
14/08/2025
𝟓𝟐 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐢. 𝐍𝐢𝐜𝐢𝐨 𝐜𝐥𝐢𝐩𝐚̆ 𝐩𝐢𝐞𝐫𝐝𝐮𝐭𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐞 𝐩𝐨𝐯𝐞𝐬̦𝐭𝐢 𝐝𝐞 𝐬𝐮𝐟𝐥𝐞𝐭 🏞✨
💌 Îți mulțumesc, prietenă dragă / prieten drag, pentru toate urările minunate de „𝑳𝒂 𝒎𝒖𝒍𝒕̦𝒊 𝒂𝒏𝒊”pe care mi le-ai trimis ieri pe 13.08.2025.
Anul acesta, ziua mea a început nu cu lumânări pe un tort, ci cu pași goi pe nisipul cald al mării Egee.
Am ales să-mi sărbătoresc cei 52 de ani acolo unde orizontul unește cerul cu apa și unde, dacă asculți atent, vântul îți șoptește povești vechi cât timpul: la poalele Muntelui Olimp, în Leptokarya.
După un an întreg fără vacanță, cu zile pline și nopți scurte, am simțit că e vremea să îmi deschid aripile de fluture și să zbor spre un loc care să-mi hrănească sufletul.
Și aici, fiecare dimineață miroase a cafea proaspătă și sare marină, iar fiecare seară e pictată cu lumină de lună.
Am urcat poteci de piatră, am privit norii îmbrățișând vârful Olimpului și am simțit cm grijile se risipesc în aerul curat al muntelui.
Am ajuns la Meteora, acolo unde mănăstirile par suspendate între lumi. În tăcerea lor, am înțeles că forța nu vine din zgomot, ci din rădăcini adânci și credință neclintită.
Astăzi, la 52 de ani, port în mine toată recunoștința pentru ceea ce m-a adus aici:
Tristețile care m-au învățat răbdarea.
👉 Eșecurile care mi-au arătat calea cea bună.
👉 Bucuriile și victoriile care mi-au dat aripi.
👉 Oamenii dragi, familia, prietenii și mentorii care mi-au fost sprijin, busolă și inspirație.
👉 Pentru toți prietenii adevărați și colegii mei atât de dragi, pe care viața mi i-a adus în dar,
👉 Familia mea minunată pe care o iubesc nespus,
👉 Toți mentorii, profesorii dedicați care mi-au sădit semințele cunoașterii și cizelat abilitățile,
👉 Minunatul meu soț și fetița noastră iubită, cu care împart acum această vacanță plină de veselie și absolut toate momente prețioase.
Viața m-a învățat să privesc fiecare clipă ca pe un dar și fiecare om ca pe un profesor.
Știi… dacă mă uit înapoi, îmi dau seama că viața e ca o călătorie între două țărmuri.
Uneori navighezi pe ape line, alteori te prinde furtuna și crezi că n-o să ajungi la mal.
Dar fiecare val, fie el blând sau nemilos, te modelează. Îți lustruiește marginile aspre, îți întărește catargul și îți învață sufletul să nu renunțe.
Astăzi simt că am ajuns într-un port al recunoștinței – unde marea e calmă, iar cerul, limpede.
Și de aici, pot privi atât spre țărmul pe care l-am lăsat în urmă, cât și spre cel care mă așteaptă.
Toate m-au ajutat să fiu omul de astăzi, care privește cu multă iubire, respect și recunoștință fiecare secundă trăită și apreciere pentru toți oamenii, respectând Liberul Arbitru și lecțiile de viață ale fiecăruia.
Îți mulțumesc că faci parte din viața mea:
👉 pentru tot sprijinul oferit,
👉 pentru că îmi citești postările,
👉 pentru toate cuvintele așternute între noi, sau doar rostite să fie auzite de sufletele noastre în drumul nostru către Echilibru, Armonie și Evoluție.
Dacă ar fi să-ți spun un singur lucru din tot ce am trăit, ar fi acesta:
🌸 𝑻𝒓𝒂̆𝒊𝒆𝒔̦𝒕𝒆 𝒂𝒄𝒖𝒎. 𝑰𝒖𝒃𝒆𝒔̦𝒕𝒆 𝒂𝒄𝒖𝒎. 𝑭𝒊𝒊 𝒓𝒆𝒄𝒖𝒏𝒐𝒔𝒄𝒂̆𝒕𝒐𝒓 𝒂𝒄𝒖𝒎.
𝑵𝒖 𝒂𝒎𝒂̂𝒏𝒂 𝒃𝒖𝒄𝒖𝒓𝒊𝒂. 𝑳𝒂𝒔𝒂̆-𝒕̦𝒊 𝒔𝒖𝒇𝒍𝒆𝒕𝒖𝒍 𝒔𝒂̆ 𝒓𝒆𝒔𝒑𝒊𝒓𝒆, 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒆 𝒎𝒊𝒓𝒆, 𝒔𝒂̆ 𝒔𝒆 𝒗𝒊𝒏𝒅𝒆𝒄𝒆.
Nu aștepta să se potolească furtuna. Unele dintre cele mai frumoase răsărituri le vei vedea chiar în mijlocul valurilor. 🌅🌊
Călătoria continuă, mai plină de Sens
Cu blândețe și respect pentru călătoria ta,
𝑳𝒊𝒗𝒊𝒂 𝑰𝒐𝒂𝒏𝒂 𝑭𝒍𝒐𝒓𝒆𝒂 – 𝑨𝒍𝒄𝒉𝒊𝒎𝒊𝒔𝒕𝒖𝒍 𝑻𝒓𝒂𝒏𝒔𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂̆𝒓𝒊𝒊 𝒑𝒆𝒏𝒕𝒓𝒖 𝒐𝒂𝒎𝒆𝒏𝒊 𝒅𝒆 𝑺𝒖𝒄𝒄𝒆𝒔 🍀✨🌊