21/07/2021
Ce este alcoolismul?
Alcoolismul, denumit și etilism cronic, reprezintă o intoxicație cronică, o stare patologică ce apare în urma consumului excesiv de alcool. Alcoolismul este caracterizat de o dorință puternică, de multe ori incontrolabilă, de a consuma alcool. Persoanele care suferă de alcoolism vor prioritiza adesea consumul de alcool în fața celorlalte obligații, inclusiv munca și familia, și pot dezvolta o toleranță fizică în timp. În cazul în care acest consum se oprește, se vor declanșa simptome de sevraj alcoolic.
Care sunt simptomele alcoolismului?
De cele mai multe ori, o persoană care consumă cantități excesive de alcool nu va fi cea care conștientizează gravitatea situației.
Unele semne și simptome ale alcoolismului (etilismului cronic) sunt:
Consumul de alcool în secret sau izolat de alte persoane;
Neputința de a limita cantitatea de alcool consumată;
Amnezie în timpul consumului de alcool;
Desfășurarea unor ritualuri care implică alcool, de exemplu, băuturi înainte, în timpul sau după masă;
Pierderea interesul față de hobby-urile cândva plăcute;
Nevoia intensă de a consuma alcool;
Senzația de iritabilitate / nervozitate atunci când se aproprie momentul obișnuit de consum de alcool, în special dacă băutura nu este prezentă;
Depozitarea alcoolului în locuri neobișnuite;
Consumul excesiv, pentru a crea o stare emoțională mai bună;
Prezența unor probleme cu relațiile, cu legea, cu aspectul financiar sau cu munca (ce provin din consumul de alcool);
Toleranță ridicată la alcool, ceea ce rezultă într-un consum mai ridicat;
Stări de greață, transpirație și tremurături atunci când nu se consumă alcool.
💢 Psihoterapia
(consilierea psihologica) poate fi primul pas in tratamentul alcoolismului si consta intr-o discutie confidentiala intre bolnav si terapeut. In cadrul sedintei de consiliere se poate discuta despre problema dependentei, posibilele cauze ale acesteia, evolutia ei si mai ales despre modalitatile de tratament ale dependentei. Consilierea psihologica ajuta persoana sa inteleaga mai bine cauzele, aspectele fizice si psihce ale dependentei, sa dobandeasca incredere si motivatie puternica pentru a parcurge un program de tratament cu scopul de a renunta la consumul de alcool si pentru a mentine abstinenta se pot urma diverse directii de recuperare si metode de tratament.
Una dintre problemele mari cu care se confrunta psihoterapia atunci cand este folosita ca instrument de lupta imptriva alcoolismului este rezistenta pe care o opune clientul actului terapeutic. Rezistentele reprezinta comportamente care vin in contradictie cu obiectivele terapiei si au menirea de a contribui la conservarea vechilor structuri psihice dezadaptative. Acestea se manifesta prin neparticipare sau participare limitata la terapie. Pacientii pot raspunde monosilabic si superficial, nu-si indeplinesc sarcinile trasate de catre terapeut pentru indeplinirea scopului si nu-si modifica stilul de viata. Uneori, ei evita sa discute problema reala, orientand conversatia intr-o alta directie: „problema mea reala este relatia cu prietenul meu".
Rezistentele se pot manifesta si prin tentativele de a face din terapeut un aliat sau, dimpotriva, prin abordarea lui cu ostilitate. Terapeutul care lucreaza cu astfel de subiecti se afla intr-o situatie conflictuala: in cazul in care il abordeaza pe pacient mai autoritar, acesta se va retrage si va abandona terapia, iar in cazul in care cauta sa formeze o relatie terapeutica calda si apropiata, risca sa valideze comportamentul patologic al acestuia.
