21/11/2023
Nu am mai scris de mult despre rezultatele muncii mele, un cititor al paginii mele ar putea avea impresia că ceea ce scriu pe facebook sunt doar păreri personale sau teorii, un grăunte de nisip în marea de teorii şi influenţe nutriționale la care oamenii sunt expuși zilnic. Unul zice într-un fel, altul zice în alt fel….toată lumea e expertă în nutriție şi specialiști de 25 de ani ne dau sfaturi ce să mâncam ca să trăim până la 100 de ani.
I-am ascultat pe toți, i-am citit pe toți ( nu mă refer la cei din ţara noastră, din păcate, aici sunt foarte puţini care practică nutriție adevărată, majoritatea fac doar teorii şi vând cărţi, fără să lucreze cu pacienții).
Rezultatele muncii mele sunt cele care îmi confirmă sau nu teoriile despre nutriție, trenduri, descoperiri în domeniu şi studii.
Pe mine mă interesează rezultatele, restul sunt poveşti de adormit copiii.
Să începem…cu cea mai importantă latură a nutriției:efectul alimentației în remisia bolilor cronice.
Am mai scris despre pacienții cu diabet de tip II care s-au perindat pe la cabinetul meu şi care au scăpat de diabet. Unii îi spun remisie…chiar nu contează cm se spune, ceea ce contează e ca pacientul să iasă din cercul ăsta vicios al unei boli cu care trebuie să trăiască toată viața. Ce înseamnă că nu mai ai diabet de tip II? Înseamnă că nu mai trebuie să iei medicamente, markerii specifici diabetului sunt în parametri normali, pacientul are o stare de sănătate îmbunătăţită. Toate astea printr-o dietă relativ strictă. Am avut mulți pacienți care au reușit să scape de acest diabet de tip II în ultimii ani! Sunt prea mulți ca să încep să îi enumăr! Mult mai important, vreau să vă spun despre pacienții cu diabet de tip I, insulino dependenți, cu care am început să lucrez în acest an şi unde am obținut niște rezultate uimitoare (nici mie nu prea îmi venea să cred, pentru că toată lumea spunea că e imposibil). Primul pacient a fost un băiețel de 5 anișori…părinţii au descoperit acest diabet agresiv şi au început tratamentul cu insulină şi alte medicamente. Au ajuns şi la mine. După primele două săptămâni de terapie nutriționala diabetologul curant i-a redus doza de insulină la jumătate, apoi peste alte două săptămâni…nu a mai fost nevoie de insulină.
Alt caz, Bogdan, 52 ani, insulino-dependent…după prima luna nu a mai fost nevoie de insulină şi nici de medicamente. Acum se simte nemaipomenit, a mai slăbit si vreo 12 kg ( cred că şi mai mult, acum când scriu)…şi mănâncă numai bunătăţuri.
Alt caz, Iulian, 54 ani, tot insulino dependent…a luat foarte în serios programul nutrițional, iar după 2 luni, nu mai are nevoie de insulină, nici de medicamente, markerii diabetici fiind în parametri normali…are o poftă de viață nebună şi muncește dublu faţă de perioada anterioară, fără să simtă oboseală, durere, etc. Mai am câteva cazuri în lucru acum, să vedem cm evoluează! Nu toate poveștile sunt de succes. Sunt unele şi fără succes. Oare de ce? Sunt multe variabile la mijloc, principalul motiv fiind frica…de schimbare. Frica ne guvernează viețile, ne modelează mințile, nu ne lasă să gândim rațional. Alt motiv ar fi neseriozitatea. Protocolul alimentar stabilit e destul de strict şi dacă nu îl respecți…nu o să funcționeze. Nu poți să mănânci aceleași porcării care te-au transformat în diabetic şi să te aștepți să scapi de el.
Altă boală interesantă cu care m-am întâlnit…epilepsia. 3 cazuri am avut până acum, un adult şi doi copii. La un copil dispariția totală a crizelor, la altul doar parțială (pentru că întotdeauna se trezește cate un „deștept” în familie să îi dea copilului o felie de pâine, copilul face criza şi trebuie să o iei de la capăt). Adultul, Mirela D.(44 ani), s-a comportat exemplar, a înţeles ce şi cm trebuie să mănânce, am făcut tot felul de schimbări pe parcurs şi…crizele au dispărut. Şi migrenele au dispărut, şi durerile, şi balonarea şi vreo 4-5 kg.
Şi cu multe alte afecțiuni ale pacienților am avut de-a face, gastrită, fisuri a***e, steatoză hepatică, diferite forme de cancer (aici trebuie un articol separat), reflux gastro, mii de balonari (apropo, cam toată lumea suferă de balonare), osteoperoză, dureri articulare, retenție de apa, etc. Știu că e greu de crezut ca doar prin schimbarea alimentației scapi de boală şi dureri. Nici nu trebuie să creadă toți, ar da farmaciile faliment! Nici eu nu pot să îi ajut pe toți. Tratamentele sunt individuale, sunt așa de multe variabile personale de care trebuie să ţii seama incât e imposibil să faci un șablon aplicabil tuturor.
Cât despre slăbit, se poate slăbi şi fără să faci foamea. Zilele trecute, Mirela B., după prima săptămână a slăbit 4 kg. Unii slăbesc mai repede, unii mai încet…Mihaela G. a slabit 9 kg, Daria de la 108 la 99kg şi lista continuă, Mihaita S. de la 105 la 94 kg, Adriana M. de la 74 la 64, Florin O. de la 129 la 113 şi continuă, Marian P. de la 104 la 93, Alexandra M. de la 66 la 60 şi foarte mulți alții. Slăbitul nu se termină niciodată. Îmi pare rău că nu am poze în chiloți cu pacienții mei să vă arăt. Știu că aşa se obișnuiește, toți terapeuții afişează poze cu pacienții lor în chiloți, în oglindă. În aceeași chiloți, după 3 sau 4 luni. Inițial am crezut că e o reclamă la chiloți care nu se decolorează şi poți să îi porți toată viața.
Mă opresc aici ca s-a lungit articolul prea tare.
P.S.
Se apropie Crăciunul ( cu tot cu masa de Crăciun) şi vor abunda sfaturile la TV despre cât de rău e porcu’. Pentru sănătatea dumneavoastră evitați consumul exagerat de TV, nu de porc!
