11/09/2024
Reintrarea în ritm
🫤 Și luni și marți m-am trezit cu “Mie nu îmi place să mă trezesc noaptea!”, “Unde e vara?”, “Vreau vacanță!”, “Unde e cafeaua aia?”, “Ah, mie chiar nu îmi place să calc.”, “Pachetul de școală de făcut!!!”. Toate mi se perindau prin minte și păreau că nu se așează.
😐 Desigur, pe lângă toate aceste gânduri ale mele, existau și “miorlăieli” (și le-am pus între ghilimele pentru că sunt absolut normale) ale copiilor, care deși toata vacanța nu s-a trezit mai târziu de 8-8.30, acum când e de ajuns la ora fixă la grădi/școală, ar mai dormi 🫣
🤷🏻♀️ Ce se întâmplă, de fapt, e că noi toți (copii și adulți) trecem printr-un proces de reacomodare. Și dacă la începutul vacanței ne gândeam cm o să ne descurcăm în timpul verii, așa ne gândim și acum “Oare când o să fie mai ușor?”.
🏃♀️➡️ Primele săptămâni sunt dificile pentru toate părțile: copil - părinte - cadru didactic. Cu toții avem nevoie să ne simțim în siguranță, să avem încredere, să cunoaștem, să creăm sau recreăm rutine, să ne conectăm. Orice diadă are nevoie să învețe dansul relațional și să se lase să fie în această relație:
🤍 părintele să conțină emoțional și să ghideze copilul, ascultându-i / înțelegându-i nevoile din spatele comportamentului;
🤍 cadrul didactic să cunoască fiecare copil și fiecare părinte, să fie disponibil pentru relație și să stea în ea cu fiecare copil pe care îl are (și să acopere asta zilnic, câte 4-8 ore!)
🤍 copilul să primească tot ceea ce au adulții de oferit, să se lase purtat în aceste relații, să prindă încredere. Scepticismul de început față de cadrul didactic e normal, nimeni nu se “aruncă” într-o relație decât dacă este o sete imensă de hrană emoțională neprimită.
🌼 Fiți blânzi cu voi și dați-vă timp zilele și săptămânile acestea, până vă găsiți ritmul.