05/08/2025
🤱 În fiecare an, între 1 și 7 august, marcăm 𝐒𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐦𝐚̂𝐧𝐚 𝐌𝐨𝐧𝐝𝐢𝐚𝐥𝐚̆ 𝐚 𝐀𝐥𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢, inițiativă lansată în 1992 de Alianța Mondială pentru Alăptare (WABA) împreună cu OMS și UNICEF. Laptele matern este recunoscut drept 𝐬𝐭𝐚𝐧𝐝𝐚𝐫𝐝𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐮𝐫 în nutriția și protecția imună a nou-născutului, iar tema din 2025 – „𝑰𝒏𝒗𝒆𝒔𝒕𝒊𝒎 𝒊̂𝒏 𝒂𝒍𝒂̆𝒑𝒕𝒂𝒓𝒆, 𝒊𝒏𝒗𝒆𝒔𝒕𝒊𝒎 𝒊̂𝒏 𝒗𝒊𝒊𝒕𝒐𝒓” – subliniază că reușita alăptării depinde de sprijinul familiei, al comunității și al profesioniștilor din sănătate, dar și de accesul la informații corecte.
Cu această ocazie, ne îndreptăm atenția și asupra unui subiect care preocupă din ce în ce mai mulți părinți: 𝐫𝐨𝐥𝐮𝐥 𝐚𝐥𝐚̆𝐩𝐭𝐚̆𝐫𝐢𝐢 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫. Laptele uman este mai mult decât hrană – este o veritabilă farmacie vie. Conține anticorpi, enzime, factori antiinflamatori și oligozaharide care hrănesc bacteriile benefice din intestinul bebelușului. Prin el, sistemul imunitar învață să recunoască ce este prieten și ce este potențial periculos – este, practic, prima lecție de toleranță imunologică pe care o primește copilul.
📌 Studiile arată că 𝐚𝐥𝐚̆𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐱𝐜𝐥𝐮𝐬𝐢𝐯𝐚̆ 𝐢̂𝐧 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐞𝐥𝐞 𝟒–𝟔 𝐥𝐮𝐧𝐢 𝐬𝐜𝐚𝐝𝐞 𝐫𝐢𝐬𝐜𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐝𝐞𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐭𝐚̆ 𝐚𝐭𝐨𝐩𝐢𝐜𝐚̆ și, în unele cazuri, de alergii alimentare – în special la laptele de vacă. De asemenea, la copiii predispuși, 𝐚𝐥𝐚̆𝐩𝐭𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐫𝐞𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐞𝐩𝐢𝐬𝐨𝐚𝐝𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐰𝐡𝐞𝐞𝐳𝐢𝐧𝐠 (respirație șuierătoare), iar efectele protectoare pot fi și mai mari în familiile cu istoric atopic
𝐂𝐮𝐦 𝐫𝐞𝐮𝐬̦𝐞𝐬̦𝐭𝐞, 𝐭𝐨𝐭𝐮𝐬̦𝐢, 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐦𝐞𝐜𝐚𝐧𝐢𝐬𝐦 𝐚𝐩𝐚𝐫𝐞𝐧𝐭 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐥𝐮? Ei bine, urme extrem de mici din alimentele consumate de mamă – cm ar fi laptele de vacă, ouăle sau arahidele – ajung în laptele matern. Vorbim de 𝐦𝐢𝐜𝐫𝐨- 𝐬𝐚𝐮 𝐧𝐚𝐧𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦𝐞, adică de cantități de mii de ori mai mici decât cele dintr-o porție de aliment solid. În aceste doze infime, proteinele alimentare sunt „prezentate” sistemului imunitar al copilului într-un mod blând și natural, învățându-l să le recunoască fără panică.
𝐃𝐞 𝐚𝐢𝐜𝐢 𝐝𝐞𝐫𝐢𝐯𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐦𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 𝐜𝐥𝐚𝐫 𝐚𝐥 𝐠𝐡𝐢𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐨𝐫 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐞 (𝐎𝐌𝐒, 𝐀𝐀𝐏, 𝐄𝐀𝐀𝐂𝐈 𝐞𝐭𝐜.):
🔸𝐍𝐔 𝐬𝐞 𝐫𝐞𝐜𝐨𝐦𝐚𝐧𝐝𝐚̆ 𝐞𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐩𝐫𝐞𝐯𝐞𝐧𝐭𝐢𝐯𝐚̆ a alimentelor alergenice din dieta mamei, dacă sugarul este sănătos.
🔸𝐒𝐞 𝐢𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐚𝐥𝐜𝐮𝐥 𝐨 𝐝𝐢𝐞𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐚̆ (2–6 săpt.) doar când sugarul exclusiv alăptat are simptome documentate: dermatită persistentă, scaune cu sânge, reflux sever sau reacții evidente după supt. Chiar și atunci, această eliminare trebuie să fie limitată în timp, urmată de o reintroducere atent monitorizată, ideal sub supraveghere medicală.
🔸𝐄𝐥𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐞𝐱𝐭𝐢𝐧𝐬𝐞 𝐬𝐚𝐮 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭𝐞 „𝐝𝐢𝐧 𝐠𝐫𝐢𝐣𝐚̆” 𝐩𝐨𝐭 𝐚𝐯𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐧𝐬𝐞𝐜𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐧𝐞𝐠𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞: deficite de calciu, iod sau proteine pentru mamă, scăderea producției de lapte, dar și un risc alergic mai mare pentru copil, tocmai pentru că lipsesc acele micro-doze „educative” care favorizează toleranța.
Pe scurt, 𝐝𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐚̆ 𝐚 𝐦𝐚𝐦𝐞𝐢 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐚𝐭, nu pericol, atunci când sugarul nu are semne clinice clare de alergie. Mâncați variat, continuați alăptarea și introduceți progresiv alimentele solide, fără teamă, dar sub îndrumare de specialitate. Nu confundați colicile sau refluxul fiziologic cu alergii grave; cereți sfatul medicului, nu al forumurilor online. Hrana mamei rămâne cel mai bun aliat al bebelușului.
📌 𝐒𝐚𝐥𝐯𝐚𝐭̦𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐭𝐞𝐱𝐭 pentru momentele de îndoială și 🔁 𝐝𝐚𝐭̦𝐢-𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞—o informație corectă poate susține o mamă și poate proteja un copil.
