Psih. Oana Popescu-Argetoia

29/05/2026

💡 Totuși, de unde apare acest comportament?

1. Se formează încă din copilărie — atunci când afecțiunea părea să depindă de comportament. Ai învățat că, dacă nu deranjezi și îi mulțumești pe ceilalți, vei fi apreciat și iubit.
2. Pentru mulți oameni, „nu”-ul este asociat cu egoismul — limitele personale sunt adesea confundate cu lipsa de empatie sau de grijă față de ceilalți.
3. Corpul reacționează înaintea minții — inima începe să bată mai repede, apare tensiunea sau strângerea în piept. De aceea, a spune „nu” nu este doar o decizie rațională.
4. Când spui „da”, primești adesea reacții pozitive imediate — apreciere, mulțumiri și sentimentul că ești de folos. Astfel, creierul învață rapid că acest comportament este „recompensat”.

Cum arată un „nu” spus într-un mod sănătos:

Brené Brown, după ani de cercetare despre conexiune umană și vulnerabilitate, a observat ceva surprinzător: cei mai generoși oameni pe care i-a întâlnit erau și cei mai clari în privința limitelor lor. Pentru că știau exact ce pot oferi cu adevărat — și ofereau din acel loc, fără epuizare și fără resentimente.

A spune „acum nu pot să fac asta” este o comunicare sinceră și matură. Păstrează relația autentică, pentru că cealaltă persoană primește un răspuns real, nu unul dat din teamă.

Un exercițiu simplu: data viitoare când cineva îți cere ceva și primul impuls e să accepți din reflex, oprește-te câteva secunde și întreabă-te: Aleg să fac asta sau accept doar ca să evit un disconfort?

22/05/2026

⏰ Reminder — astăzi, de la ora 17:00, ne vedem la webinarul gratuit „Conflictul în sala de clasă”, în colaborare cu EduPedu.

Dacă ești profesor și vrei să explorăm împreună cm gestionăm conflictul în mod constructiv, te aștept! 🙌

🔗 https://www.edupedu.ro/conflictul-in-sala-de-clasa-instrumente-practice-aplicabile-la-clasa-si-contextul-pentru-intelegerea-lui-in-profunzime-explicate-pe-22-mai-2026-de-psihoterapeuta-oana-popescu-arget/amp/

18/05/2026

🫱🏻‍🫲🏼 Profesorii sunt prezenți în viața copiilor ore întregi în fiecare zi, an după an. Sunt martori ai evoluției, ai conflictelor, ai descoperirilor de sine. Relația dintre profesor și elev este una dintre cele mai formative relații din viața unui om — și tocmai de aceea merită toată atenția și înțelegerea noastră.

În această relație atât de vie și de complexă, conflictul apare inevitabil. Nu pentru că ceva este greșit, ci pentru că două lumi diferite, cea a adultului și cea a adolescentului, se întâlnesc zi de zi, cu istorii personale, așteptări și nevoi diferite.
Orice conflict din sala de clasă are o poveste — a profesorului, a elevului și a relației dintre ei. Iar înțelegerea ei este primul pas spre îmbunătățire.

Vineri, 22 mai 2026, de la ora 17:00, vă invit la webinarul meu gratuit „Conflictul în sala de clasă”, în colaborare cu EduPedu. Lucrând la manualul de Dezvoltare Personală și Consiliere în Carieră pentru clasa a IX-a, mi-am dat seama cât de util ar fi să abordăm acest subiect împreună.

Vă voi împărtăși:
✅ Cum diferențiem conflictul constructiv de cel distructiv
✅ Cum ne influențează istoria personală și decalajul generațional percepția asupra conflictului
✅ Instrumente practice, aplicabile imediat în sala de clasă
✅ Strategii de gestionare atât în momentul conflictului, cât și după

Dacă ești profesor și vrei să explorezi acest subiect împreună cu mine, toate detaliile le găsești accesând linkul de mai jos: https://www.edupedu.ro/conflictul-in-sala-de-clasa-instrumente-practice-aplicabile-la-clasa-si-contextul-pentru-intelegerea-lui-in-profunzime-explicate-pe-22-mai-2026-de-psihoterapeuta-oana-popescu-arget/amp/

13/05/2026

Sportul influențează direct dezvoltarea și funcționarea creierului, nu doar condiția fizică. La copii și adolescenți, activitatea fizică regulată este asociată cu o mai bună atenție, autocontrol și capacitate de învățare, prin optimizarea funcționării cortexului prefrontal — zona responsabilă de decizii, planificare și reglarea comportamentului. În paralel, mișcarea susține procesele de neuroplasticitate, adică abilitatea creierului de a forma și consolida conexiuni neuronale noi.

• Știai că mișcarea de doar 10–20 de minute poate îmbunătăți temporar atenția și viteza de reacție? Creierul devine mai eficient imediat după activare fizică.

• Știai că atunci când faci sport, creierul tău consumă mai mult oxigen și devine mai „rapid” în procesarea informațiilor?

• Știai că exercițiile fizice regulate sunt asociate cu o mai bună memorie și capacitate de învățare, deoarece ajută la formarea de noi conexiuni între neuroni?

• Știai că după mișcare crește nivelul de substanțe din creier implicate în motivație și concentrare, ceea ce face sarcinile dificile mai ușor de abordat?

05/05/2026

Citatul atribuit lui Buddha ne prezintă o idee valoroasă: relația cu noi înșine contează în felul în care ne raportăm la ceilalți.

În același timp, nu cred că lucrurile funcționează în etape rigide, de tipul „mai întâi te iubești pe tine complet și abia apoi poți iubi pe altcineva”. În realitate, cele două se dezvoltă în paralel.
În relații învățăm despre noi, ne confruntăm cu nesiguranțele noastre și, uneori, exact acolo începe procesul de acceptare de sine.

Pentru relații sănătoase nu este nevoie de o iubire de sine perfectă, ci de un minim de acceptare și de disponibilitatea de a te înțelege, nu de a te critica constant.

Iar „a te iubi pe tine” nu înseamnă doar să te simți bine cu tine, ci și să poți sta cu disconfortul tău, să îți recunoști limitele și să nu te respingi atunci când îți este greu.

De multe ori, oamenii nu duc lipsă de iubire pentru ceilalți, ci de siguranță în relație cu ei înșiși. Iar asta se construiește în timp, nu apare brusc înainte de orice relație.

Înveți să te accepți pe tine în timp ce înveți să fii în relație cu ceilalți.

28/04/2026

Cortizolul nu este constant pe parcursul zilei. Are un ritm propriu: crește dimineața, la scurt timp după trezire (așa-numitul „cortisol awakening response”), și scade treptat spre seară. Dereglarea acestui ritm poate duce la senzația de oboseală dimineața și energie crescută seara.

Stresul psihologic nu este singurul factor care crește cortizolul. Lipsa meselor regulate, antrenamentele foarte intense fără recuperare, consumul mare de cafeină sau somnul fragmentat pot menține niveluri ridicate, chiar și în absența unui stres evident.

Cortizolul influențează și modul în care corpul stochează energia. Nivelurile crescute pe termen lung pot favoriza acumularea de grăsime abdominală și pot crește pofta pentru alimente bogate în zahăr și grăsimi, ca mecanism rapid de „refacere” a energiei.

Există și situații în care cortizolul poate fi prea scăzut sau răspunsul lui la stres este redus. Acest lucru poate apărea după perioade lungi de suprasolicitare și se poate manifesta prin lipsă de energie, dificultate de mobilizare și senzația că „nimic nu mai activează”.

Un aspect mai puțin discutat este legătura dintre cortizol și concentrare. Nivelurile prea ridicate sau prea scăzute pot afecta atenția și memoria de lucru, ceea ce explică de ce în perioadele stresante apar mai frecvent erori sau dificultăți de organizare.

Reglarea cortizolului nu ține doar de relaxare, ci și de ritm. Orele relativ fixe de somn, expunerea la lumină dimineața, mesele regulate și alternarea perioadelor de efort cu pauze reale ajută organismul să-și recâștige echilibrul.

20/04/2026

Dopamina nu este „hormonul fericirii”, așa cm este adesea numită, ci mai degrabă hormonul motivației și al recompensei. Este cea care ne împinge să căutăm, să explorăm, să revenim la lucrurile care ne-au făcut să ne simțim bine.

De fiecare dată când bifezi o sarcină, primești un mesaj sau anticipezi ceva plăcut, creierul tău eliberează dopamină. Nu recompensa în sine contează cel mai mult, ci așteptarea ei.

Fericirea, însă, este mai complexă. Nu ține doar de dopamină, ci implică și alți „hormoni ai stării de bine”:
– serotonina – asociată cu echilibrul emoțional și liniștea interioară
– oxitocina – legată de conexiune, încredere și apropiere
– endorfinele – responsabile pentru senzația de bine și reducerea durerii

Dopamina te face să îți dorești lucruri, dar nu este cea care te menține pe termen lung într-o stare de bine.

Problema apare atunci când ne obișnuim cu recompense rapide: scroll infinit, notificări constante etc. Creierul începe să ceară din ce în ce mai mult, iar lucrurile simple – liniștea, concentrarea, efortul – devin mai greu de susținut.

Echilibrul apare când învățăm să ne „educăm” dopamina:
– să ne bucurăm de progres, nu doar de rezultat
– să construim obiceiuri, nu doar impulsuri
– să tolerăm disconfortul pe termen scurt pentru satisfacții reale pe termen lung

12/04/2026

Bucuria vine din lucruri mărunte. Liniştea vine din suflet. Lumina vine din inima fiecăruia. Sărbători Pascale binecuvântate! 🤍

06/04/2026

Procesul de a permite lucrurilor/situațiilor să fie așa cm sunt, fără a încerca în mod activ să le schimbăm se numește acceptare. La fel ca mindfulness, înseamnă să lăsăm orice experiență – pozitivă, neutră sau negativă – pur și simplu să existe în viață noastră, fără a încerca să o modificăm, să o evităm sau să o negăm. Pentru unele persoane, acceptarea vine ușor. Pentru mulți, acceptarea este un proces care necesită efort conștient, abilitați și înțelepciune. Când permitem momentului prezent să existe, putem începe mai ușor să lucrăm la ceea ce este important acum pentru noi.

06/04/2026

30/03/2026

Somnul insuficient nu afectează doar nivelul de energie, ci și modul în care procesăm emoțiile și reacționăm la situațiile din jur.

Atunci când nu dormim suficient, creierul devine mai reactiv și mai puțin eficient în reglarea emoțiilor. Zonele implicate în controlul impulsurilor și în evaluarea rațională funcționează mai greu, în timp ce răspunsurile emoționale devin mai sensibile.

Ați simțit vreodată că, după o noapte în care ați dormit puțin, lucruri care în mod normal v-ar fi deranjat ușor ajung să vă irite mult mai tare? Sau că reacționați mai rapid, mai intens și cu mai puțin control decât de obicei?

Aceste experiențe sunt frecvente și pot include:
– iritabilitate crescută
– toleranță mai scăzută la frustrare
– reacții emoționale mai intense
– dificultăți în a privi situațiile în perspectivă
– sensibilitate crescută la stres și conflicte

Unele cercetări sugerează că lipsa somnului poate crește reactivitatea emoțională cu aproximativ 40%, ceea ce înseamnă că situațiile pot fi percepute și trăite mult mai intens atunci când suntem obosiți.