Asociaţia Prietenie & Integrare - PI

25/10/2025

𝐀𝐑𝐃𝐈𝐓𝐀 𝐉𝐀𝐓𝐑𝐔

𝐃𝐞𝐦𝐨𝐜𝐫𝐚𝐭̦𝐢𝐞

Războiul s-a sfărșit.
Crimele noastre le am ascuns sub piele
și am deschis ușile.

A venit pacea
și noi îi aveam pe impușcați în vise.
Am încercat să fim fericiți
Am inființat partide
Am mai ales și un președinte
scriam despre libertate
și ne ștergeam cu ziare buzele.

Unu pe altu' întrebăm în șoaptă:
Ai casă?
Apă,
Current, ai?
La tărgul țiganilor cumpărăm fierea noastră pe bani
Am devenit o turmă de muți,
Fără case, fără vieți,
Cu partide.

Sub piele i-am ascuns frumos pe impușcații noștri
și neputințele noastre le am făcut slogane.
„noi nu vom deveni”,
„noi niciodată n-am fost”.
Dar avem tamburile
și sărbătorim plecările și venirile noastre
acolo unde pacea n-a ajuns niciodată
atărnăm minciunile.

Dumnezeule, că ne ai înfășurat în piele
și nu putem vedea lăuntrurile,
din noi înșine, cm să ieșim?

16/10/2025

𝐆𝐀𝐁𝐑𝐈𝐄𝐋𝐀 𝐌𝐄𝐋𝐈𝐍𝐄𝐒𝐂𝐔
(16. 08. 1942 - 15. 10. 2024)

𝑵𝒖𝒎𝒓𝒊 23

I sëmuri tek numri 23
thotë se ndjehet sa vjen e më mirë.
Por që do të vdesë së shpejti të gjithë ne e dimë.
Sajon kube prej akulli gojëve plangprishëse,
dhuratat despotike ia sjellin me rradhë:
një monedhë me peshq, një motër të bukur,
një majmunkë që sytë pulit si një fëmijë,
gotëza aromatike, një popull hijesh,
limonë dhe kavanoza me gojë të hapura ethshëm.
Çohet dhe falenderon,
thotë se ndjehet sa vjen e më mirë.
Nesër festime, pasnesër festime,
grushtat și dy nyje të trupit
i var të zverdhta pranë meje.
Unë ju urrej të gjithëve,
nga aroma e natës rend një qen,
duke vështruar gjatë, padurueshëm
dje festime, sot festime, festime të nesërmen.

Gabriela Melinescu ishte poete, prozatore, eseiste, përkthyese dhe piktore, një ndër zërat më të spikatur të letërsisë bashkohore rumune. Me fillesa në vitet '60, ajo la mbresa për lirizmin e thellë e të ndjeshëm me vëllime si ”Ceremonie de iarnă” (1965), ”Fata morgană” (1969) apo ”Împotriva neuitării” (1972).
Pas vendosjes në Suedi, më 1975, ajo vazhdoi të shkruante, si në rumanisht, ashtu edhe në gjuhën suedeze, duke u kthyer në një urë ndërmjet këtyre dy kulturave. Vepra e saj eksploron tematikat e identitetit, të mërgimit të brendshëm dhe të shndërrimit përmes gjuhës. Është vlerësuar me çmime të shumta letrare, ndërsa poezia e saj mbetet një ndër shprehitë më fine të femërores dhe të kërkimit shpirtëror në literaturën rumune të pasluftës.

16/10/2025

„Păsări şi zei, de la Dunăre, la Adriatică”, o antologie de versuri semnate de 51 de poeți din zona Dunării de Jos - Brăila, Galați și Tecuci - publicată în limbile română și albaneză. Volumul, apărut la Editura „Axis Libri” a Bibliotecii Județene „V.A. Urechia”, este coordonat de Elsa Stavro, care a realizat și traducerea în limba albaneză, și de Adi George Secară.

Salonul „Armonii de toamnă” al Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Galați a fost miercuri, 15 octombrie, gazda unui eveniment literar de exce...

13/10/2025

O întâlnire importantă între femei puternice, în memoria Anei Aslan.

Sâmbătă, 11 octombrie, au avut loc la Brăila, oraşul natal al academicienei Ana Aslan, pionier al gerontologiei medicale la nivel mondial, mai multe e...

28/09/2025

„Păsări și zei, de la Dunăre, la Adriatică” este o antologie de excepție prin numărul autorilor și valoarea creațiilor poetice ale acestora, un îndemn pentru cunoașterea poeților români în Albania.

Recent, sub egida Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” și a Asociației „Prietenie & Integrare” din Galaţi, a apărut, la Editura „Axis Libri”, volum...

27/09/2025

Uniunea Democratică Turcă din România a organizat, în perioada 25-28 septembrie 2025, simpozionul internațional „Femeia turcă din Balcani”, ediția a XII-a. Dr. Elsa Stavro, project-manager al Asociației „Prietenie & Integrare” a susținut, în acest eveniment important, lucrarea cu tema: ”Rolul femeilor în păstrarea și transmiterea tradițiilor religioase într-o țară atee: Cazul comunității musulmane din Albania”.

Uniunea Democrată Turcă din România organizează cea de a XII-a ediţie a simpozionului internaţional „Femeia Turcă din Balcani”, în perioada 25-28 sept...

10/08/2025

în acest număr al Axis Libri, publicație a Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” din Galați, puteți citi, printre altele, două proze scurte semnate de Lazër Stani, unul dintre cei mai buni scriitori contemporani albanezi.

07/08/2025

La invitația Excelenței Sale, Doamna Enkeleda Mërkuri, ambasadoarea Republicii Albania în România, o delegație a Bibliotecii Județene „V.A. Urechia” d...

01/08/2025

Traducătoarea și scriitoarea albaneză Mira Meksi s-a născut la Tirana, pe 27 septembrie 1960. Ea a înființat prima fondaței culturală privată albaneze „Velija” (1994-2002) și este fondatoarea și directoarea revistei literare „Mehr Licht” (1996).
Mira Meksi a fost recompensată cu numeroase premii naționale și internaționale, printre care menționăm: Pena e Argjendtë (2006) de la Ministerul Culturii din Albania; Ordinul „Comendadora” pentru merite civile (2011) acordat de către Regele Spaniei Juan Carlos I; Premiul de Estetică „Gjergj Fishta” (2011) de la Ministerul Turismului, Culturii, Tineretului și Sporturilor din Albania; Premiul pentru cel mai bun roman al anului (2020) de la Bukinist; Premiul „Kult” (2021) pentru cea mai bună traducere a anului; Marele Premiu Național la Tărgul de Carte, ediția a XXVI-a (2023) etc.
Proza ei este tradusă în macedoneană, bulgară, sârbo-croată, franceză, italiană, engleză, germană și română. Mira Meksi a tradus în limba albaneză coloși ai literaturi mondiale, precum Dumas, M. Yourcenar, M. Duras, Baudelaire, de Lamartine, Rimbaud, Marquez, Borges, Neruda, Paz, Sabato, Allende, Javier Marias, Vargas Llosa, Saramago, Fuentes, Lorca etc.

30/06/2025

29/06/2025

Muzeul Brăilei „Carol I”, Casa Colecțiilor Etnografice, alături de Centrul de Studii Europene din cadrul Facultății de Litere, Universitatea din București, Biblioteca „V.A.Urechia” Galați și Asociația „Prietenie & Integrare” Galați organizează dumincă, 29 iunie, începând cu ora 10, la Casa Alexiu, str. Polonă nr. 14, ediția I a Simpozionului Internațional „Confluențe culturale la Dunărea de Jos – istorie, tradiție, comunitate” dedicat Zilei Dunării.
Comunicări:
- Gheorghe Felea (Galați), „Cultul Dunării la români”
- Romeo Victor Ionescu (Galați), „Disparități socio-economice în statele dunărene”
- Octavian Osanu (Brăila), „Brăila, un dar al Dunării”
- Marin Meksi (Tirana, Albania), „Românii și albanezii pe cursul Dunării”
- Elsa Stavro (Tirana, Albania), „Personalitățile și comunitatea albaneză în regiunea Dunării de Jos”
- Alin Gabriel Roateș (Drobeta-TurnuSeverin), „România și românii din Valea Timocului”
- Cornel Micu (București), „Dunărea între Occident și Orient”
- Ana Maria Zlăvog (Brăila), „Călătorii arhetipale în lumi vegetale. Universul danubian, între istorie și poveste” (recitire în mitocritică a antologiei „Cartea Dunării”, autor Ioan Munteanu). „Perseide. Poeme dunărene”, lectură din volumul omonim, publicat recent la Editura Literagraf, București
- Liviu Chifane (Brăila), „Povești din Casa Apelor”
- Viorica Preda (Brăila), „Megastructuri românești pe Dunăre”
- Brîndușa Ilie (Brăila), Adi Secară (Galați), „Dunărea jurnalistului Andrei Șarîi”
Intervenție muzicală: Simona Dumitru, profesor, Școala Gimnazială „Ion Băncilă” Brăila, interpret de muzică populară

29/06/2025

𝗟𝘂𝗺𝗶𝗻𝗶ț𝗮 𝗣𝗼𝘁î𝗿𝗻𝗶𝗰𝗵𝗲 - 𝗟𝘂𝗺𝗶𝗻𝗶𝗰𝗮 𝗣𝗼𝘁ë𝗿𝗻𝗶𝗸𝗲

𝒎ë 𝒑ë𝒍𝒒𝒆𝒏 𝒕ë 𝒎𝒂𝒓𝒓 𝒕𝒓𝒂𝒎𝒗𝒂𝒋𝒊𝒏

ka arritur të më pëlqej
të marr tramvajin.
endërroj se jam në orient ekspress
dhe iki me pushime,
për kohë të papërcaktuar.
në realitet, nxitohem se kam harruar
t'a përshëndes
danubin.
unë kam ikur nga shtëpia,
ai ka mbetur atje,
në këmbët e qytetit,
ku duhet të shkoj me tramvajin
që t'a shoh.
thuajse mund t'a parashoh
si do të derdhet
hija ime mbi rrjedhën e tij,
të qetë apo të turbullt.
njihemi prej afro pesëdhjetë vjetësh
e megjithatë, nuk jemi afruar mjaftueshëm.
sepse është i ftohtë.
i pandryshuar më rrjedh ndër mendje
imazhi i mbytjes së fundit
parë
dikur, në fillimet
e rinisë.
i trembem,
por prapë e marr tramvajin
dhe shkoj të shoh
si, gjithnjë e më shumë,
ujrat e tij shplajnë trishtimin dhe brigjet.