10/02/2026
𝐒𝐜𝐫𝐢𝐬𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐝𝐞𝐬𝐜𝐡𝐢𝐬𝐚̆ 𝐜𝐚̆𝐭𝐫𝐞 𝐌𝐢𝐧𝐢𝐬𝐭𝐫𝐮𝐥 𝐒𝐚̆𝐧𝐚̆𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢𝐢
Domnule ministru, Alexandru Rogobete
Acesta e Vladut, copilul meu pe drumul epilepsiei, dar astăzi nu este vorba despre el.
Astăzi este vorba despre Antonia.
Ieri, 9 februarie, a fost Ziua Internațională a EPILEPSIEI nu am văzut nimic spus despre asta, aproape nicăieri.
Și ar fi contat.
Ar fi ajutat enorm ca Ministrul Sănătății să vorbească public despre lupta noastră, a părinților și a copiilor care trăiesc zi de zi cu epilepsia.
Este nevoie să se ridice nivelul de conștientizare.
Este nevoie să se vorbească despre epilepsie fără teamă, fără rușine, fără stigmatizare.
Pentru că epilepsia nu înseamnă doar crize.
Înseamnă nopți nedormite, investigații costisitoare, incertitudine, teamă și, de multe ori, o luptă dusă singur.
Nu v-am scris ieri pentru că strângeam bani, în cadrul Asociația - Îti sunt alături pentru o investigatie scumpa, dar necesara pentru Antonia,o fetiță de 9 ani din Bacău cu autism sever si epilepsie
O investigație esențială pentru stabilirea tratamentului potrivit, pentru ca Antonia are epilepsie rezistenta la tratament si are crize ZILNICE.
Costul acestei investigatii este de 1.290 de dolari. 𝐌𝐚𝐢 𝐚𝐦 𝐝𝐞 𝐬𝐭𝐫𝐚𝐧𝐬 𝟐𝟎𝟓𝟑 𝐥𝐞𝐢 pana sa ii zic mamei ca am reusit!
Această testare nu este decontată de statul român.
Iar Antonia nu este un caz izolat.
Sunt mulți copii pentru care părinții strâng bani din donații, din comunitate, din speranță, pentru investigații care ar trebui să facă parte dintr-un sistem medical funcțional.
Ieri, în afară de câteva asociații care lucrează direct cu copiii cu epilepsie, nu am văzut pe nimeni vorbind despre această zi.
𝐍𝐮 𝐚𝐦 𝐯𝐚̆𝐳𝐮𝐭 𝐜𝐚𝐦𝐩𝐚𝐧𝐢𝐢.
𝐍𝐮 𝐚𝐦 𝐯𝐚̆𝐳𝐮𝐭 𝐦𝐞𝐬𝐚𝐣𝐞 𝐩𝐮𝐛𝐥𝐢𝐜𝐞.
𝐍𝐮 𝐚𝐦 𝐯𝐚̆𝐳𝐮𝐭 𝐧𝐢𝐦𝐢𝐜 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐚 𝐢̂𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐞𝐩𝐢𝐥𝐞𝐩𝐬𝐢𝐞𝐢.
𝐍𝐢𝐦𝐢𝐜 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐬𝐭𝐢𝐠𝐦𝐚𝐭𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐥𝐨𝐫.
𝐍𝐢𝐦𝐢𝐜 𝐝𝐞𝐬𝐩𝐫𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞𝐚 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐨𝐫 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐢.
Domnule ministru,
💜𝐏𝐞 𝟐𝟔 𝐦𝐚𝐫𝐭𝐢𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐏𝐮𝐫𝐩𝐥𝐞 𝐃𝐚𝐲 – 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐂𝐨𝐧𝐬̦𝐭𝐢𝐞𝐧𝐭𝐢𝐳𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐥𝐮𝐩𝐭𝐞𝐢 𝐢̂𝐦𝐩𝐨𝐭𝐫𝐢𝐯𝐚 𝐄𝐩𝐢𝐥𝐞𝐩𝐬𝐢𝐞𝐢.
Încă o șansă să vorbiți despre acești copii.
Încă o șansă să aduceți epilepsia în atenția publică.
Încă o șansă să transmiteți că lupta lor contează.
Haideți să stăm de vorbă.
Haideți să vă spun care sunt problemele reale cu care se confruntă copiii cu epilepsie și familiile lor.
Haideți să vă spun ce investigații nu sunt decontate, ce terapii lipsesc și ce înseamnă, în fiecare zi, această luptă.
Haideti să găsim soluții.
Sunt deschisă la dialog.
Muncesc, zi de zi, pentru ca micii pacienti cu epilepsie să aibă o viață mai bună.
𝐍𝐮 𝐜𝐞𝐫 𝐩𝐫𝐢𝐯𝐢𝐥𝐞𝐠𝐢𝐢.
𝐂𝐞𝐫 𝐯𝐢𝐳𝐢𝐛𝐢𝐥𝐢𝐭𝐚𝐭𝐞.
𝐂𝐞𝐫 𝐬𝐩𝐫𝐢𝐣𝐢𝐧.
𝐂𝐞𝐫 𝐮𝐧 𝐬𝐢𝐬𝐭𝐞𝐦 𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐥𝐚𝐬𝐞 𝐩𝐚̆𝐫𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐢 𝐬𝐚̆ 𝐜𝐚𝐮𝐭𝐞 𝐬𝐢𝐧𝐠𝐮𝐫𝐢 𝐬̦𝐚𝐧𝐬𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐢 𝐥𝐨𝐫.
Cer videoEEG in zona Moldovei,
medici neurologi pediatre in spitale,
terapii pentru copii si parinti,
camapnii de informare,
medicamente antiepileptice,
decontarea testarilor genetice,
practic, cer SPRIJIN REAL!
Pentru că epilepsia există.
Copiii aceștia există.
Iar lupta lor nu ar trebui să fie dusă în tăcere.
Cu respect,
Nicoleta Gafița
Președinte – Asociația „Îți sunt alături”
Mamă pe drumul epilepsiei
Photo credit: Studio Robert Ana Fotografie