10/10/2025
Iata la ce faceam referire in podcastul meu. Strategii de marketing si manipulare in masa, venite din ambele direcții, Vest si Est, "programe" false si fabrici de facut bani (multi). Spiritualitatea?! Deontologia?! Vocatia?! Caritas-uri de carton, ambalaje goale ale bomboanelor deja consumate, atârnate in pomul de Craciun, pentru imagine. Ce repede lucrează Universul!
"Reginei" i-a căzut coroana si nu mai poate "manifesta"... Stați, ca Pluton a ieșit din retrogradare,, bate din picior sa înainteze cu adevărurile pe toate planurile, inclusiv la nivel social ,in Varsator. Iar Lilith in Scopion striga "Jos impostura!".
Asa ca, lasati iluziile si dorințele de rezolvare facila si treceți la treaba, adică la terapie cu îndrumători reali, pregătiți, dedicați si sinceri!
https://www.facebook.com/share/16YDDjgp3Z/
Ziua în care s-a încercat uzurparea Regatului de cei în care aveam cea mai mare încredere
(Sau cm își tratează compania EduKiwi colaboratorii de top, în final)
Dragilor, răspund întrebărilor primite în privat legat de ce s-a întâmplat cu mine și de ce nu am mai postat.
Vă datorez adevărul.
În urmă cu aproximativ 7 ani începeam cu agenția de marketing EduKiwi o colaborare pe care inițial am îmbrățișat-o orbește.
Ca o copilă naivă care credea că tot ce zboară se mănâncă, am investit cu încrederea mea această agenție care, prin contract, se numeau „colaboratori” și nu visam niciodată că vor face ce au făcut, în final.
Aveam un vis de a ajuta oamenii și am crezut că ei vor fi cei care mă vor ajuta să fac acest vis realitate.
Cum?
Am convenit că voi face asta sub forma unor Programe în care, prin metodologia proprie autorului (eu), prin creațiile mele manageriate de companie, și cu promovarea propusă de ei, vom porni în această misiune.
Auzeam de la ei, cm auziți și voi acum, despre valori, omenie etc.
Am crezut că sunt ce trebuie.
Câțiva ani, până am mai crescut și m-am mai copt la minte, lucrurile au mers binișor.
Eram bucuroasă că pot crea ceva frumos și util pentru oameni — cursuri și cărți audio care ajută și chiar schimbă vieți.
Nu eram trezită să îmi dau seama când și dacă sunt folosită pentru încasări în business-ul lor și magnet de clienți, prin interesul pe care oamenii îl aveau de a lucra cu mine.
Eu ascultam de ei, credeam tot și executam ce direcții primeam din partea lor.
Aș fi urmat tot ce îmi ziceau și am luat mulți ani de bun totul.
Construiam un Imperiu care, în mintea mea, era axat pe a ajuta oamenii în primul rând, dar de fapt nu realizam că ei vor încerca să îmi ia toată munca, în final – ajungem și acolo.
Să continuăm.
A venit vremea proiectelor High Ticket sau Premium. Asta acum trei ani.
Ni s-a propus nouă, autorilor, prin firma care ne reprezenta drepturile, să generăm noi materiale și tot ce știm ca metodologie, să le permitem lor să le promoveze într-un marketing așa-zis premium, să vindem la prețuri peste medie sub forma unor programe de top.
Am refuzat.
Apoi am fost încurajată să continui pe drumul ăsta, cu presiuni că trebuie să mă aliniez, altfel va fi dificil să mai colaborăm.
Se doreau încasări mari în compania lor, nu mai păreau aliniați doar cu proiecte la prețuri mici.
Am fost asigurată că va fi bine.
Am acceptat.
Dar mi-am zis mie că voi da tot ca oamenii chiar să simtă valoarea investiției, pentru că sunt un om onest și corect.
Eu eram produsul, de fapt; creațiile mele erau tot ce aveam eu mai bun, și eu știam că dacă un om face eforturi ca să lucreze cu Roxana, trebuie să creez ceva care să fie cu adevărat Premium, să nu fie doar marketing.
Și așa am făcut.
Am pus tot ce știam și aveam în minte și în inimă pentru ca totul să iasă impecabil:
Am scris sute de postări și articole.
Am studiat zeci de nopți.
Am filmat sute de materiale explicative de promovare și conținut despre metodă.
Am susținut zeci de webinarii atât de promovare cât și de suport în Curs pentru clienți.
Mii de ore de lucru în aceștiani.
Am creat și susținut 4 Programe în paralel:
• Vindecă-ți traumele din copilărie
• Iubirea de Sine
• Manifestation Academy
• Școala Reginelor
Niciun autor din colaborarea cu ei nu și-a pus atâta presiune pe umeri.
Dar iubeam ce făceam și o secundă nu m-am gândit la rău, nici că vor încerca să îmi ia totul într-o noapte.
Pe lângă toată munca de autor, am fost și alte 5 roluri deodată:
• Trainer de vânzări
• Om de marketing
• Business Strategist
• Manager de Proiect
• Mamă a răniților
• Customer support
Omul care răspundea și la 12 noaptea, mereu.
Și lista poate continua…
În 7 ani nu m-am oprit niciodată din a munci, din a fi acolo, din a ajuta oamenii, din a crește echipe, din a fi non-stop alături de clienți ca să fie mulțumiți și să aibă rezultate.
Toate aceste componente nu au adus decât plusuri pentru această agenție cu care mă aflam în colaborare, fără să ne gândim că facem munca „partenerului”.
Am creat cel mai puternic program de manifestare din lume, unde am pus munca mea de peste 10 ani – cunoștințe, suflet, tehnici de top.
Și clienții au venit.
Toți și-au dorit să lucreze cu mine, și eu mi-am dorit să îi ajut până la capăt în obținerea rezultatelor pentru care plăteau să lucreze cu mine, prin EduKiwi.
Am lucrat în acești ani cu câteva mii de oameni; în ultimii doi ani m-au ales și le mulțumesc pe această cale.
Unii poate au considerat inițial că e scump, chiar dacă apoi au văzut valoarea, pentru că am dat totul să compensez efortul lor.
Poate credeți că m-am îmbogățit având această colaborare cu EduKiwi, cu vânzarea de Programe la prețuri peste medie, cm ei au propus.
Nu vă închipuiți că banii ăia i-am luat eu pe toți.
Banii ajungeau la EduKiwi printr-un contract care a fost făcut inițial să mă ajute să ajung mai mult, mai repede și mai consistent la oameni online, cu suportul tehnic și de marketing al „partenerului”.
Recunosc, veniturile mele au crescut și ele față de perioada anterioară, dar eu primeam doar un procent din aceste sume, disproporționat de mic față de realitate. Eu și firma mea eram Autorul, iar ei erau firma suport -„colaboratorii”, cm s-au intitulat prin contract.
Asta după achitarea cheltuielilor deloc mici de marketing și comisioane echipe, tot din ce generau Proiectele by Roxana Borz.
Așa au ajuns încasările din proiectele mele să reprezinte în companie jumătate din cifra lor de afaceri.
Era clar că businessul lor de marketing și suport tehnic ar fi fost mult mai mic fără a ne avea drept principal client.
Am mers mai departe, căci nu mă gândeam eu la lucrurile astea.
Treaba mea, așa cm am crezut eu, era să am grijă cât de bine pot ca unde mă implic să iasă impecabil – clienții acestor Programe, care chiar au lucrat cap-coadă metoda propusă, pot confirma. Echipele pe care le-am crescut, deși nu eram plătită pentru asta, pot confirma.
Fast forward, anul 2025.
Am adunat enorm de multe supărări pe care ajunsesem să le bag sub preș.
Era ca și cm Universul îmi arăta semne că trebuie să merg pe calea mea, fără această colaborare.
Dorința de a pleca se contura din ce în ce mai clar, nu mai simțeam respect și aliniere. Eram extrem de epuizată din a suplini inclusiv roluri care nu erau treaba mea.
Generând tot conținutul Premium, iar contractul cu firma mea fiind singura sursă de programe Premium cu aproape 400 de clienți activi constant care erau acolo pentru mine, eram „vaca de muls a companiei”, doar că de data asta realizam.
Dar eu nu eram tratată așa cm meritam să fiu, ca un colaborator de top.
Nici eu și nici echipele dedicate pe proiect.
Capacul s-a pus în momentul în care am auzit că început să sufere oamenii din echipele interne de marketing și vânzări, care, deși erau formal ale lor, ca firme colaboratoare, în fapt, ele erau dedicate proiectelor mele. Nu am putut să văd asta fără să fac ceva. Ei nu știu asta…
Am ripostat la domnul Doru Pelivan (Fondator) despre condițiile presante la care sunt supuși oamenii care lucrau peste program, pe aceiași bani, ca să facă față volumului de lucru.
Sigur, teoretic erau și aceia colaboratori ai EduKiwi, dar legătura a fost mereu directă și personală, fiind oameni alocați exclusiv contractului cu noi, așa încât i-am perceput mereu ca pe niște colegi, chiar dacă ei erau contractual un „outsourcing”.
În perioada Paștilor n-am mai suportat.
I-am convocat într-o ședință pe Doru Pelivan (Fondator) și pe Marius Negroiu (CEO) și le-am comunicat dorința mea, exprimată evident în numele societății cu care ei erau în contract, de a înceta colaborarea cu EduKiwi.
Răspunsul – am fost amenințată că, dacă nu rămân, nu o să mai pot vorbi niciodată despre traume și manifestare în online.
Practic, o agenție de marketing credea că are dreptul să fie „titulară” pe propriile mele creații, asupra cărora am drepturi de autor.
Am încercat să găsesc o cale de mijloc cu ei.
Am intrat în discuții care au dus, pe scurt, la următorul mesaj din partea lor:
„Mai rămâi până la final de an. Dacă tu pleci acum, noi dăm faliment.”
Au aruncat în brațele mele problema lor, apelând la bunăvoința mea să îi salvez.
Clasica tactică de negociere „de manual”.
Pe moment m-am emoționat și am cedat rugăminților… fără să intuiesc că, în acest timp, ei pregăteau o adevărată „operațiune specială” de preluare prin forță a muncii mele.
Păreau sinceri, păreau umani, și am reacționat influențată de rugămintea lor, renunțând la dorința mea de atunci de încetare a contractului.
Ideea lor:
„Te rugăm, mai stai și păstrăm contractul până la final de an, ca să aducem alți autori să producă pentru noi. Îți promitem că îți vom da tot ce aparține proiectelor tale: baze de date (vorbim de 200.000 de oameni), acces la Programele create de tine să le poți comercializa în continuare, absolut tot ce ai creat și muncit în acești ani.”
Am rămas.
Nu am vrut să ajungă într-o situație dificilă din cauza mea, nu am vrut să le fac rău, știind că prin contractul cu societatea mea ei făceau cele mai mari profituri. În plus, voiam să nu pierd munca mea de 7 ani, care se afla pe platformele lor.
Am mers pe cuvânt și au promis că vom semna un act adițional în acest sens. Am intrat în ceea ce părea a fi o negociere amiabilă.
Am continuat să muncesc…
Să ajut în continuare oamenii, care se înscriau prin firma lor să beneficieze de drepturile și programele mele, să lucreze cu mine și care plăteau pentru asta.
Am continuat să îmi fac treaba cât de bine pot cu acești clienți, astfel încât să fie mulțumiți.
Între timp, între avocați și noi, părțile, a tot circulat un act adițional care să reflecte înțelegerea amiabilă pe care o stabilisem.
Conținutul agreat al acestuia era corect și fair-play: ei nu blocau separarea și ne facilitau o tranziție ușoară prin suport în preluarea bazelor de date ale programelor noastre și clienților acestora, transferul către societatea noastră a întregii echipe de vânzări care fusese alocată contractului derulat cu noi etc. Toate păreau normale, simple și previzibile.
În schimb, noi îi asiguram de suportul nostru pentru o încetare în termeni buni a colaborării.
Actul a fost răstălmăcit și semnarea lui a fost tărăgănată până recent. De 6 luni.
Eu am crezut în continuare că ajungem la o înțelegere omenească, amiabilă, și care să reflecte cuvântul dat de domnii Marius Negroiu (CEO) și Doru Pelivan (Fondator) la masa discuțiilor de la Paști.
Aveam să descopăr, de fapt, relele intenții mai târziu… stai cu mine.
La început de septembrie m-am trezit ca dintr-un vis urât și am realizat că au trecut 6 luni și, de fapt, doar EI construiesc, iar eu aștept și cerșesc ceva ce mi s-a promis și nu primesc.
Am realizat că ei își solidifică businessul în mare parte folosind resursele financiare din Proiectele cu mine, timp în care eu NU AM PRIMIT aproape nimic.
Șase luni în care doar am oferit, am adus prin mine sute de clienți în companie, care le-au achitat sume considerabile.
Mi-am dorit să rămân cu ei, să îi ajut, deși puteam să mă fi oprit de la Paști și să merg pe cont propriu.
Mi-am ținut partea mea de cuvânt.
Am încercat să cer ferm ce mi se promisese – accesul la ce aparține proiectului.
Răspunsul: tărăgănare și „seen”.
Am intrat în panică și le-am scris că, dacă nu semnează cât de curând ceea ce am convenit, nu voi mai face nicio concesie din cele agreate.
Răspunsul?
Au declanșat imediat, pe toate planurile, ceea ce s-a dorit a fi o adevărată „operațiune specială” de preluare ostilă a întregii mele afaceri, prin furt de identitate, a drepturilor de autor, a programelor, clienților, a bazei de date- tot.
Substituție, clonare și eliminare.
A doua zi m-am trezit la 7:00 cu notificare de încetare pe motiv că nu mi-am făcut treaba față de ei (am mii de martori care pot infirma) și cu acces tăiat peste tot.
La 7:30 eram scoasă de peste tot și blocat accesul.
Mi-au luat accesul la tot ce era important în proiect: comunitate de urmăritori (sute de mii de oameni), mii de clienți, mail, Zoom, Slack, Drive.
Tot ce era munca mea de ani de zile.
În loc să ne strângem mâna și să semnăm ceea ce se stabilise, contractul cu firma mea a fost reziliat în tot și necondiționat, cu efect imediat, cât și 40 de oameni reprezentând echipa de vânzări a proiectelor mele au fost dați afară de peste tot. Fără preaviz.
Fără o discuție despre asta.
Am sunat, nu mi s-a răspuns. Am lăsat mesaje. Nimic.
De altfel, în acele zile am fost lăsată în „seen” de peste tot, pentru că se pregătea această execuție în masă.
S-a postat dimineața, la prima oră, pe toate grupurile de cursanți, de colaboratori, inclusiv pe pagina de Facebook a Fondatorului, Doru Pelivan, decizia de încetare a colaborării cu mine, respectiv cu firma care administrează drepturile mele.
Fără să existe o discuție omenească cu mine, autorul lor de top.
Au adus în Programele mele alți „autori” să predea unor oameni care au făcut eforturi financiare să vină să lucreze cu MINE.
400 de oameni afectați de o decizie a lor luată peste noapte.
Clienți care acum sunt extrem de revoltați pe EduKiwi și pe bună dreptate.
Asta e adevărata maturitate despre care se tot promovează.
În postare se vorbea că motivația încetării cu mine este legată de un rebranding, o maturizare, că merg pe valori înalte.
Ca și cm eu, persoana care le-a ținut în spate echipe de zeci de oameni și mii de clienți, și care reprezintă jumătate din cifra de afaceri… eu eram non-valoarea și pata neagră. 🙂
Ce e amuzant e că au primit comentarii de la clienții care îmi luau apărarea și le-au șters.
Hai să analizăm despre ce maturitate și valori vorbim, când așa tratezi o discuție serioasă cu un autor de top, cât și cu echipa care a muncit ani de zile în compania ta, uneori și 12 ore pe zi.
Maturitatea era a lor, mai ales când, recent, înaintea declanșării „operațiunii speciale”, când totul era pregătit pentru comanda finală și desantul de preluare ostilă a afacerii mele, ei continuau să îmi trimită mesaje că totul este ok și că în scurt timp ne vedem și semnăm actul adițional așa cm l-am agreat.
Perfidia nu este maturitate.
Eu și 40 de oameni ne-am trezit peste noapte că eram dependenți de contractorul furnizor de servicii, rămânând izolați, fără contact cu materialele noastre, fără platformele necesare pentru desfășurarea activității, fără contact cu toți clienții și urmăritorii, fără acces la nimic.
Eu am pierdut legătura cu mailul și toți cei 200.000 de oameni de acolo.
O comunitate pentru care am muncit și am investit tot ce aveam.
Iar echipa mea, angajații lor de care nu le-a păsat deloc. Oameni cu familii, cu copii, cu datorii la bancă etc. s-au trezit în aer.
Clienții actuali și foștii clienți, cât și comunitatea din grupul de Facebook, au primit comunicările.
Oamenii s-au agitat, s-au revoltat, s-au panicat, nu înțelegeau ce se întâmplă.
M-au sunat pe mine. Am încercat să îi calmez și să mă calmez.
Mă întrebau de ce este o poziționare așa urâtă față de mine din partea companiei.
Vă zic eu de ce.
Pentru că n-am mai ținut capul plecat, ci am îndrăznit să le prezint adevărata realitate dintre noi cerând o echilibrare a raporturilor și ceea ce mi-au promis conform ultimelor discuții.
Pentru că am creat invidii deși nu am făcut rău nimănui ci doar mi-am făcut treaba.
Pentru că am luptat pentru oamenii din echipele de marketing și sales să aibă condiții mai bune de muncă. Chiar dacă ei nu știu.
Acum știți adevărul.
Am dovezi pentru absolut tot ce am scris aici și le voi arăta organelor în măsură.
Așa a arătat ziua în care au încercat să îmi uzurpe Regatul… dar ca orice ocupație abuzivă și nedorită a unui teritoriu, poți cuceri doar pietrele Regatului, nu și sufletele oamenilor.
S-a dovedit o dată în plus că adevărata valoare a Regatului sunt oamenii din el, iar ei nu pot fi luați cu forța prin „operațiunea specială”.
Acum 400 de clienți nemulțumiți, cărora li s-a adus alt autor să le predea în locul meu, în Programele mele, pe banii lor, caută soluții să își primească banii înapoi de la EduKiwi.
Am uitat să zic că și eu sunt în aceeași situație, ei refuzând să îmi achite plata conform muncii mele pe un an de zile.
S-a adunat o sumă considerabilă, nu o să o dau aici.
Mulțumesc tuturor celor care ați citit.
P.S au mai facut si o postare publica pentru clientii si colaboratorii lor cm ca s-au adresat DIICOT pentru situatie. Nu inteleg daca este o autodenuntare, sau dorinta de intimidare in randul persoanelor care ma cunosc. Pentru asta s-au ales cu dosar penal si sunt in cercetare penală.
P.P.S Aceasta ruptură este, culmea, manifestarea mea sub o anumită formă, pentru că îmi doream demult să construiesc diferit, bazat pe alte valori. Valori reale.
Mulțumesc celor care ați fost și sunteți alături de mine în această călătorie extraordinară din ultimii ani.
Vă asigur de suportul meu, de faptul că pentru mine ați fost și sunteți mai mult… v-am văzut cu adevărat, v-am cunoscut poveștile și, deseori, mi-am pus propriile visuri pe pauză ca să le văd pe ale voastre realitate.
Cine a lucrat cu mine știe.
M-am dedicat oamenilor și o voi face mereu.
Acum nu am acces la resurse importante din business, pentru ca au fost blocate abuziv de ei.
Nici la contactele voastre pe mail, nici la munca mea.
Vom încerca să ne revenim și să ne reconstruim mai puternici.
O comunitate sinceră și solidă, curată.
Vă iubesc.
În primul comentariu am lăsat o mică surpriză. Locul unde mă găsiți.
