Avramescu Aneta Cabinet Individual de Psihologie

Avramescu Aneta Cabinet Individual de Psihologie Sunt psiholog clinician si psihoterapeut cu drept de libera practica acreditat de Colegiul Psihologilor din Romania

10/05/2020

Consilierea psihologică

TULBURAREA DE STRES POSTTRAUMATICTulburare de stres posttraumatic (cunoscută și ca TSPT)   este o tulburare psihică care...
03/03/2020

TULBURAREA DE STRES POSTTRAUMATIC
Tulburare de stres posttraumatic (cunoscută și ca TSPT) este o tulburare psihică care se dezvoltă ca răspuns la un eveniment șocant, înfricoșător sau traumatizant și este caracterizată prin gânduri și amintiri intruzive, coșmaruri vii și repetitive, flashback-uri, comportamente de evitare, hiperreactivitate a sistemului vegetativ și modificări ale dispoziției, simptome care apar după o experiență intens psihotraumatizantă ce implică risc vital.
Experiențele negative sunt o realitate a vieții pe care cei mai mulți oameni o vor experimenta mai devreme sau mai târziu. În timp ce mulți dintre aceștia pot învăța să treacă peste aceste tipuri de evenimente, unele situații merg dincolo de capacitatea noastră psihică de a face față, trauma fiind trăită diferit în funcție de structura de personalitate a fiecărui om, de vârstă, de experiențele personale, de mediul de susținere al fiecăruia. TSPT afectează toate domeniile de funcționare, inclusiv somnul și imaginația, și împarte traseul de dezvoltare al persoanei în două etape: înainte și după expunerea la evenimentul traumatic. Exemple de astfel de evenimente: pierderea locului de muncă, pierderea unei persoane dragi, divorțul părinților la vârste fargede, pierderea statutului social, expunerea la conflicte militare, agresiuni sexuale, neglijare sau abuz, violență repetată severă, dezastre naturale, accidente rutiere etc.
Apariția sindromului post-traumatic este influențată de mai mulți factori de risc, cm ar fi sexul, vârsta, personalitatea sau gradul de sănătate mentală. Copii si bătrânii prezintă un risc mai crescut, femeile au un risc dublu de a dezvolta acestă tulburare în comparație cu bărbații si orice abatere de la personalitatea normală crește riscul de a face TSPT după expunerea la evenimente traumatice. Alți factori de risc studiați ar fi: o copilărie traumatică, părinti sau membri de familie cu tulburări psihice sau propria boală psihică.
CARE SUNT MANIFESTĂRILE TULBURĂRII DE STRES POSTTRAUMATIC?
- amintiri recurente, vise sau gânduri intruzive cu privire la un eveniment traumatizant
- izolarea de oameni si de anumite situatii
- evitarea a ceea ce poate aminti de eveniment sau dificultatea de a-l rememora
- dificultatea de a dormi
- vigilența extremă sau ușurința de a fi speriat
- acţiune şi simţire, ca şi cm evenimentul traumatic ar fi fost recurent (include sentimentul retrăirii experienţei, iluzii, halucinaţii şi episoade disociative de flashback, inclusiv cele care survin la trezirea din somn)
- reactivitate fiziologică la expunerea la stimuli interni sau externi care simbolizează sau seamănă cu un aspect al evenimentului traumatic
Tulburarea de stres posttraumatic se asociază cu diferite schimbări care au loc la nivel neurobiologic și la nivel psihologic. Tulburarea respectivă este asociată cu alterații de tip neurobiologic, atât la nivelul sistemului nervos central, cât și la nivelul sistemului nervos vegetativ, precum modificarea activităților undelor cerebrale, descreșterea volumului hipotalamusului sau existența unor activități anormale la nivelul amigdalei. Aceste structuri au puternice implicații în procesele de interogare și de memorare, iar amigdala este implicată în coordonarea răspunsurilor corpului la frică. De asemenea, în cazul persoanelor care suferă de TSPT au fost înregistrate niveluri anormale de hormoni implicați în răspunsurile la stres, tulburarea fiind asociată și cu creșterea probabilităților de dezvoltare a tulburărilor de ordin psihiatric sau a comportamentelor care pot conduce spre abuz, precum abuzul sau dependența de droguri, abuzul sau dependența de alcool, episoadele de depresie majoră sau tulburările de comportament. Totodată, cei cu TSPS pot manifesta dureri de cap, dureri gastrointestinale, scăderea sistemului imunitar, amețeli, dureri în piept sau disconfort în diverse zone ale corpului.
EVOLUȚIA TSPS
- acută: simptomele durează mai puțin de 3 luni
- cronică: simptomele dureză mai mult de 3 luni
- tardivă: apare la mai mult de 6 luni de la traumă
- intermitentă
La proximativ 50% dintre pacienții cu TSPD se înregistrază o refacere totală într-un interval de maxim 3 luni. Restul pot avea simptome persistente mai mut de 12 luni sau pot avea o evoluție cronică sau recurentă.
COMPLICAȚIILE ÎN TSPT
Persoanele cu sindrom de stres posttraumatic au un risc crescut de a dezolta tulburări de panică, agorafobie, tulburări obsesiv-compulsive, fobie socială, fobii specifice, depresie majoră și tulburări de somatizare.
In timp, indivizii netratați sunt susceptibili de deteriorarea relațiilor personale și de serviciu și de dezvoltarea unei dependențe de substanțe. Prognosticul este dificil de determinat deoarece variază semnificativ de la pacient la pacient, dar factorii asociați cu un prognostic bun cuprind: începerea rapidă a terapiei, suport social rapid, evitarea retraumatizării, absența altor tulburări psihiatrice sau abuz de substanțe.
TRATAMENTUL ÎN TSPT
Multe dintre complicațile si tulburările asociate cu stresul posttraumatic prelungit pot fi prevenite prin tratamentul rapid după evenimentul traumatic înainte ca diagnosticul să fie pus. Tratamentul frecvent utilizat constă în combinarea terapiilor farmacologice cu cele psihoterapeutice. Medicația poate fi necesară pentru a controla simptomele fiziologice aducând pacientul într-o stare aptă de a colabora si tolera psihoterapia.

Autor: psiholog Aneta Avramescu

FOBIA SOCIALĂ Fobia socială numită și tulburare de anxietate socială, este a treia cea mai frecventă tulburare de sănăta...
18/02/2020

FOBIA SOCIALĂ
Fobia socială numită și tulburare de anxietate socială, este a treia cea mai frecventă tulburare de sănătate mintală după depresie și abuzul de substanțe, apare adesea la începutul copilăriei ca parte normală a dezvoltării sociale și poate trece neobservată o perioadă îndelungată de timp. Tulburarea de anxietate socială (sau fobia socială) este o problemă de sănătate mintală cronică care presupune o anxietate și o teamă irațională față de situații și activități în care individul crede că este observat, evaluat și/sau judecat de către alte persoane și că se va face de râs sau va fi umilit. Factorii declanșatori și severitatea anxietății sociale variază în funcție de individ.

CAUZELE FOBIEI SOCIALE
- Componenta genetică este susținută de numeroase studii, cu toate acestea, genele specifice nu au fost izolate încă. Studiile realizate pe gemeni indică rate de heritabilitate de 30-50%, adică putem atribui unor factori genetici cam 30-50% din diferențele de anxietate socială dintre oameni. De asemenea membrii unei familii pot avea experiențe și comportamente comune care se pot accentua sau contamina în sens fobic. Comportamentul părinților și acțiunile acestora sunt factori importanți în managementul comportamentului copilului, deoarece acesta încă de la o vârstă fragedă, învață să reacționeze la stimulii din mediul extern, observându-i și imitându-i pe părinții lor.
Anxietatea socială paternă este un factor de risc specific pentru dezvoltarea anxietății sociale din copilărie. Atunci când tații manifestă anxietate socială, acest lucru poate fi interpretat de copiii lor ca un puternic semnal negativ despre lumea socială externă și îi determină să-și ajusteze rațional credințele și să se simtă stresați în loc să trăiască sentimente de siguranță. Acest lucru poate împiedica copiii să dezvolte sentimente de securitate în ceea ce privește individualizarea și autonomia.
- Neuroticismul (tendința unor indivizi de a se îngrijora frecvent, de a reacționa cu ușurință cu emoții negative în situații stresante sau de a se simți vulnerabili în fața stresului) reprezintă un alt factor de vulnerabilitate pentru ca persoanele să dezvolte de-a lungul vieții fobie socială.
- De asemenea, anxietatea socială poate fi cauzată și de hiperactivitatea unei structuri a creierului care controlează reacția de teamă, numită amigdala și cunoscută și ca „amigdala creierului” sau „corpul amigdalian”
- Un alt factor de risc îl reprezintă inhibiția comportamentală. Aici ne referim la acei copii care sunt foarte timizi, foarte inhibați sau tăcuți despre care spunem că așa este firea lor.
- Unele evenimente critice din copilărie îi pot predispune pe oameni să dezvolte fobie socială. Dintre evenimentele traumatice amintim: umilirea în public, tachinarea sau agresare de către colegi, divorțul părinților, violența în familie.

SIMPTOMELE FOBIEI SOCIALE
Anxietatea socială este mai mult decât timiditate. Este o frică intensă, care nu dispare de la sine și interferează în mod negativ cu aspecte importante ale vieții cm ar fi: încrederea în sine, relațiile sociale și performanțele profesionale.
Multe persoane se pot simți inconfortabil în anumite situații sociale cm ar fi atunci când fac o prezentare, ies la o întâlnire sau participă la o competiție. Acest lucru este normal și nu s-ar califica ca tulburare de anxietate socială. Anxietatea socială devine o afecțiune medicală atunci când interacțiunile sociale cotidiene provoacă frică excesivă și influențează funcționarea normală a persoanei.
Este posibil să aveți anxietate socială dacă:
- vă este teamă de situații în care ați putea fi judecat;
- vă este frică că vă veți comporta în moduri care vor fi umilitoare sau rușinoase;
- vă este teama că ceilalți vor observa că suteți anxios;
- de obicei evitați situațiile sociale sau le suportați cu anxietate sau suferință intense;
- evitați situațiile în care ați putea fi în centrul atenției;
- analizați o situație socială la care ați luat parte mult timp după ce aceasta s-a terminat, prin prisma modului în care v-ați purtat si a greselilor de interacționare;
- evitarea, anticiparea anxioasă sau suferința interferează semnificativ cu activitatea obișnuită, funcționarea ocupațională sau relațiile sociale.
Simptome fizice: tremor, amețeli, creșterea ritmului cardiac (tahicardie), transpirație excesivă și roșeață la nivelul.

CONSECINȚELE FOBIEI SOCIALE
- abuzul de alcool – persoana care suferă de fobie socială poate consuma în exces băuturi alcoolice pentru a se putea descurca în situații sociale. Dependența de alcool este o problemă gravă, este mai ușor să vindeci fobia socială decât dependența de alcool;
- dificultăți în menținerea și formarea relațiilor;
- întreruperea studiilor sau a carierei;
- riscul de a dezvolta depresie datorită faptului că persoana afectată petrece mult timp singură;
- refuz de a de ieși din casă, fobia socială și agorafobia de cele mai multe ori sunt stâns legate și pot deveni invalidante.

TRATAMENTUL FOBIEI SOCIALE
Majoritatea cazurilor de anxietate socială nu sunt tranzitorii, ba dimpotrivă, evoluția cronică a acestei tulburări poate depăși chiar și o perioadă de peste 20 de ani, timp în care simptomele se agravează tot mai mult dacă problema nu este tratată corespunzător.
Pentru tratarea fobiei sociale, cel mai des este utilizată psihoterapia cognitiv-comportamentală, proces ce implică trei etape care ajută pacientul să se simtă confortabil în situațiile care îi inspiră teamă.

Autor: psiholog Aneta Avramescu

Consecințele certurilor în fața copiilor
06/02/2020

Consecințele certurilor în fața copiilor

Depresia  Depresia este o afecțiune care depășește tristețea cotidiană. Poate provoca simptome profunde, de lungă durată...
03/02/2020

Depresia

Depresia este o afecțiune care depășește tristețea cotidiană. Poate provoca simptome profunde, de lungă durată și influențează în mod negativ majoritatea activităților cotidiene. Vulnerabilitatea unei persoane de a dezvolta această afecțiune este adesea legată de mulți factori, inclusiv modificări ale funcției creierului, genetica, stresul precum și diverse circumstanțe de viață.
Deși depresia este una dintre cele mai răspândite tulburări mintale, există încă o reticiență destul de mare din partea persoanelor afectate de depresie în a discuta despre simptomele acestei tulburări cu un specialist. Oamenii pot fi reticienți să discute despre simptomele depresiei din mai multe motive. Deseori sunt preocupați de stigmatizarea tulburărilor mintale, unii văd starea lor ca pe o slăbiciune personală, mai degrabă decât ca pe o tulburare reală.
Persoanele cu depresie netratată au o calitate mai scăzută a vieții, un risc mai mare de sinucidere și o evoluție nefavorabilă a stării de sănătate dacă au și o altă afecțiune medicală în afară de depresie. Ba mai mult, depresia afectează nu numai persoana cu tulburarea, ci și pe cei din jurul său.

𝗦𝗶𝗽𝘁𝗼𝗺𝗲𝗹𝗲 𝗱𝗲𝗽𝗿𝗲𝘀𝗶𝗲𝗶
-Stare de spirit depresivă;
-Pierderea interesului sau a plăcerii în majoritatea sau în toate activitățile;
- Schimbarea apetitului alimentar sau a greutății corporale;
-Insomnie sau hipersomnie (dormit prea puțin sau prea mult);
- Agitație sau retardare psihomotorie (neliniște sau slăbiciune);
- Sentimente de lipsă de valoare sau de vinovăție excesivă;
- Putere de concentrare slabă, memoria poate fi afectată;
- Gânduri recurente de moarte sau sinucidere;

𝙁𝙖𝙘𝙩𝙤𝙧𝙞 𝙙𝙚 𝙧𝙞𝙨𝙘 𝙥𝙚𝙣𝙩𝙧𝙪 𝙙𝙚𝙥𝙧𝙚𝙨𝙞𝙚:
- Un istoric personal sau familial al depresiei;
-Neuroticism (tendința de a vă face griji în moduri care nu sunt sănătoase sau rezonabile);
- Stima de sine scăzută;
-Tulburare de anxietate cu debut timpuriu;
-Utilizarea greșită a substanțelor care produc dependenta (cum ar fi consumul de droguri);
-Tulburare de conduită (o tulburare de comportament văzută la copii sau adolescenți, caracterizată printr-un comportament agresiv, distructiv sau înșelător și nerespectarea regulilor);
- Traumatisme în perioada copilăriei sau a vârstei adulte;
- Evenimente de viață stresante;
- Pierderea părinților sau alte circumstanțe stresante în timpul copilăriei;
- Istoric de divorț sau probleme conjugale;
- Suport social scăzut;

𝙈𝙤𝙙𝙞𝙛𝙞𝙘𝙖𝙧𝙞 𝙗𝙞𝙤𝙘𝙝𝙞𝙢𝙞𝙘𝙚 î𝙣 𝙙𝙚𝙥𝙧𝙚𝙨𝙞𝙚:
Cauzele biologice ale depresiei își au originea în modificările care se produc din punct de vedere chimic în creier, spre exemplu fluctuațiile hormonale. Studiile realizate pâna în prezent subliniază faptul că persoanele depresive prezinta un dezechilibru la nivelul neurotransmitatorilor (substanțe care permit comunicarea dintre celulele nervoase). Există multe tipuri de neurotransmițatori care participă la funcționarea normală a sistemului nervos si care ne afectează într-un fel sau altul starea psihică. Cel mai frecvent citați, atunci cand e vorba de depresie, sunt:
-𝗦𝗲𝗿𝗼𝘁𝗼𝗻𝗶𝗻𝗮, responsabilă de stabilitatea emoțională, toleranța la durere și încrederea în sine. Dacă organismul nu produce suficientă serotonină se instalează o stare de tristețe, neajutorare, lipsă de speranța si chiar ganduri suicidare. Carența de serotonină poate duce la tulburări ale somnului, iritabilitate si anxietate, toate asociate cu depresia.
-𝗗𝗼𝗽𝗮𝗺𝗶𝗻𝗮, cu rol în gândire, plăcere, recompensă si afecțiune. Dacă nivelul dopaminei este scăzut vom remarca scăderea capacității de concentrare, probleme de memorie si lipsa bunei dispozitii.
-𝗡𝗼𝗿𝗮𝗱𝗿𝗲𝗻𝗮𝗹𝗶𝗻𝗮, ne ajută să ne simțim energici si motivați în ce avem de făcut. Dacă nivelul noradrenalinei este scăzut ne confruntăm cu o stare de letargie, lipsa motivației și atenției, scăderea libidoului.
Persoanele care suferă de depresie înregistrează dezechilibre si la nivelul altor substanțe din organism, cm ar fi cortizolul, hormon care este eliberat de organism in situații de stres, furie sau teamă. La persoanele sanatoase, nivelul cortizolului este mai ridicat dimineata si scade către seară. La persoanele depresive însă, nivelul cortizolului ramâne constant pe tot intervalul zilei.
Cercetările de până în prezent nu pot demonstra cu certitudine dacă aceste dezechilibre declanseaza boala sau dacă boala declanseaza dezechilibrele din biochimia organismului. Cert este însa ca nivelul cortizolului creste la persoanele care trebuie să faca față la perioade prelungite de stres.

Autor: 𝒫𝓈𝒾𝒽ℴ𝓁ℴℊ 𝒜𝓃ℯ𝓉𝒶 𝒜𝓋𝓇ă𝓂ℯ𝓈𝒸𝓊

Address

Bulevardul Gheorghe Șincai Nr. 6, Sector 4
Bucharest
040363

Opening Hours

Monday 09:00 - 20:00
Tuesday 09:00 - 20:00
Wednesday 09:00 - 20:00
Thursday 09:00 - 20:15
Friday 09:00 - 20:00
Saturday 09:00 - 13:00

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Avramescu Aneta Cabinet Individual de Psihologie posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.


Parse error: syntax error, unexpected '}', expecting end of file in /home/multisite/volt/findhealthclinics/%%home%%multisite%%apps%%geosite%%views%%unify01%%partials%%item_sidebar.volt.php on line 287