Semnal Press

Semnal Press Nu suntem o afacere,suntem o Asociație Umanitară, care vizează ajutorarea bătrânilor abandonaț

17/02/2024
17/02/2024

Atât de mult te iubește Dumnezeu

Dacă ai experimentat vreo parte a Bibliei, probabil știi că Ioan 3:16 evidențiază o parte vitală a mesajului evangheliei…

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât L-a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.”
Ioan ‭3‬:‭16

Gândește-te la acesta:

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea …”

Lui Dumnezeu nu numai că I-a plăcut lumea, ci El a iubit lumea. El te-a iubit atât de mult încât te-a creat, a creat o cale pentru tine și a dorit o relație eternă cu tine.

„… încât L-a dat pe singurul Lui Fiu …”

Datorită dragostei imense pe care Dumnezeu a avut-o pentru lume, El a dat - cu generozitate și sacrificiu - pe singurul Lui Fiu … pentru că numai prin moartea Lui putem noi să trăim.

„… pentru ca oricine crede în El …”

Nu este de ajuns să știi că Isus a existat ca persoană reală și istorică - Iacov 2:19 ne amintește că și demonii cred și se înfioară. A crede în Isus înseamnă să alegem să ne încredem în El ca Mântuitor și Stăpân al vieților noastre.

„… să nu piară, ci să aibă viață veșnică.”

Noi nu ne putem câștiga mântuirea, dar putem să ne încredem în Cel care ne mântuiește. Dumnezeu ne-a creat pentru veșnicie, dar El ne-a dat și abilitatea de a-L alege pe El. Veșnicia nu este un lucru pentru viitorul îndepărtat, ci este deja în mișcare chiar acum.

16/02/2024

Grecia a spus „da”, joi, căsătoriei între persoane de același s*x și adopției de copii de către cupluri de același s*x, o reformă majoră susținută de premierul conservator, care a considerat că este „un punct de cotitură pentru drepturile omului”, potrivit AFP. Este prima ţar....

16/02/2024
16/04/2022

Te-am cunoscut când erai țară

Te-am cunoscut în alte vremi, mai bune,
Când marea era limpede și-albastră,
Când nu duceam grija zilei de mâine,
Și stema era`ntreagă,și a noastră!

Te-am cunoscut când mai aveai și mine,
Și lanuri unduind în vânt de vară.
Aveai și fabrici, sonde și uzine,
Și pâine coaptă în cuptor, la țară!

Te-am cunoscut când erai țară, țară,
Și nu o colonie de străini.
Căci te-au vândut netrbnicii afară,
Te-au aruncat în gura unor câini.

Acum ,trag toți dintine, cu mânie,
Te sfâșie bucată cu bucată,
Că ai s-ajungi curând,tu, Românie,
Un punct minuscul, undeva pe hartă!

Te-am cunoscut când erai țară.țară,
Și nu un cuib de trăători.
Când nici trenul nu intra în gară
Fără să șuiere de vreo trei ori.

Acum, prin frontier ta,
Trec hoarde de igranți și teroriști,
Străinii rup mereu din carnea ta,
E plin pământul tău de coloniști.

16/04/2022

Nu e bani,fraţilor." "Ba e,bre!"

Lucru sigur,roata lumii se învârte invers. Tupeiştii şi incompetenţii, mincinoşii şi demagogii,sunt puşi la loc de cinste,perversiunea de toate gradele şi culorile,face paradă în haine de sărbătoare,iar corupţia---considerată o virtute--a cuprins ca o pecingine ,până şi cele mai selecte case.Paradoxal,vorbesc de foame- cei cu burţile de le dă peste curele,vorbesc de pace -cei cu pistoalele la brâu,de cinste- cei mânjiţi până-n măduva oaselor,de patriotism- cei ce vând ţara bucată cu bucată ,de de adevăr-cei ce mint de nu mai cred nici ei ce spun,de corectitudine-cei ce plagiază până şi punctele şi virgulele.
Şi dacă toate astea nu ar fi fost de-ajuns,ţara este condusă de o haită lihnită şi analfabetă.
Şi uite aşa,treburile merg,aşa cm merg,viaţa este din ce în ce mai "frumoasă",iar noi voioşi,batem din palme,chiar dacă vântul flueră prin buzunarele goale şi foamea ne ţipă în stomac,mai abitir ca o femeie la naştere.Şi asta pentru că,deh,-vorba lui Ion Diaconescu_"Nu e bani,fraţilor,ar mai trebui fo câteva sute de milioane,bune"
Aşa grăita Moş Diaconescu,pe când fosta ţărăniştii la putere şi aşa o zic şi"capitaliştii"ce ne conduc ţara acum.(vorba vine că ne conduc ţara,ţara nu mai este condusă de mult).
Şi totuşi,"Bani e,fraţilor",(tot Moş Diaconescu spusa şi asta).Nu sunt bani pentru pensii,pentru sănătate,pentru educaţie,pentru cei mulţi.Dar fată vaca miliarde de euroi,când este vorba de salariile parlamentarilor şi miniştrilor,când este vorba de pensii speciale,când este vorba de „ajutorarea”migranților,când este vorba de plimbări şi "delegaţii" prin alte meleaguri mai exotice,când este vorba de campanii electorale ,sau de subvenţii pentru biserici şi catedrale ale sărăcirii neamului.
După mascarada din Decembrie 1989,toate guvernele,fără excepţie,dar şi cu mai multă râvnă,guvernul „meu”,au distrus şi au vândut și vând tot,bucată cu bucată,metru cu metru.Au privatizat pe doi lei,întreprinderi reprezentative pentru economia românească.Pe altele le-au falimentat şi apoi le-au dat la fiare vechi,apoi au început să umble cu cu căcilulile în mâini,pe la înaltele porţi ale FMI,Banca Mondială şi Consiliul Europei,pentru a se împrumuta de bani.Acestea,bine-nţeles că abia aşteptau să fie rugate,dar au pus şi condiţia;"jucaţi,cum vă cântăm noi".Şi românul,cum este el jucăuş din fire,a început să danseze,ce să facă?
Cântecul ;"Noi suntem români,noi suntem români,/Noi suntem aici stăpâni",a căpătat o nouă formă;"Noi suntem români,noi suntem români,/Iar ei sunt acum pe noi stăpâni".
Guvernanţii români,nu mai gândesc româneşte.Au devenit nişte roboţi,nişte marionete care votează fără să ştie ce s-a discutat în plen,pentru că dormeau,citeau ziarele,se jucau pe calculator,sau telefonau la Linia Fierbinte.Alţi îşi petrec timpul pe la bufet,pe holuri şi uite aşa,timpul trece,leafa merge(şi ce leafă),ei cu drag,chiulesc.
"Nu e bani ,fraţilor","Ba e ,bre"Dar sun folosiţi pentru cumpărarea de maşini luxoase,pentru avioane „expirate”din punct de vedere tehnic și al vechimii,pentru cât mai multe plmbări,pardon,deplasări,iar pe la serviciu vin doar când e ziua de leafă.Politicienii noştrii sunt mai mult turişti,decât păoliticieni. Lucru sigur,roata lumii se învârte invers,scriind o altă istorie!

Florin Gheorghe Văduva (Din volumul;Ca la noi,la nimeni...)

27/08/2021

Libertatea > Opinii Când eram mici, am visat „adidași”. Acum îi avem, însă cei tineri nu au lucruri fundamentale pe care noi le aveam Joi, 26 august 2021, 12:30. Ultimul update Joi, 26 august 2021, 15:51 Visul meu spre sfârșitul copilăriei avea trei linii și se numea Adidas. În anii ’80, visul nostru avea doar trei linii - am ales pentru eternitate: Adidas. Cei din familii mai răsărite aleseseră Puma. Pentru cei crescuți în anii 60-70-80, în general visul de atunci era binar. Se reducea la Adidas sau Puma, Cola sau Pepsi, Bruce Lee sau Chuck Norris. Am povestit pe larg în Sălbaticii copii dingo despre adolescența ultimei generații de sub comunism. Personal nu am crezut niciodată că voi prinde vremuri în care voi putea merge în magazin și-mi voi alege liber orice marcă de Adidas mie și orice stil Puma copilului. Era peste imaginația mea de copil. Puteam crede că voi ajunge pe Marte, ba chiar eram convins, asta pentru un copil sovietic era la îndemână, nu și că voi purta Adidas. Adidas era un vis ultragalactic. Nu mi-am luat Adidas până azi – „să nu strivesc corola de minuni a lumii”. Dar mi-am promis că atunci când termin cartea îmi cumpăr. Și am făcut-o, ca un copil de Ciocana de anii 80 din Chișinău. Acum am și mă jenez. Iată că visurile se pot împlini. Dar asta nu e tot. Avem „adidași”, dar nu mai avem dinți sănătoși Am mers la țară, cm spuneam. Era ziua lui Sașa și am zis să invităm copiii din sat să facem un fotbal și după să mâncăm o pizza și un tort. Au venit copiii – toți aveau cei mai tari Adidas, Puma, Nike și tot ce își poate imagina industria sportivă. Ultimul răcnet era pe ei. Wow, mă gândeam eu în sinea mea – ce norocoși… Când să mâncăm pizza, un copil avea probleme cu dinții – de fapt, mai mulți aveau. Zic: de ce nu-i reparați? Zice: aici nu avem stomatolog, iar în oraș e prea scump. Când eram mic, în anii 70, într-un sat asemănător, veneau medicii și ne făceau controlul medical anual, inclusiv cel dentar: reparația dinților era obligatorie. Firește, totul gratuit. Nu erau condiții cine știe ce: dar reparau ce era de reparat. Noi, copii fiind, uram acest consult și reparațiile. Dar aveam dinți. Aveau chiar un soi de mașină ambulatorie care mergea și pe la colhoznici – era și un cabinet stomatologic în sat. Nu mi-am imaginat în viața mea că repararea dinților ține de bani – ai bani, repari, nu ai bani, nu repari. Asta mă depășea. M-am uitat la statistici: îngrijorător. Stăm catastrofal: cauza principală – sărăcia și educația. Nu știm să-i îngrijim, iar când avem nevoie este prea scump – e singurul sector medical care s-a privatizat în totalitate cu fonduri minime la casa de sănătate. Rezultatul? Excluderea grosului populației de la actul medical. Cei care pleacă afară, la muncă „Mai mult, 30% dintre familiile care au copii nu i-au dus niciodată la un control stomatologic și nici nu-și propun să facă acest lucru. Peste 75% dintre copiii cu vârste între 6 și 11 ani au carii pe dinții temporari”. (sursa) Cu vârsta, lucrurile se degradează tot mai mult. Iată o problemă majoră total abandonată. Iar fără dinți, situația se complică: afectează, în primul rând, sănătatea. La cei maturi e și mai catastrofal La partida de fotbal, cu cei mai măricei am discutat ce vor să facă. Simplu: fug la muncă afară. Dar nu vreți să faceți o facultate, o specializare? Le explic avantajele. E prea scump – la Cluj a fost fratele meu un an și după a trebuit să plece afară la muncă. Nu ne permitem, îmi zice unul mai răsărit. Mă uit pe statistici: Abandonul e imens – „Circa 56% dintre părinți ne-au spus că nu îşi mai permit să îşi ducă copiii la școală pentru a-şi continua studiile. Sărăcia şi problemele financiare ale părinților au afectat direct participarea la educație şi continuarea educației copiilor”. Știu, mă mai repet – dar asta mi se pare o problemă catastrofală. O problemă majoră de nimeni discutată în zona puterii. Investiția mereu amânată în educație Mie, ca un copil născut și educat în anii 70-80, îmi este greu să înțeleg acest lucru. Ai mei slujbași din rural, cu salarii medii, țineau simultan 3-4 copii la studii în Capitală. Pentru ei, școala nu era un mare minus la venit, ba chiar un plus la bunăstare: copiii primeau cămin gratuit și o bursă care atingea aproape jumătate din salariul unui CAP-ist. Pentru familiile sărace, școala era mai degrabă un plus la bunăstare, nu un minus. Și o șansă imensă pentru copil. Și șansa de ieșire din sărăcie. Recunosc că în continuare am mari probleme să corelez relația dintre bani și cunoaștere, educație și sănătate. Cum adică cunoașterea, educația și sănătatea unui copil să depindă de bani? Este ceva foarte primitiv. În halul acesta am regresat teribil? Și ne mai mirăm că din rural (unde se află aproape 50% din populația țării) mai au acces la facultate în jur de 4% și că 70% din populația României nu are acces la medicul stomatolog? Pentru că „banii vorbesc” – știrb și incult. Iată câteva domenii care ar trebui aduse la ordinea firească – sănătatea și educația sunt universale și gratuite: firește, prin taxe pentru un fond de solidaritate. Așa cm s-a construit cam toată Europa socială a bunăstării și a păcii sociale. Pe care parțial am avut-o și noi și acum o pierdem radical. Dacă vrem să avem un minim viitor. Altfel, copiii noștri au și plecat, pentru că nu poți avea viitor fără sănătate și educație. În schimb, visul nostru, al părinților foști „copii dingo”, s-a realizat: avem Adidas și Puma din belșug. Noi nu aveam de unde să știm că „visul Adidas” era visul omului sărac. Și iată că visul ni s-a îndeplinit. Avem Adidas, dar suntem tot mai știrbi și tot mai puțin educați. Începe școala și nu avem niciun scenariu – partidele de la guvernare sunt în alegeri interne. Țara pare abandonată: cu siguranță, educația și sănătatea nu sunt prioritare.
Vasile Ernu

09/12/2020

Florin Gheorghe Văduva
20 septembrie 2019 •
Distribuit pentru: Public




Florin Gheorghe Văduva
23 ianuarie 2014 •

Ridică-te român-odată!
Afară ninge viscolit
Şi-n casă arde focul,
Iar noi pe lângă sobă stând,
Ne blestemăm norocul.
C-avem o ţară,o minune,
Frumoasă şi bogată,
Şi nişte guvernanţi,...ruşine,
O haită-nfometată.
Excroci şi trădători de glie,
Corupţi,cu inimă albastră,
Şi sug din trupu-ţi,Românie,
Şi din sudoarea noastră.
Hoţia,e legalizată,
Virtite-i pentru ei.
Ridică-te,român odată,
Şi-alungă-i pe mişei!
Florin Gheorghe Văduva.
din volumul...Ca la noi,la nimeni

EU SUNT ROMÂN
Eu, sunt român,
Tu,ești român,
Ne tragem din același neam străbun..
Avem o țară
Milenară,
Dece să tot fugim mereu afară?
Un grai frumos,
Melodios,
Dece îl englezim și-l dăm la dos?
Și importăm,
Tot ce cântăm,
De limba noastră,azi uităm.
Și-ngrămădim în mica noastră țeră,
Tot ce aruncă cei de-afară,
Vezi Doamne,dacă vrem ca ei să fim,
Să zicem,”DA”,și să-nghițim.
Iar noi românii,ascultători,cuminți,
Ne ploconim sfioși ,scrâșnind din dinți,
Și dacă=i ordin,cu plăcere acceptăm,
Pentru ca-n Europa să intrăm.
Ne vindem țara noastră,România,
Ne vindem apele,ne vindem glia,
Ne vindem la tarabă libertatea,
Ne vindem ,pas cu pas,identitatea.
Trezește-te acum,popor român,
Trezește-te,pune picioru-n drum,
Alungă a cm pe delatori,pe hoți,
și nu-i lăsa să îți mai bată-n porți.
Și ducă-se cu toții pe pustie,
Să nu mai pângărească a noastră glie,
Și să ne lase cm am fost de veacuri,
Stăpâni și liberi,pe-ale noastre haturi.
Florin Gheorghe Văduva.
din volumul:Ca la noi,la nimeni


Nu sunt o persoană care ține dușmănie și cu atât mai mult, nu sunt un invidios sau egoist, dar nu suport persoanele parșive, cu două fețe, care te țin în brațe când le dai și te aruncă în noroi cănd nu le mai dai.Iubesc pe Dumnezeu și vreau să fac voia lui, să îmi respect promisiunile date în fața lui și a oamenilor, indiferent ce vor spune „unii”, indiferent cine sunt și ce vor voi.

ÎNTREBARE ÎNTREBĂTOARECine oare,cine oare,Profită mai mult,mai tareDe pe-ntinsul RomânieiDe efectul pandemiei? MEDICII? ...
09/12/2020

ÎNTREBARE ÎNTREBĂTOARE
Cine oare,cine oare,
Profită mai mult,mai tare
De pe-ntinsul României
De efectul pandemiei?

MEDICII? Unii măi frate
Te trimit direct la moarte.
De nu dai un plic solid,
Pun ștampila:De„ Covid”.
Vin oamenii pe picioare,
Pleacă-n „care mortuare”.
Chiar lovit de o mașină,
Tot „Covidul”,e de vină.

JANDARMII ȘI POLIȚIȘTII?
Sunt mai răi ca teroriștii.
Te acuză, tam-nesam,
Te-amendează, că au plan.
Vorba marelui „Vadim”:
„Ei aleargă după hoți,
Ca să-mpartă prada toți.”
POPII? Ce să mai vorbim,
De trăim,sau de murim,
Ne jumoale fără milă,
Mai rău ca pe ogăină.
Urcă pe excavator
Și dărâmă tot ce vor.
Dărâmă cruci și mormântul,
Nu iar mai răbda pământul!

PRIMARII? E vremea lor,
Sunt aleși ei de popor
Dar nu de popor le pasă,
Cu hoții fac bună casă.
Îi ajută ca să fure,
Loturi, case și pădure.
Nici ei nu sunt mai de dotă,
Nu dau,iau,mână de popă.

GUVERNANȚII? Wau,Wau,Wau,
Ăștia pe toate le au,
Că de-ar fi să scriu o carte,
N-ar putea să-ncapă toate.
Hoți, corupți, analfabeți,
Trădători și hrăpăreți,
Mincinoși,trântori, cretini,
Au dat țara la străini.
Ducă-se,să-i ducă apa
Unde a dus mutu iapa.
Și să-i lase pe români,
Să fie la ei stăpâni!

02/01/2019

Sau perspectiva mai tinerească: când vrei să-l trimiți pe bunicu' la culcare, că s-a făcut 2019, dar el ar mai sta până se termină "Liceenii" de pe Național.

16/12/2018

Florin Gheorghe Văduva
23 noiembrie 2013 la 22:55 •
EU SUNT ROMÂN!
Eu, sunt român,
Tu,eşti român,
Ne tragem din acelaşi neam străbun.
Avem o ţară
Milenară,
Dece să tot fugim din ţară?
Un grai frumos,
Melodios,
D-al englezim şi-l dăm în dos.
Azi se vorbeşte
Doar englezeşte,
Nu se mai ştie româneşte.
Am importat totul de la străini,
Şi am uitat că suntem doar...români,
FGV
din volumul,,Singurătatea Regăsirii,,





Florin Gheorghe Văduva
23 noiembrie 2013 la 22:31 •
HORA UNIRII
parodie ...şi nu prea
varianta 2013
Hai să dăm mână cu mână
Toţi cu inima română,
Toţi românii patrioţi
Să scăpăm ţara de hoţi!
Trădătorii toţi să piară,
Piară duşmanii din ţară,
Să trăim cu toţi mai bine
Azi şi mâine şi poimâine.
Hai cu toţi românii mei
Să punem mâna pe ei,
Să simtă pe pielea lor,
Ce-i puterea de popor.
E de-ajuns,nu mai răbdăm
Pe hoţi nu-i mai suportăm,
Ducă-se toţi în pustie,
Sau mai bine-n puşcărie.
Hai cu toţii fraţi români
Să fim în ţară stăpâni,
Din hotare în hotare
Să piară orice tigoare,
C-au făcut burţile mari
Că au bani şi se cred tari,
Hai cu toţii-ntrun avânt
Să dăm cu ei de pământ!
Hai să-i alungăm afară
Pe toţi excrocii din ţară,
Că bucată ,cu bucată,
Ei ne-au vândut ţara toată.
A ajuns o colonie
Scumpa noastră Românie,
Suntem slugi la noi acasă,
N-avem ce pune pe masă.
Hai la luptă bravi români,
Hai să fim la noi stăpâni,
Hai că s-a umplut paharul,
Cât mai suportaţi amarul?
Nu suntem nici proşti,nici morţi
Haide să ne unim toţi!
Hai cu toţii fraţi români,
Să fim iar la noi stăpâni!
FGV.din volumul,,Singurătatea Regăsirii,,



• ROMANII AU UMOR !
Cum se numeşte pe moldoveneşte piure-ul de cartofi?
Barabuli bătuşiţi.
Ce e ăla “piron”?
Locul de unde te urci în tren.
Cum se cheamă pe moldoveneşte filmul “Lovitură fulgerătoare” ?
Pălitură crînşină.
Dar filmul “Războiul stelelor”?
Gîlşiavă pi şer.
Cum îl numesc moldovenii pe Mihai Viteazul?
Mihăiţă Bătăiosu.
Cum se numeşte pe moldoveneşte lovitura de colţ la fotbal?
Pălitură di ungher
Cum se numeşte pe moldoveneşte lovitura de pedeapsa?
Palitură di osîndă
Cum se numeşte pe moldoveneşte filmul “Salvaţi de clopoţel”?
Izbăviţi di tălănguţă.
Care-i treaba la Suceava ?
Bei, mănînşi şi stai dijeaba.
Care-i deviza moldoveanului?
Viaţa-i scurtă. Dacă tot n-o putem lunji, hai s-o faşim lată!
Ce primesti la un restaurant moldovenesc dacă ceri “creier pane”?
Mimorie di porc prăjîtă.
Ce fel de anunţuri se difuzeaza la metroul moldovenesc?
Păza că si lichiesc uşîli. Urmiază staţia Primăvierii, cu podişca pi partia driaptă.
Ce se numeşte pe moldoveneşte “camera ascunsă”?
Camera chitită .
Un oltean mergea cu trenul prin Moldova . Cu el în compartiment un moldovean. Se apropie de gara Oituz si omul nostru deschide fereastra să vadă gara. Moldoveanul din spate:
- Mărăşeşti.. . Omul nostru:
- Oituz! Moldoveanul iară:
- Mărăşeşti!
- Ba-i Oituz!
La care moldoveanul înfuriat:
-Închide bre jiamu că mă răşeşti!….
Vorbeau un moldovean şi un oltean.
Intreabă olteanul:
- Bă, la voi morţii se îngroapă cu popa?
Şi moldoveanul:
- Nu, la noi popa ramîni afară...
Cum se numeşte pe moldoveneşte “NON STOP”?
---DIESCHIS VIEŞNIC

10/12/2018

DATE DE CONTACT

Sună 0730640196
m.me/desradacinatii

fgvaduva@gmail.com

+ Introdu site-ul web

Editează Alte conturi
MAI MULTE INFORMAŢII

Despre
Nu suntem o afacere,suntem o Asociație Umanitară, care vizează ajutorarea bătrânilor abandonați de familii și de societate, fără adăpost,și bolnavi.

Impressum
Caut o persoană fizică cu suflet mare, sau o firmă doritoare, care are o locație dezafectată și disponibilă, pe care o poate dona ,pentru înfințarea unui Centru Social pentru Îngrijirea Bătrânilor.Deasemenea, m-ași bucura dacă se vrea și colaborare.Posed Statut și toate documentele necesare acestei activități.Sunt dispus să accept o locație ,în orice loc din România, dacă se poate face acest lucru.
Deasemenea, primim orice ajutor financiar sau material(donație, sponsorizare, colaborare)pentru cumpărarea unei locații, pentru materialele de construcții, pentru utilarea și amenajarea Centrului Social.
Cu deosebit respect F.G.Văduva „SEMNAL PRESS”
Președinte Asociația„„ Bătrânețe Liniștită””.
Contact: fgvaduva@gmail.com...tel: 0761147868 sau as.batranetelinistita@gmail.com
Editează

Descrierea companiei
Este o Asociație Umanitară

Founding date
2015

Mijloace de transport în comun
Autobuze din București, Zimnicea, Turnu Măgurele,sau din Alexandria
Cont IBAN.Banca Transilvania:
EUR----RO65BTRLEURCRT0226828401
RON----RO18BTRLRONCRT0226828401

Nu suntem o afacere,suntem o Asociație Umanitară, care vizează ajutorarea bătrânilor abandonaț

26/10/2018

Florin Gheorghe Văduva
19 Iulie 2013 •
ALBATROSUL RĂNIT
Te-am evitat mereu,nu Te-am recunoscut.
Treceam pe lângă Tine,a câta oară?
Din nepăsarea mea,făceam un jalnic scut
Şi ca să-mi fie trecerea uşoară,
Mă prefăceam că-mi e uşor şi..,bine,
Când eu mă tăvăleam în tină şi păcat.
O,Doamne,Te-am trădat atunci pe Tine,
Dar Tu,o,Tată bun,Tu nu Te-ai răzbunat.
Dar m-ai lăsat din când în când,spre infinit,
Să trec ca albatrosul cel rănit.
Cu aripa-mi beteagă şi mers anost,
Ca să'nţeleg,că zboru-mi,Tu ai fost.
Florin Gheorghe Văpduva

26/10/2018

Florin Gheorghe Văduva
20 Iulie 2013 •
Eu sunt peste toate
Eu sunt
în gândurile pârjolite
de arșița singurătății.
Eu sunt
în visele bântuite
de vânturile eternității.
Eu sunt
în chemările rătăcite
în ecoul chemărilor.
Eu sunt
în labirinturi tăcute
și-n cursul izvoarelor.
Eu sunt
hoinar peste noapte,
stăpân peste ieri.
Eu sunt,
Eu sunt peste toate...
Dar nu-s nicăieri!

26/10/2018

Florin Gheorghe Văduva
10 Noiembrie 2012 •
Bubă coaptă
Trădări,au fost întotdeauna,
Trădări,sunt azi şi vor mai fi.
De când a apărut minciuna
Noi nu mai ştim a ne iubi.
Trădarea-i ca o bubă coaptă
Ce afectează-ntreg pământ,
Nu are mamă şi nici tată,
Se-nscrie prima la cuvânt.
Zadarnic se fac jurăminteptă.
Spre-a fi crezute cele spuse.
Se iau ca martori cele sfinte
Şi se invocă,vremi apuse.
Nici înţelegeri,nici tratate
Nu-s garantate-n veşnicie,
Caci toate vor fi încălcate,
Valabile-s,...doar pe hârtie.
Dar va veni cândva şi timpul
Când toate vor primi răsplstă,
Când adevărul,va fi ghimpul
Ce sparge buba asta coaptă.
Florin Gheorghe Văduva
(creaţie personală)

26/10/2018

Florin Gheorghe Văduva
30 iulie 2013 la 22:08 •
PÂNĂ CÂND?
Ascultați!
Au început să baqtă clopotele infernului
mărturisind despre ce a fost
și despre ce va fi.
Prin noaptea dintre vremuri
dangătul lor înfricoșător
străbate orizontul Eternului.
Din când,în când,
pământul se cutremură
de povara sa canceroasă.
Alteori,valuri de apă
uriașe,nestăvilite,
își iau ofranda de vieți rătăcite.
Un neam, se luptă cu un alt neam.
Un tată de copii,lasă alți copii fără tată,
Iar o ”mamă”...,își prăjește propria-i fică.
Droguri,alcol,tutun,umblare goi,
Și crime și corupții și mame lăcrimând,
Și arșițe și ploaie,
Și sete și noroaie,
Și frica ce ne roade de ziua cea de mâine,
Și teama că pe masă nu vom avea nici pâine,
Și ură și minciună și veșnic murmurând,
Și dușmănie mare și...Doamne,până când?
Florin Gheorghe Văduva
din volumul”Singurătatea regăsirii”

Address

Comuna Miroși
Județul Argeș

Telephone

+40730640196

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Semnal Press posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Semnal Press:

Share