențială, având în vedere riscul de deshidratare post-procedurală. Se recomandă lichide clare și soluții de rehidratare orală, adaptate vârstei.

Monitorizarea simptomelor digestive este importantă, iar orice manifestare atipică trebuie evaluată medical.

📌 Recomandările nutriționale trebuie individualizate în funcție de contextul clinic și indicațiile medicului curant.

22/03/2026

Deficitul de fier la copii nu este doar o problemă de aport, ci și de absorbție.

În pediatrie, anemia feriprivă poate apărea chiar și în contextul unei alimentații aparent adecvate, din cauza biodisponibilității variabile a fierului și a combinațiilor alimentare suboptime.

📌 La copii, acest aspect este esențial deoarece deficitul de fier poate influența dezvoltarea cognitivă, comportamentală și imunitară.

👶 O abordare corectă presupune nu doar includerea surselor de fier în dietă, ci și optimizarea modului în care acestea sunt asociate în alimentația zilnică.

20/03/2026

Mitul că alimentația sănătoasă este mai scumpă persistă, însă datele reale arată contrariul.

Alimentele de bază, minim procesate — legume, fructe, cereale, ouă, carne neprocesată, leguminoase — au o densitate nutrițională crescută și, în majoritatea cazurilor, un cost mai redus comparativ cu produsele ultraprocesate.

Costul aparent mai mic al alimentelor procesate este, în realitate, asociat cu un aport crescut de zahăr, sare, grăsimi de slabă calitate și aditivi, fără beneficii nutriționale relevante.

Din perspectivă medicală, alegerea constantă a alimentelor simple reprezintă un factor esențial în prevenția bolilor cronice: obezitate, diabet zaharat, boli cardiovasculare.

Alimentația sănătoasă nu este un lux.
Este o strategie de prevenție, accesibilă și sustenabilă.

14/03/2026

Consumul de mezeluri și produse din carne ultraprocesată nu este echivalent din punct de vedere nutrițional cu consumul de carne proaspătă. În procesul industrial de fabricare, aceste produse suferă multiple etape de procesare (mărunțire, adăugare de aditivi, conservanți, sare, potențiatori de gust și grăsimi), ceea ce modifică semnificativ profilul lor nutrițional. Drept urmare, densitatea de proteine de înaltă calitate, biodisponibilitatea micronutrienților esențiali (precum fierul hemic, zincul și vitamina B12) și valoarea biologică generală sunt diferite comparativ cu carnea proaspătă, neprocesată.

În același timp, produsele din carne ultraprocesată prezintă frecvent un conținut crescut de sodiu, grăsimi saturate și aditivi alimentari, precum nitriți și nitrați, utilizați în scopuri de conservare și stabilizare. Din perspectiva nutriției pediatrice și a sănătății publice, aceste caracteristici determină clasificarea lor ca produse alimentare procesate, care nu pot fi considerate surse echivalente de carne în dieta copilului.

Prin urmare, consumul de mezeluri sau alte produse din carne ultraprocesată nu poate fi interpretat ca aport adecvat de carne în alimentația copilului, iar recomandările nutriționale actuale încurajează preferința pentru carne proaspătă, minim procesată, ca sursă de proteine și micronutrienți esențiali pentru creștere și dezvoltare.

04/03/2026

🫜🤍Ziua Mondială a Obezitații

02/03/2026

În pediatrie, celulita poate reflecta hipertrofie adipocitară și insulinorezistență incipientă.

Intervenția este metabolică!

02/03/2026

În pediatrie, celulita poate reflecta hipertrofie adipocitară și insulinorezistență incipientă.

Intervenția este metabolică, nu cosmetică.

21/02/2026

🤍 🏔️🛖

21/02/2026

Refuzul legumelor crude are o bază biologică și dezvoltativă, nu comportamentală.

• Copiii au sensibilitate crescută la gustul amar (densitate mai mare a papilelor gustative; variabilitate a receptorilor TAS2R).
• Multe legume crude conțin compuși naturali cu profil amar/astringent (ex. glucozinolați, polifenoli).
• Preferința pentru dulce în copilăria timpurie este fiziologică și corelată cu nevoile energetice de creștere.
• Neofobia alimentară (2–6 ani) reduce acceptarea alimentelor noi.
• Acceptarea necesită expunere repetată, fără presiune (≈10–15 expuneri).

Refuzul este rezultatul interacțiunii dintre biologie, dezvoltare neurosenzorială și mediu alimentar.

16/02/2026

Conform clasificării NOVA, alimentele ultraprocesate sunt formulări industriale obținute prin fracționarea matricei alimentare naturale și recombinarea acesteia cu:
• amidonuri rafinate
• proteine izolate
• uleiuri vegetale rafinate
• zaharuri adăugate
• emulgatori, stabilizatori, potențiatori de aromă

Procesarea intensivă modifică structura fizico-chimică a alimentului, reducând integritatea matricei alimentare și implicit biodisponibilitatea unor micronutrienți. Fortifierea sintetică ulterioară nu reproduce sinergia naturală dintre nutrienți, fibre și compuși bioactivi prezenți în alimentele integrale.

Consumul cronic de produse reformulate industrial poate conduce la:
• aport insuficient de fier biodisponibil
• aport suboptimal de zinc și magneziu
• deficit funcțional de vitamine din complexul B
• perturbarea microbiotei intestinale
• inflamație metabolică de grad redus

Este esențială diferențierea între aport caloric și aport nutrițional. Un copil poate consuma suficiente calorii și, simultan, să prezinte deficite micronutriționale.

14/02/2026