Dr Cristian Paparau

28/07/2025

Luni, 07:00 dimineața. Eu și duba mea.

Nu, nu livrez pizza. Încă. 😄

Dar duc visul la următorul kilometru.

Încă nu am un studio de gătit perfect. Încă e cu cutii, scule și pași mici.
Dar între două expertize medico-legale și o consultație psihiatrică, am început să car… ingrediente de vis.

Pentru că ceva se coace: un proiect în care psihiatria, medicina legală și pasiunea mea veche pentru gătit se amestecă într-o formă nouă.
Un brand personal care nu renunță la trecutul meu profesional – doar îl completează.

Nu pentru că e „trendy”, ci pentru că gătitul chiar face ceva cu mintea. Cu nervii. Cu inima. Cu trauma. Cu noi.

Știu că nu suntem aici întâmplător. Mulți dintre voi mi-ați scris despre burnout, durere, furie, anxietate.
De azi, vă iau cu mine și în acest demers. Cu rețete terapeutice. Cu povești. Cu râs, miros de scorțișoară și uneori cu usturoi zdrobit (pentru zilele alea… știți voi care).

Nu renunț la medicină legală și nici nu o las pe locul din dreapta, cel puțin aici în Social Media.

27/07/2025

26/07/2025

𝐃𝐚𝐜𝐢𝐞 𝐧𝐞𝐚𝐠𝐫𝐚, 𝐜𝐮 𝐧𝐮𝐦𝐚𝐫 𝐬𝐜𝐮𝐫𝐭

Am intrat în medicina legală pe la începutul anului 2011, când vremurile glorioase de altădată erau deja amintiri prăfuite, învelite în nostalgie și camuflate-n bancuri spuse la o țigară. Era o vreme în care lucrurile deja se schimbaseră – nu neapărat în rău, dar cu siguranță în… complicat.

Totuși, am avut norocul să cunosc oameni care prinseseră vremurile acelea despre care se vorbea cu respect, dar și cu un sclipici nostalgic în colțul ochiului. Mă refer aici, cu tot dragul, la asistenți și șoferi de-o viață, oameni care știau să-ți povestească despre o necropsie ca alții despre pescuit sau armata obligatorie.

— Domn’ doctor, înainte de Revoluție, medicul legist conducea Dacie 1300 neagră, cu număr scurt! mi-a spus un domn asistent, pe un ton solemn, ca și cm îmi vorbea despre o relicvă sacră.

— Adică, după inițialele județului, doar trei cifre, înțelegeți? Nu oricine avea așa ceva! Când trecea Dacia aia, știai că-i ceva serios. Avea trecere peste tot! Nu că n-o opreau în trafic. Doamne ferește, dar nici nu se băga nimeni în seamă cu ea.

Am înțeles imediat încotro se ducea discuția.

— Nu erau atâtea cazuri ca acum, domn’ doctor. Și nici atât de alambicate. Plecam dimineața la o necropsie și ne întorceam după două zile. Cu chefuri, cu mâncare la cazan, cu șprițuri. Viață dom’le, nu glumă! Aveai parte de multe favoruri.

Mă uitam la el și nu puteam să nu zâmbesc. Era clar că realitatea fusese, probabil, mai puțin idilică decât povestea, dar și că viața avea alt ritm atunci. Acum, nici cafeaua nu mai apuci s-o termini înainte să sune telefonul și să te anunțe de un nou caz. Pe vremuri, pare-se, aveai timp și să mori cu stil.

Dar dincolo de glume și amintiri colorate, am primit și lecții adevărate de la acești oameni. Una mi-a rămas adânc întipărită în minte, rostită de un coleg mai în vârstă, cu glas molcom, dar tăios ca un bisturiu: „Orice favor primit azi, o să te coste de zece ori mai mult mâine. Ține minte asta, băiete".

Avea dreptate. Am văzut-o de prea multe ori cu ochii mei. Favorul de azi se transformă peste ani în piatra de moară de mâine. Și nu există chitanță pentru el, dar dobânda e infernală.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu că fac parte dintr-o generație care, de bine de rău, începe să nu-și mai dorească scurtături, șpăgi și favoruri. Poate că lucrăm mai mult, poate că nu mai plecăm două zile pentru o necropsie de două ore, dar măcar dormim liniștiți. Sau, în cazul nostru, cât apucăm să dormim... Și când spun asta, pot să mă uit în ochii oricui, fără să clipesc.

P.S. Cred că erai chiar cineva daca pe lângă Dacia neagră cu număr scurt, aveai schimbatorul de viteze din ăla înalt, făcut la strung :))

25/07/2025

Am terminat de montat acoperișul cu 5 minute înainte să înceapă ploaia. Cred ca e semn de noroc!😀

24/07/2025

După un început greu și multe momente de îndoială, date de apropiații noștri: “Oare merită să investești într-o casă la țară?”, “Mai bine fă-i o față comercială și vinde-o”, “Câți oameni crezi că o să-ți treacă pragul?” – am mers mai departe, cu încăpățânarea care mă caracterizează.

Și am început. Am început cu acoperișul, alături de o echipă de oameni buni, care și-au ținut cuvântul. Asta ne-a dat curaj.

Pas cu pas, învățăm să construim nu doar o casă, ci un loc în care oamenii să se poată liniști. Să respire. Să se simtă văzuți și ascultați. Un loc în care oamenii să se facă bine, cu adevărat.

Ne ajută tatăl meu și nea Sandul, vecinul de vis-a-vis, cărora le mulțumim!🙏

23/07/2025

Românii caută adesea să cumpere produsul mai ieftin, din rațiuni economice, bineînțeles. Însă, de multe ori, ignoră sau nu cunosc pericolele la care se expun când fac astfel de alegeri.

Zilele trecute vorbeam cu un coleg care și-a cumpărat un bazin pentru grădină. Acestea se găsesc în comerț – noi, dar mai scumpe – sau second-hand, la prețuri atractive. Problema este că cele utilizate anterior au fost, de obicei, întrebuințate pentru depozitarea unor substanțe chimice (din alea cu însemnul ☠️ ) prin UE și după casare ajung ieftine în România. Astfel, poți ajunge să cumperi un bazin în care să depozitezi apa (de obicei pentru irigat), bucurându-te că îți produci legume „bio”, când în realitate nu faci altceva decât să produci adevărate otrăvuri.

Un alt trend este construcția de locuințe din containere maritime. Evident, alegem variantele cele mai ieftine, care, uneori, chiar arată „binișor”. Însă unele dintre aceste containere au fost folosite, în trecut, pentru transportul de materiale radioactive. Dacă ai „norocul” să pui mâna pe o astfel de “comoară”, poți să îți faci testamentul liniștit.

22/07/2025

Ce v-a mai plăcut postarea despre magiunul afrodisiac…😀
Cred că este cea mai “văzută” postare a mea.

22/07/2025

Poate sunt unul dintre aceia norocoși care au ocazia să interacționeze cu oameni în vârstă, modești, cărora le aparțin multe povești de viață, unele pline de învățăminte.

În urmă cu câteva zile, am examinat o doamnă în vârstă, aproape de 90 de ani. Întreaga sa viață s-a desfășurat în jurul satului în care s-a născut, a copilărit, s-a căsătorit și unde dorește cu ardoare să fie înmormântată. A vizitat rareori orașul, și acelea din pură necesitate, nu din plăcere.

Din motive etice, m-am adresat cu apelativul „doamnă", deși mi-ar fi fost mult mai natural să-i spun „mamaie". Astfel, am întrebat-o: „Doamnă, pentru ce ați venit aici la comisia psihiatrică?" „Mulțumesc, dar eu nu sunt doamnă, sunt doar o simplă țărancă, domnule doctor! Doamnele au avut servici, au fost învățătoare, socotitoare, eu am muncit cu sapa, am crescut copii".

Mi-a explicat apoi, că are nevoie de un certificat psihiatric pentru a lăsa celor doi copii agoniseala sa. Am întrebat-o dacă dorește să împartă averea copiilor în mod egal. Mi-a spus că a decis să lase mai mult fiicei, aceasta având nevoie de suport, pe când fiul a muncit din greu și acum „are de toate". Am întrebat dacă fiul ar putea fi supărat pentru faptul că primește mai puțin, moment în care mi-am dat seama că adresasem o întrebare din rațiuni pur economice, fără să cuprind un ansamblu. Răspunsul său a venit prompt: „Băiatul este departe, lucrează în Spania, iar fata este aicea, are grijă de mine".

După examinare, m-a privit adânc în ochi și mi-a spus: „Sunteți tânăr domnu doctor, să nu plecați din această țară. Priviți ce s-a întâmplat, toți au plecat și a rămas o țară pustie, fără ordine, parcă totul se întâmplă fără un rost. Nu am învățat eu carte, da am trăit întreaga viață aproape de familia mea, bucurându-ne de viață indiferent de avere. Acuma oamenii pleacă în străinătate pentru bani și uită să trăiască cu familia, copiii mici ajung crescuți de străbunici neputincioși și așa mai departe... Se chinuie printre străini să agonisească bani, să contruiască aicea palate, în care probabil nu vor sta niciodată. Oare e mai bine acuma?"

Dacă ești de aceeași părere, dă un share, mi-ar plăcea ca aceste gânduri să ajungă la cât mai mulți oameni care încă își caută sensul!🙏

21/07/2025

Mă tot gândesc cu îngrijorare la prietenii mei care își beau cafeaua pe nu știu ce plaje, în vacanțe, la soare, și mă simt norocos că azi sunt la serviciu, savurând o cafea la răcoare. 🙂

Lăsând gluma la o parte, ca medic legist mă confrunt zi de zi cu povești care se încheie brusc. Deși munca mea nu este despre moarte, ci despre adevăr, am învățat în toți acești ani un lucru esențial: fiecare clipă trebuie trăită și nu oricum, ci frumos!

Dacă vă place să auziți povești nu tocmai fericite, dar din care să învățăm să ne ferim de pericole, lăsați-mi un feedback și promit să dezvolt astfel de subiecte.

Vă doresc o săptămână minunată!

19/07/2025

Citesc știrile din ultimele zile despre regretatul Felix Baumgartner (mai cunoscut în România drept soțul Mihaelei Rădulescu). Înțeleg că omul zbura cu o motoparapantă și i s-a făcut rău în timpul zborului, astfel că a aterizat într-o piscină și impactul ar fi fost fatal.
Nu despre cauza morții domnului vreau a vorbesc acum, vreau să mă refer la anumite percepții ale oamenilor pe seama unui astfel de incident.

Deși de multe ori lucrurile sunt clare din punct de vedere medico-legal, oamenii întotdeauna vor căuta alte răspunsuri, cm ar fi:

1. Nu cumva consuma ceva substanțe de la care să i se fi făcut rău?
2. Oare îi bătea soarele în ochi și nu a văzut pământul?
3. Dacă nu îi sărea acea vulpe în fața mașinii, nu mai făcea accident, nu?
4. Dacă am constatat la autopsie o afecțiune psihiatrică prin care să se explice spânzurarea (la un moment dat, un aparținător îl întreabă pe un medic legist în vârstă, de ce s-a spânzurat ruda sa, iar răspunsul legistului a fost: “De gât domnule s-a spânzurat, de gât…”).

Lista continuă…

18/07/2025

M-a oprit semaforul drumului în lucru fix în fața grătarului cu mici de la Răcari. Chiar am mâncat de câteva ori acolo, genul ăla de servire a e carton, paine feliată atât cât să pară feliată, dar tot trebuie să o rupi, muștar din ăla mai subțire, masă de plastic și regulamentar scobitori pe post de furculiță.
Pentru prietenii mei mai simandicoși par un ciudat care experimentează tot felul de locuri de gen aplecătoare-garaj, însă vă spun că acolo unde vezi parcat un Bentley lângă o căruță și toată lumea mănâncă același lucru, sigur mâncarea e bună.
Voi continua să vă arăt astfel de locuri, acolo unde oamenii își fac treaba în liniște, zi de zi, oferind calitate.

18/07/2025

𝐏𝐞𝐫𝐢𝐜𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐢̂𝐧𝐭̗𝐞𝐩𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐫𝐢𝐜𝐢 𝐝𝐞 𝐦𝐚𝐫𝐞

Înțepăturile de arici de mare pot fi extrem de dureroase și pot provoca efecte grave asupra sănătății.
Toxina principală prezentă pe țepii lor poate provoca dureri intense, umflături și, în cazuri severe, dificultăți respiratorii.
Dacă ai fost înțepat, este esențial să acționezi rapid. Iată ce trebuie să faci:
1. Îndepărtează cu grijă țepii: Utilizează o pensetă sterilă pentru a îndepărta fragmentele de țepi din piele.
2. Spală zona: Curăță rana cu apă și săpun pentru a preveni infecțiile.
3. Aplicatii locale calde: O compresă caldă poate ajuta la reducerea durerii și a inflamației. S-a demonstrat că expunerea la apă caldă (aprox. 45°C) poate ameliora simptomele.
4. Dacă simptomele persistă sau se agravează, este important să cauți asistență medicală specializată, mai ales dacă observi reacții alergice sau dificultăți respiratorii.