23/03/2026
Sunt luni bune de când îmi tot vine să scriu despre asta și uite că azi m-am așezat să o fac.
Mă bucur enorm să văd din ce în ce mai des discuții despre conexiune și reglarea sistemului nervos, atât în terapia ABA, cât și în alte forme de terapie dedicate copiilor neurotipici sau neurodiversi. Se vorbește tot mai mult despre emoții, despre dezvoltarea structurilor de bază ale „du-te-vino”-ului în interacțiune, non-verbală și verbală, despre teoria minții sau funcții executive.
Și am un sentiment ciudat și foarte frumos: de bucurie, expansiune și… recunoaștere. Pe măsură ce informațiile din alte domenii intră în terapia copilului neurodivers sau aflat în dezechilibru, ne apropiem în practică din ce în ce mai mult de ceea ce mie mi s-a părut mereu natural.
Continui să învăț, să aprofundez și să descopăr, dar, în sfârșit, am senzația că facem ceva ce îmi este cunoscut dintotdeauna. Pentru că este parte din ceea ce am făcut mereu în terapie.
Și m-am întrebat sincer de ce. Iar răspunsul care a venit a fost acesta: pentru că am în mine, în mod natural, deschiderea către prezență, conexiune, claritate, armonie, „împreună” și funcțional. Pe măsură ce le-am integrat în mine, le-am adus direct și în munca mea. Și indiferent dacă mintea mea știa sau nu cm să „câștige teren” pe aceste arii, o înțelepciune mai mare decât cea venită din cărți prelua controlul.
Asta se întâmplă când suntem prezenți ca oameni întregi în ceea ce facem: ne aducem cu tot ceea ce suntem.
Este și ceea ce ador în supervizări și mentorat. Nu este despre a învăța terapeuții sau părinții să copieze un model, ci despre a înțelege ce fac (teoria) și a descoperi propriul mod de a face. Pentru fiecare dintre noi.
Pentru că doar așa putem învăța să ne aducem în terapie punctele forte, umanitatea, și să le gestionăm sănătos pe cele care știm că ne pot dezechilibra. Și din nou, asta fac, pentru că este parte din drumul meu natural să o fac așa. Din toată inima, îți doresc să ți-l găsești pe al tău, sau dacă ți l-ai găsit deja, acel mod sănătos și bun de a fi, să inspiri prin ceea ce ești cu adevărat, mai departe de orice etichete, norme și așteptări.
Copiii noștrii au nevoie de exemple de adevăr, curaj, siguranță, conexiune, compasiune, echilibru și iubire! Haideți să le dăm asta și tot ce avem mai bun în noi❤️