03/11/2025
SIBO, IMO si dieta elementala
Apar date noi in ceea ce priveste dieta elementala (mBiota) la pacientii cu SIBO si, in special, cu IMO. Se pare ca este foarte eficienta pe IMO si lucrul acesta l-am observat si eu la putinii pacienti pe care ii cunosc si care au trecut prin acest tratament. Nu stiu daca ma urmaresc aici, insa mi-as dori tare mult feedback-ul lor pe care sa il vedeti cu totii.
Scopul meu nu este sa fac publicitate la aceasta terapie ci sa aduc in vedere cateva observatii fine dincolo de ea.
Fastingul! Nu vreau sa intru in conflict cu nimeni, mai ales cu colegii dieteticieni, insa consider in continuare ca suntem un model de animal menit sa avem pauze alimentare si nu sa ciugulim non-stop. E clar dovedit rolul pauzelor intre mese pentru a stimula complexul motor migrator cu rol in curatarea intestinului subtire de resturi alimentare si bacterii, dar cred ca pauzele mai lungi sunt si mai sanatoase. Practic, aceasta dieta supune corpul la un fasting prelungit, un fel de hibernare. Pacientul nu are voie sa consume decat apa si aceste shake-uri care contin mineralele si vitaminele de care are nevoie intr-o zi. Pe parcursul dietei, s-a observat nu doar productia de metan scade, ci si exprimarea speciilor daunatoare din microbiom. Iar daca anterior se credea ca fastingul/hibernarea ar duce la nimicirea speciilor bune din intestin, se pare ca nu este adevarat. Desi nu mai exista mancare, sucurile biliare, pancreatice si epiteliul intestinal, care se reface complet o data la 8 zile, sunt sursa de hrana pentru prietenii nostri microscopici din intestin.
Manata de interes, am ajuns sa citesc despre perioadele de hibernare la ursi si veverite si despre schimbarile in microbiomul intestinal al acestora. Studiile arata ca hibernarea modifică compoziția comunităților microbiene. Datorită postului, bila și mucusul din celulele epiteliale ale tractului digestiv pot servi drept surse de energie pentru o parte din microbiota intestinală, ducând la o creștere a numărului de bacterii precum Akkermansia muciniphila și la o scădere a numărului de bacterii precum Firmicutes. De ce Akkermansia? Pentru ca majoritatea substraturilor derivate din intestinul mamiferelor sunt mucine formatoare de gel, glicoproteine complexe produse în cantități mari de celulele caliciforme intestinale, care pot acoperi stratul mucos protector de deasupra epiteliului, iar aceasta bacterie are capacitatea de a degrada complet mucina. Bacteriile care nu pot folosi mucina, cm ar fi Lactobacillus, care se hrănesc cu monozaharide, sunt aproape inexistente în timpul hibernării. Bacteroidetele utilizează de obicei amidonul, celuloza și pectina ca substraturi, dar creșterea abundenței relative a Bacteroidetelor în timpul hibernării se poate datora capacității lor de a metaboliza mucozaharidele gazdei, permițându-le să metabolize polizaharidele gazdă atunci când polizaharidele alimentare sunt rare (Sonnenburg et al., 2005)
Modificările microbiotei intestinale pot contribui la menținerea metabolismului energetic și a funcției imunitare intestinale în timpul hibernării prin intermediul metaboliților lor. Produsul metabolic SCFA (acizii grasi cu lant scurt precut butiratul) al microbiotei intestinale va servi drept principală substanță energetică. Microbiota intestinală hidrolizează ureea în intestin pentru a produce amoniac, care poate sintetiza în continuare aminoacizi și poate ajuta la producerea de noi proteine pe care gazda le poate utiliza.
Deci cateva puncte in plus pentru fasting de la mine:)
Funny fact: un studiu a dovedit ca transplantul f***l de la un urs d**a perioada de hibernare la un soarece a dus la scadere in greutate a acestuia, iar transplantul de f***le din afara perioadei de hibernare a dus la cresterea in greutate a soarecelui.
