The Good Therapist - Cabinet de Psihoterapie

The Good Therapist - Cabinet de Psihoterapie Sunt Lavinia si sunt psihoterapeut.

16/09/2025

POVESTEA IERTĂRII

Un preot avea un enoriaș care se lupta mereu cu ispitele și greșea adesea. Dorind să-l învețe ce înseamnă iertarea, i-a dat o scândură și un ciocan. I-a spus:

- De fiecare dată când faci o greșeală, să bați un cui în această scândură.

Omul a ascultat și, cu trecerea zilelor, scândura s-a umplut de cuie. Când a venit la preot, acesta i-a zis:

- Acum, pentru fiecare faptă bună și pentru fiecare iertare pe care o primești de la Dumnezeu, să scoți câte un cui.

Enoriașul a început să facă fapte bune, să se roage și să se spovedească. În timp, a reușit să scoată toate cuiele. Bucuros, s-a dus la preot și i-a arătat scândura goală.

Preotul însă i-a spus:

- Vezi, fiule, cuiele nu mai sunt, dar găurile au rămas. Așa sunt și greșelile noastre: Dumnezeu ne iartă, dar urmele pe care le lasă în sufletul nostru și în viața celorlalți nu dispar ușor. De aceea trebuie să fim atenți la ceea ce facem și să cerem iertare înainte ca scândura să fie plină de răni.

Un lucru pe care îl repet constant în ședințele mele de psihoterapie:”Nu poți schimba un om care nu vrea să se schimbe!”...
15/09/2025

Un lucru pe care îl repet constant în ședințele mele de psihoterapie:

”Nu poți schimba un om care nu vrea să se schimbe!”

Nu este formulă magică, nu este pilula magică, nu este baghetă magică!

Poți amenința, poți țipa, poți chiar să rupi legătura complet cu persoana respectivă. Nimic nu îi va face să se schimbe!

Schimbarea comportamentală este unul dintre cele mai grele lucruri pe care un om le poate face.

De ce?

Pentru că schimbarea presupune renunțarea la ceea ce este familiar, chiar dacă acel familiar doare. Mintea și corpul nostru caută stabilitatea și siguranța, iar necunoscutul aduce teamă și rezistență.

Oamenii se schimbă doar atunci când încep să perceapă că durerea de a rămâne în aceeași situație este mai mare decât frica sau disconfortul de a face un pas nou. Doar în acel moment balanța se înclină, iar schimbarea devine o alegere posibilă.

Oamenii te tratează în funcție de nivelul lor de educație, de sentimentele pe care le au față de tine și de cei 7 ani de...
10/09/2025

Oamenii te tratează în funcție de nivelul lor de educație, de sentimentele pe care le au față de tine și de cei 7 ani de acasă.

Nimic mai Fals!
Ci, mai degrabă 👇

”Oamenii te tratează în funcție de gradul TĂU de toleranță față de comportamentul lor.”

„Felul în care te tratează ceilalți depinde de cât de multe le permiți.”

„Respectul pe care îl primești reflectă limitele pe care le impui.”

„Ceea ce tolerezi azi devine modul în care vei fi tratat mâine.”

„Oamenii îți arată respect în măsura în care tu îți aperi limitele.”

În psihologie, acest mecanism se numește testarea limitelor: oamenii, conștient sau inconștient, verifică până unde pot merge în relația cu tine. Dacă accepți repetat un comportament nepotrivit, el devine rapid o „normalitate” în ochii celuilalt.

Ține minte 👇

Un abuzator nu își va exercita puterea asupra tuturor, ci doar asupra celor care nu au reușit să impună limite de toleranță. Mulți din afara relației nici nu vor concepe ca persoana respectivă este un abuzator, pentru ca nu au vazut niciodată un astfel de comportament din partea ei.

Învață să setezi limite clare.

Spune direct și calm ce nu tolerezi, iar dacă acestea nu sunt respectate, fii consecvent în acțiunile tale.

De exemplu, îndepărtează-te de situațiile sau persoanele care îți încalcă demnitatea sau se folosesc de bunătatea ta. Respectul de sine real începe acolo unde știi să spui „până aici”.

08/09/2025

- Și? Cum a fost astăzi la școală? Despre ce ai vorbit cu fetele? întreb curioasă pe cea mare.

- Despre Insula Iubirii, zice ea fară să adauge nimic altceva.

Stau, stau, văd că nu dă detalii, îmi iau inima în dinți și mai pun o întrebare:
- Ce anume despre Insula Iubirii?
- Despre unul, George, nu știu exact că eu nu m-am uitat și nu il știu!

Fraieri noi, pe vremea noastră vorbeam despre ce am facut în vacanță (oricum nu faceam nimic special…la țară la bunici)! Ehe! Pe vremea noastră!

Așa spuneau și părinții noștri!

Nu e curios lucru cm în trecut totul era mai bine? 🧐🙃

Voi ce feedback aveți?

Pericol că iubirea ar dispărea și că relația s-ar putea destrăma. Așa că tac. Se retrag. Se adaptează. Aleg armonia apar...
18/07/2025

Pericol că iubirea ar dispărea și că relația s-ar putea destrăma. Așa că tac.

Se retrag.

Se adaptează.

Aleg armonia aparentă cu orice cost.

Și rămân singuri, chiar și în doi.

Copilul care a crescut într-un mediu unde:

• părinții țipau și nu se își mai vorbeau cu zilele,
• conflictele se terminau cu plecări sau abuz,
• nu era loc pentru exprimarea nevoilor reale,
.. va deveni adultul care asociază orice tensiune cu pierderea iubirii.
Și va face tot posibilul să evite acel risc.

Într-un cuplu în care ambii parteneri poartă această rană, se formează o alianță tăcută de evitare.

Se suprimă nemulțumirile, se evită subiectele sensibile, iar 𝐧𝐞𝐯𝐨𝐢𝐥𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐞 𝐫𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧 𝐧𝐞𝐫𝐨𝐬𝐭𝐢𝐭𝐞.

De ce? De frică!

Totul pentru a păstra o „pace” care, în esență, este o formă de protecție împotriva fricii.

Dar conflictele sănătoase nu distrug relații.

Conflictele nerezolvate și ignorate – da.

Tu știi să te cerți?

17/07/2025

Acesta este un exercițiu pe care îl practic deseori în ședințele de

Pe o foaie de hârtie fiecare dintre voi faceți o listă în cele mai mici detalii cu

caracteristicile partenerului perfect (soția perfectă/soțul perfect).

Ideal ar fi să adăugați pe listă și comportamente specifice ale acestuia,

o imagine activă și nu doar una statică.


De exemplu:

”soțul perfect imi aduce flori de aniversările importante”.

Apoi faceți schimb de liste.

Fiecare dintre voi va îndeplini una dintre atribuțiile descrise de

partener, dar fără să îi spună celuilalt ce a decis să facă cu scopul de a-l surpinde.

La finalul zilei vă întâlniți și discutați impresi și mai ales dacă ați

ghicit ce a făcut partenerul din lista respectivă.

Have fun!

Țineți minte: acesta este un exercițiu distractiv cu scopul de a vă

apropia și de a vă cunoaște așteptările unul celuilalt mai bine, nu

este prilej de critică și reproșuri (”de ce nu poți fi așa mereu?!”)


𝐍𝐢𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐧𝐮 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐝𝐮𝐫𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐚̆𝐜𝐮𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐩𝐨𝐫𝐭̦𝐢 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜𝐚̂𝐧𝐝, 𝐜𝐚 𝐦𝐚𝐦𝐚̆, 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐫𝐜𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐢 𝐞𝐱𝐚𝐜𝐭 𝐦𝐚𝐦𝐚 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞...
16/07/2025

𝐍𝐢𝐦𝐞𝐧𝐢 𝐧𝐮 𝐯𝐨𝐫𝐛𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐝𝐮𝐫𝐞𝐫𝐞𝐚 𝐭𝐚̆𝐜𝐮𝐭𝐚̆ 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨 𝐩𝐨𝐫𝐭̦𝐢 𝐚𝐭𝐮𝐧𝐜𝐢 𝐜𝐚̂𝐧𝐝, 𝐜𝐚 𝐦𝐚𝐦𝐚̆, 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐫𝐜𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐢 𝐞𝐱𝐚𝐜𝐭 𝐦𝐚𝐦𝐚 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧-𝐚𝐢 𝐚𝐯𝐮𝐭-𝐨 𝐧𝐢𝐜𝐢𝐨𝐝𝐚𝐭𝐚̆, 𝐝𝐚𝐫 𝐭̦𝐢-𝐚𝐢 𝐝𝐨𝐫𝐢𝐭-𝐨 𝐦𝐞𝐫𝐞𝐮.

Este greu pentru că îți lipsește reperul! Pentru că nu știi exact cm se simte ceva ce nu ai simțit niciodată.

Poate ai crescut cu o mamă care era mereu… ocupată.
Nu pentru că nu te iubea. Ci pentru că era prinsă în supraviețuire: curățenie, mâncare, rufe, ordine, control.
Era acolo, prezentă cu trupul… dar emoțional, parcă era mereu departe.
Și tu, o fetiță, ai învățat să nu ceri prea mult. Să nu „deranjezi”. Să nu simți prea tare.

Poate ai avut o mamă care nu putea ține spațiu pentru lacrimile tale.
Care ridica tonul când sufereai.
Care îți spunea: „Treci în camera ta!”, „Nu mai fi așa de sensibilă!”
O mamă care, fără să știe cum, te-a făcut să crezi că durerea ta e prea mult sau este greșită.
Că tu ești prea mult.

Poate ai avut o mamă care te făcea să simți că e vina ta.
Pentru tristețea ei. Pentru furia ei.
Pentru tensiunea din casă.
Poate n-ai auzit niciodată:
„𝐶𝑒 𝑠-𝑎 𝑖̂𝑛𝑡𝑎̂𝑚𝑝𝑙𝑎𝑡, 𝑝𝑢𝑖𝑢𝑙𝑒?”
„𝑆𝑝𝑢𝑛𝑒-𝑚𝑖 𝑐𝑒 𝑠𝑖𝑚𝑡̦𝑖…”
„𝐸𝑠̦𝑡𝑖 𝑖̂𝑛 𝑠𝑖𝑔𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡̦𝑎̆. 𝑁𝑢 𝑒 𝑣𝑖𝑛𝑎 𝑡𝑎.”

Iara cm esti și tu mama!
Vrei să fii altfel…dar nu știi exact cum!
Și în fiecare zi, în fiecare moment tensionat, în fiecare criză de nervi, încerci să faci diferit.

Să rămâi calmă când copilul țipă.
Să nu reacționezi când îți spune „Te urăsc!”.
Să rămâi calmă când ești epuizată, dar el are nevoie de tine.
Să nu repeți ceea ce ți-a rănit sufletul de copil.

𝐈̂𝐧𝐜𝐞𝐫𝐜𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐟𝐢𝐢 𝐦𝐚𝐦𝐚 𝐩𝐞 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐧-𝐚𝐢 𝐚𝐯𝐮𝐭-𝐨.

Și e greu. Uneori al naibii de greu!

Pentru că nu doar îți crești copiii…
𝐂𝐢, 𝐢̂𝐧 𝐭𝐚̆𝐜𝐞𝐫𝐞, 𝐢̂𝐧𝐜𝐞𝐫𝐜𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐯𝐢𝐧𝐝𝐞𝐜𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐚 𝐟𝐞𝐭𝐢𝐭̦𝐚̆ 𝐦𝐢𝐜𝐚̆ 𝐝𝐢𝐧 𝐭𝐢𝐧𝐞.
Cea care încă așteaptă să fie ținută în brațe și auzită.
Cea care încă își dorește să audă: „𝐸𝑠̦𝑡𝑖 𝑖𝑢𝑏𝑖𝑡𝑎̆ 𝑒𝑥𝑎𝑐𝑡 𝑎𝑠̦𝑎 𝑐𝑢𝑚 𝑒𝑠̦𝑡𝑖.”

Spune-mi că nu este așa!

𝑺𝒊𝒏𝒅𝒓𝒐𝒎𝒖𝒍 𝒅𝒆𝒇𝒊𝒄𝒊𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒅𝒆 𝒃𝒖𝒄𝒖𝒓𝒊𝒆După râs vine plâns…sau...niciun necaz nu vine singur.Acestea, dar și altele, sunt convi...
15/07/2025

𝑺𝒊𝒏𝒅𝒓𝒐𝒎𝒖𝒍 𝒅𝒆𝒇𝒊𝒄𝒊𝒕𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒅𝒆 𝒃𝒖𝒄𝒖𝒓𝒊𝒆

După râs vine plâns…

sau
...niciun necaz nu vine singur.

Acestea, dar și altele,

sunt convingeri care sunt preluate de la părinți în prima parte a vieții,

în copilărie, și care ajung,

𝑖𝑛𝑐𝑜𝑛𝑠̦𝑡𝑖𝑒𝑛𝑡, 𝑠𝑎̆ 𝑔ℎ𝑖𝑑𝑒𝑧𝑒 𝑔𝑎̂𝑛𝑑𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑠̦𝑖 𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑟𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑒.

Prin urmare unii oameni ajung să

𝑛𝑢 𝑖̂𝑠̦𝑖 𝑑𝑒𝑎 𝑣𝑜𝑖𝑒 𝑠𝑎̆ 𝑠𝑒 𝑏𝑢𝑐𝑢𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑢𝑙𝑡,

de frică că se va întâmpla cu siguranță ceva rău.

Atunci când nu își dau voie să simtă prea multă bucurie,

lăsă scenariile sumbre ale inconștienutului să le ghideze gândurile.

Se trezesc deseori în căutarea lucrurilor perfecte,

căutare care nu le oferă un răgaz să savureze micile plăceri ale vieții.

Această căutare constantă a perfecțiunii

𝑑𝑒𝑣𝑖𝑛𝑒 𝑓𝑜𝑎𝑟𝑡𝑒 𝑢𝑠̦𝑜𝑟 𝑒𝑝𝑢𝑖𝑧𝑎𝑛𝑡𝑎̆,

pentru că, nu-i așa, perfecțiunea este o 𝒉𝒊𝒎𝒆𝒓𝒂̆.

În căutarea lor constantă ajung să se cufunde foarte mult în muncă,

la serviciu, lucru care deseori atrage un nivel ridicat de stres.

Își setează deseori țeluri foarte înalte și amână foarte mult plăcerea, nu se simt mândri de ceea ce au realizat

și ajung să se odihnească doar atunci când sunt bolnavi.

👇👇👇👇👇




Address

Bucharest

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when The Good Therapist - Cabinet de Psihoterapie posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram