20/01/2026
Atașamentul ambivalent este ca o cafea cu lapte. ☕🥛
Nu este nici cafea simplă, dar nici lapte curat.
Este un amestec care pare mai ușor de băut, dar care ascunde multă tensiune în interior.
În primii ani de viață, atașamentul se formează din felul în care copilul este văzut, auzit și liniștit. Nu din ce i se spune, ci din ce simte în relația cu adultul de referință.
Atașamentul ambivalent apare atunci când răspunsurile emoționale ale adultului sunt inconsecvente – uneori calde, alteori reci, uneori disponibile, alteori respingătoare.
Exact ca într-o cafea cu lapte, copilul primește două mesaje diferite.
☕ Cafeaua – anxietatea
Cafeaua este partea intensă, amară, activă.
Este emoția care spune: „Am nevoie de tine. Te rog, rămâi.”
Această parte se formează atunci când:
copilul uneori este liniștit când plânge
uneori este ținut în brațe, privit, auzit
uneori primește răspuns emoțional adecvat
Problema nu este prezența grijii, ci lipsa ei de predictibilitate.
Pentru copil, mesajul intern devine:
👉 „Conectarea este posibilă, dar nu sigură.”
👉 „Trebuie să fiu atent, să plâng mai tare, să insist.”
Așa apare hipervigilența emoțională. Copilul învață să fie mereu în alertă, să caute semne, să nu piardă conexiunea.
🥛 Laptele – evitarea
Laptele diluează cafeaua. O face mai suportabilă, dar îi schimbă gustul.
E partea care spune: „Mai bine nu cer. Mai bine nu simt.”
Această parte se formează când:
plânsul este ignorat sau grăbit
emoțiile sunt minimizate („nu e mare lucru”, „nu mai plânge”)
copilul este încurajat să fie „cuminte”, „independent”, „puternic” prea devreme
Mesajul intern devine: 👉 „Nevoile mele deranjează.”
👉 „Dacă mă retrag, e mai sigur.”
Copilul nu renunță la atașament, dar îl diluează, exact ca laptele din cafea.
Ce rezultă din acest amestec?
Un copil care:
vrea apropiere, dar se teme de ea
cere atenție, apoi se retrage
nu știe dacă va fi primit sau respins
trăiește o confuzie emoțională profundă
Pentru el, relația nu este nici complet sigură, nici complet nesigură.
Este… imprevizibilă.
De ce este această metaforă atât de importantă?
Pentru că atașamentul ambivalent nu este doar anxietate și nu este doar evitare.
Este o combinație fină, dar dureroasă, în care copilul:
speră
se apără
se apropie
și se retrage
Toate în același timp.
📌 Important de știut:
Atașamentul ambivalent se formează în copilăria mică, în relațiile primare, și nu are legătură cu „răsfățul” sau cu „sensibilitatea exagerată” a copilului. Este o adaptare la un mediu emoțional inconsecvent.
👉 În următoarea postare, voi vorbi despre cm arată atașamentul ambivalent la adult:
cum iubește, cm se apără, cm se pierde și cm poate începe să se vindece.
Pentru că, la fel ca gustul cafelei, atașamentul poate fi schimbat.
Cu răbdare, conștiență și relații sigure. 🤍
Sursă foto: arhivă personală!
