26/11/2024
În lumina alegerilor din turul I, m-am pus pe citit, din dorința de a înțelege ce s-a întâmplat.
Deși în aparență ilogică, tendința oamenilor de a susține puteri extremiste a fost studiată și înțeleasă de către psihologi și sociologi. Iată câteva dintre teoriile din spatele acestui fenomen, alături de o serie de recomandări care ajută la contracararea sa:
1.Efectul camerei de ecou („echo chamber”): Rețelele sociale sunt concepute astfel încât să ne ofere conținut similar celui pe care îl preferăm deja. Algoritmii analizează informațiile pe care le consumăm și ne livrează constant același gen de conținut. În plus, urmărim pagini și ajungem să interacționăm cu comunități care împărtășesc aceleași opinii ca noi. Astfel, ajungem în „bule informaționale” care ne amplifică părerile preexistente și ne limitează expunerea la perspective diferite. Pe măsură ce opiniile noastre sunt reflectate și validate de multiple surse din jur, ajungem să le percepem ca fiind absolut adevărate, ignorând sau chiar respingând informații contradictorii.
2. Nevoia de apartenență la grup: O parte din conceptul nostru de sine este determinată de grupurile din care facem parte. Apartenența la un grup social vine la pachet cu un scop și o viziune comună, ceea ce ne oferă un sentiment de sens, de mulțumire și contribuie la păstrarea unei stime de sine crescute. De aici apare tendința de a ne afilia cu diverse persoane și comunități. Odată ce ne identificăm cu un anumit grup, ne vom adapta valorile, comportamentele și opiniile în funcție de cele împărtășite în cadrul grupului respectiv, pentru a fi cât mai similari cu membrii acestuia și a le primi validarea.
3. Polarizarea opiniei: Tot din nevoia de a ne proteja stima de sine, apărăm cu vehemență părerile împărtășite la nivelul grupului nostru (ingroup) și le respingem pe cele provenite din exterior (outgroup). Astfel, expuși la idei diferite, ajungem să ne radicalizăm poziția, pentru a crea o discrepanță și mai mare între grupul nostru (pe care îl considerăm competent, superior) și cei din exterior (pe care îi vedem drept inferiori). În acest ritm, diferențele de opinie devin și mai mari, ducând la o polarizare tot mai accentuată.
4. Efectul fricii și incertitudinii asupra luării deciziilor: În perioade de criză, când incertitudinea și frica sunt la cote maxime, avem tendința să căutăm figuri autoritare, care promit soluții rapide și clare, pentru a ne diminua emoțiile negative. Liderii mesianici, cu un discurs simplist și plin de certitudini, oferă un fals sentiment de control și siguranță. În loc să evaluăm critic promisiunile lor, suntem adesea atrași de încrederea pe care o afișează și de speranța că ne vor salva din situația dificilă.
Ce e de făcut?
❗NU CONFUNDA OPINIA CU EXPERTIZA - Atunci când evaluezi veridicitatea unei informații citite pe Internet, folosește-te de gândirea critică și verifică dacă sursa are studii de specialitate în domeniu, respectiv dacă își bazează afirmațiile pe studii și date reale. Există o mulțime de voci care încearcă să câștige publicul prin cuvinte pompoase și o atitudine încrezătoare, fără a avea, de fapt, cunoștințe solide despre subiectul discutat.
❗ALEGE CONȘTIENT CÂT ȘI CÂND SĂ CONSUMI CONȚINUT MEDIA - În perioade critice, avem tendința de a consuma știri la foc automat. Expunerea continuă la informații poate deveni copleșitoare, amplificând anxietatea și oferind doar o iluzie a controlului. Alege surse de încredere și stabilește momente clare pentru a te informa. Astfel, vei putea să rămâi conectat la realitate fără a te simți copleșit.
❗FII CONȘTIENT DE ROLUL PE CARE ÎL JOACĂ EMOȚIILE ÎN LUAREA DECIZIILOR - Emoțiile negative intense diminuează capacitatea de a gândi rațional, tendința noastră fiind, mai degrabă, de a găsi cel mai rapid mod de a diminua trăirile respective. Astfel, putem ajunge să luăm decizii impulsive, alimentate de frică sau furie și nu de argumente logice. Analizează-ți trăirile interioare și măsura în care acestea te împing să iei anumite decizii.
❗NU CRITICA SAU IRONIZA. EDUCĂ. - Nu ataca sau jigni persoanele care susțin poziții extremiste. Amintește-ți că viziunea politică a fiecăruia este influențată de factori precum statutul socio-economic sau experiențele personale. Este puțin probabil ca o atitudine critică să deschidă calea către dialog și schimbare, ci din contră, cel mai probabil va înăspri părerile în cauză. În schimb, fii politicos și oferă-i persoanei surse care pot încuraja o perspectivă mai echilibrată și bine fundamentată.
Vă las cu ideea că acum, poate mai mult decât oricând, e esențial să votăm informat!
Câteva surse de încredere, la care vă încurajez să apelați atunci când vă documentați pentru alegerile de pe 1 și 8 decembrie:
Recorder (https://recorder.ro/)
Starea Nației (https://stareanatiei.ro/)
PressOne (https://pressone.ro/)
G4 Media (https://www.g4media.ro/)
