Dr. Dana-Margareta Mihalache - Medic Pediatru

06/11/2025

29/10/2025

🧩 „Intoleranța la histamină”: între știință și confuzie

În ultimii ani, aproape orice disconfort apărut după masă (de la înroșirea feței până la balonare) a fost pus pe seama unei așa-zise „intoleranțe la histamină”. Dar cât din acest fenomen e știință și cât e confuzie?

Histamina nu este un dușman, ci o moleculă naturală a corpului, produsă dintr-un aminoacid numit histidină. O putem privi ca pe un „mesager” care bate la patru uși diferite – 𝐫𝐞𝐜𝐞𝐩𝐭𝐨𝐫𝐢𝐢 𝐇𝟏, 𝐇𝟐, 𝐇𝟑 𝐬̦𝐢 𝐇𝟒.
• Când bate la ușa H1, apar mâncărimea și roșeața pielii.
• La H2, stomacul produce mai mult acid.
• La H3, se reglează fin ritmul somn-veghe.
• La H4, sunt influențate celulele sistemului imun.
Corpul controlează atent aceste reacții; histamina nu acționează „haotic”, ci ca o orchestră condusă de un dirijor.

𝐔𝐧𝐝𝐞 𝐬𝐞 𝐠𝐚̆𝐬𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐡𝐢𝐬𝐭𝐚𝐦𝐢𝐧𝐚 𝐢̂𝐧 𝐜𝐨𝐫𝐩?
Ea este stocată în mastocite și bazofile, dar o putem aduce și din afară - prin alimente fermentate, maturate sau impropriu păstrate. Totuși, a mânca histamină nu înseamnă automat că vei avea simptome. Depinde de „matricea alimentară” (cu ce alte componente vine), de sănătatea intestinului, de stres, somn sau medicamente.

𝐂𝐮𝐦 „𝐨𝐩𝐫𝐞𝐬̦𝐭𝐞” 𝐜𝐨𝐫𝐩𝐮𝐥 𝐡𝐢𝐬𝐭𝐚𝐦𝐢𝐧𝐚 𝐝𝐮𝐩𝐚̆ 𝐜𝐞 𝐬̦𝐢-𝐚 𝐟𝐚̆𝐜𝐮𝐭 𝐭𝐫𝐞𝐚𝐛𝐚?
Are două „frâne” integrate pentru a tempera semnalul de histamină.
➡️ Prima, HNMT (histamin-N-metiltransferaza), acționează în interiorul celulelor: ia histamina și o transformă într-o formă mai „blândă”, printr-o reacție de metilare.
➡️ A doua, DAO (diaminoxidaza), acționează în afara celulelor, mai ales în intestin, dar și la nivelul rinichilor și al placentei: „taie” chimic histamina și o face ușor de eliminat.

Gândește-te la HNMT ca la un serviciu intern de curățenie, și la DAO ca la echipa de la „poarta de intrare” (intestinul), care se ocupă de ce vine din mâncare.

𝐈̂𝐧 𝐜𝐫𝐞𝐢𝐞𝐫, histamina e un fel de mesager care te ține treaz și atent. E produsă dintr-un ingredient al proteinelor (histidina) de enzima histidină-decarboxilază (HDC) în niște neuroni speciali dintr-o zonă mică a creierului numită nucleul tuberomamilar. De acolo, mesajul ei se împrăștie peste tot și ajută la stare de veghe, vigilență, concentrare, învățare și la reglaje fine ale corpului (puls, temperatură, poftă de mâncare).

Spre deosebire de intestin, 𝐜𝐫𝐞𝐢𝐞𝐫𝐮𝐥 𝐧𝐮 𝐟𝐨𝐥𝐨𝐬𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐃𝐀𝐎. Histamina e procesată astfel:
1️⃣ HNMT „ștampilează” histamina (o metilează), formând N-metilhistamină.
2️⃣ MAO-B (monoamin-oxidază B) „taie” această moleculă, producând un aldehid intermediar.
3️⃣ ALDH (aldehid-dehidrogenaze, adesea ALDH2) neutralizează aldehidul într-un metabolit inactiv (acid N-metil-imidazolacetic), eliminat apoi de corp.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐫𝐨𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐭? Enzima ALDH procesează și 𝐚𝐜𝐞𝐭𝐚𝐥𝐝𝐞𝐡𝐢𝐝𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐥𝐜𝐨𝐨𝐥. Dacă bei vin, ALDH e ocupată cu alcoolul, ceea ce poate încetini metabolizarea histaminei. La unele persoane, mai ales cu factori adiționali precum stres, somn puțin sau consum de alimente fermentate, apar temporar simptome ca înroșirea feței sau durerea de cap. Nu e o „boală”, ci o interacțiune metabolică normală, variabilă de la om la om.

🔹 𝐂𝐮𝐦 𝐬𝐞 𝐩𝐨𝐭 𝐦𝐚𝐧𝐢𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐢𝐥𝐞 𝐥𝐞𝐠𝐚𝐭𝐞 𝐝𝐞 𝐡𝐢𝐬𝐭𝐚𝐦𝐢𝐧𝐚̆?
Histamina are receptori în multe organe, așa cm am discutat mai sus, de aceea tabloul poate fi mixt. Cele mai frecvente manifestări descrise după masă sunt:
• Piele: înroșire bruscă a feței (flushing), mâncărime, pete roșii sau urticarie pe corp.
• Tub digestiv: greață, vărsături, crampe abdominale, diaree.
• Mai rar: simptome respiratorii (senzație de nas înfundat, tuse, senzație de „strângere” în piept) și manifestări cardiovasculare (amețeală, scădere de tensiune, palpitații/ritm rapid).

Exact aceleași simptome pot apărea și când organismul eliberează histamină „din interior”, independent de ce mâncăm. De aceea, înainte să punem eticheta de „reacție la histamina din alimente”, 𝐭𝐫𝐞𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐬𝐚̆ 𝐞𝐱𝐜𝐥𝐮𝐝𝐞𝐦 𝐜𝐚𝐮𝐳𝐞 𝐟𝐫𝐞𝐜𝐯𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐬̦𝐢 𝐭𝐫𝐚𝐭𝐚𝐛𝐢𝐥𝐞: urticaria cronică, alergii alimentare IgE-mediate, intoleranțe la lactoză sau fructoză, boală celiacă, reflux, sindrom de intestin iritabil, mastocitoză/sindrom de activare mastocitară, efecte medicamentoase.

𝐂𝐞 𝐬𝐩𝐮𝐧 𝐠𝐡𝐢𝐝𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐞𝐫𝐢𝐨𝐚𝐬𝐞, 𝐬𝐜𝐫𝐢𝐬𝐞 𝐝𝐞 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐞𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢 𝐬̦𝐭𝐢𝐢𝐧𝐭̦𝐢𝐟𝐢𝐜𝐞, 𝐜𝐚̂𝐧𝐝 𝐜𝐢𝐧𝐞𝐯𝐚 𝐬𝐮𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ „𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐥𝐚 𝐡𝐢𝐬𝐭𝐚𝐦𝐢𝐧𝐚 𝐝𝐢𝐧 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞”?
Că nu există, în prezent, un test de laborator care să pună sau să excludă clar diagnosticul. DA, ai citit bine:
👉 DAO în sânge: la oameni, măsurarea DAO seric nu reflectă activitatea enzimatică din intestin, acolo unde contează pentru alimente. Studii multiple au găsit valori similare la persoane cu și fără simptome. Concluzie: nu are valoare diagnostică.
👉 Histamina în plasmă: variații mici, adesea fără corelație cu simptomele; în studii, chiar persoane sănătoase pot avea „creșteri” fără să acuze nimic.
👉 Metilhistamina în urină: depinde mult de aportul de proteine, crescând chiar și pe diete cu histamină scăzută; de aceea, nu confirmă singură nimic.
👉 Histamina în scaun: mai multe bacterii (ex. lactobacili) produc histamină; un „nivel mare” în scaun poate reflecta microbiota, nu o „boală”. Nu avem praguri clinice validate.
👉 Panelurile de IgG comerciale care promit identificarea „intoleranțelor” nu sunt validate pentru uz clinic.

În teorie, testul de aur ar fi o 𝐩𝐫𝐨𝐯𝐨𝐜𝐚𝐫𝐞 𝐨𝐫𝐚𝐥𝐚̆ 𝐜𝐮 𝐡𝐢𝐬𝐭𝐚𝐦𝐢𝐧𝐚̆: primești doze mici de histamină sau aliment suspect, sub supraveghere medicală, pentru a verifica toleranța. E rară, fiind complexă și necesită centre specializate. Scopul nu este „diagnosticul final” de boală, ci aflarea pragului tău personal de toleranță și verificarea legăturii reale dintre expunere și simptome;

𝐄 „𝐢𝐧𝐭𝐨𝐥𝐞𝐫𝐚𝐧𝐭̦𝐚 𝐥𝐚 𝐡𝐢𝐬𝐭𝐚𝐦𝐢𝐧𝐚̆” 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐥𝐢𝐩𝐬𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐃𝐀𝐎? Nu e dovedit. Alți factori (alcool, stres, medicamente, inflamație intestinală) influențează toleranța. Concluzia onestă a ghidurilor: vorbim despre „𝑟𝑒𝑎𝑐𝑡̦𝑖𝑖 𝑎𝑑𝑣𝑒𝑟𝑠𝑒 𝑠𝑢𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑎𝑡𝑒 𝑙𝑎 ℎ𝑖𝑠𝑡𝑎𝑚𝑖𝑛𝑎 𝑖𝑛𝑔𝑒𝑟𝑎𝑡𝑎̆”, nu despre un diagnostic confirmat printr-un test de enzimă. De aceea, se recomandă o abordare clinică, pe pași, cu multă atenție la diferențiale, nu „liste alb/negru pe viață”.

𝐒𝐮𝐩𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐜𝐮 𝐃𝐀𝐎? Dovezile sunt limitate și neconvingătoare. Studiile existente sunt mici și deseori sponsorizate de producători, fără rezultate clare.

Histamina din alimente variază enorm: aceeași categorie (de exemplu, brânzeturi) poate avea niveluri foarte diferite, în funcție de maturare și păstrare. În plus, 𝐧𝐮 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐨 𝐥𝐢𝐬𝐭𝐚̆ „𝐮𝐧𝐢𝐯𝐞𝐫𝐬𝐚𝐥𝐚̆” 𝐝𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐫𝐳𝐢𝐬𝐞 - totul ține de pragul personal de toleranță și de contextul zilei (ce ai mâncat, cât ai dormit, cât stres ai avut).

𝐂𝐞 𝐟𝐚𝐜𝐞𝐦 𝐩𝐫𝐚𝐜𝐭𝐢𝐜?
1️⃣ Excludem alte cauze (alergii, reflux, etc.).
2️⃣ Ținem un jurnal: notăm ce mâncăm, când apar simptomele, intensitatea și contextul (stres, alcool, somn).
3️⃣ Dieta în 3 faze:
• Faza 1 (10–14 zile): reducem alimentele bogate în amine, păstrând mese simple.
• Faza 2 (până la 6 săptămâni): reintroducem alimentele treptat, notând toleranța.
• Faza 3: menținem o dietă variată, ajustată la pragul personal.

𝐌𝐞𝐬𝐚𝐣𝐞𝐥𝐞-𝐜𝐡𝐞𝐢𝐞
• Vorbim despre „reacții adverse suspectate la histamina din alimente”, nu despre un diagnostic „automat” pus de un test de sânge.
• DAO seric nu pune diagnosticul; suplimentele cu DAO nu au eficacitate dovedită și nu se recomandă de rutină.
• Calea sigură și eficientă este: excluderea altor cauze, jurnal, trial scurt + reintroducere, personalizare și o dietă cât mai puțin restrictivă.
• Histamina nu este dușmanul nostru, ci un mesager natural al corpului. Ceea ce ne ajută cu adevărat este echilibrul, în informație, în alimentație și în răbdarea de a înțelege ce se întâmplă cu adevărat în propriul corp.

📌 Salvează postarea pentru când vei auzi din nou „sigur ai intoleranță la histamină”.
📤 Distribuie-o — poate ajută pe cineva să înțeleagă mai bine ce este știință și ce e doar zgomot.
👩‍⚕️ Întreabă medicul tău alergolog dacă ai dubii. Întrebările deschid conversații. Confuzia, din contră, le închide.


________________________________________
© Asociația Română de Educație în Alergii (AREA) - toate drepturile rezervate.
Reproducerea totală sau parțială a conținutului (text, imagine sau material video) este interzisă fără acordul scris al AREA. Distribuirea este permisă exclusiv prin share direct al postării originale. Ne dorim ca informațiile medicale să circule corect și etic, în beneficiul pacienților și al comunității.

23/10/2025

💙 Consultații de cardiologie pediatrică 💙
Ai grija de inima copilului tău!
Dna Dr Arhip Anca Maria, medic specialist în cardiologie pediatrică, va oferi consultații in data de 6.11.2025 in Clinica MedLife Braila.

12/09/2025

Alt subiect legat de începerea școlilor... și spaimele noastre, ale românilor.

Colonizarea nasului cu Stafilococ auriu

Probabil că un număr crescut de copii vor sta împreună, în spații închise și neventilate în următoarele săptămâni.

Pentru că spaima în fața curenților de aer este foarte crescută în țara noastră - sunt sigur că auziți periodic afirmații de genul "închide geamul/ușa aceea căci mă trage curentul". Soluția este simplă: toți copiii stau cuminți, cât ține ora de materia X, într-o clasă bine închisă!

Astfel apar condiții favorabile de "schimb în natură"... O serie întreagă de musafiri nedoriți ai nasului sau gâtului se pot muta de la un copil la altul. Cu sau fără apariția unor semne de boală...

Cert este că reacția celor mai mulți părinți și medici este de a căuta musafirul nedorit.

Problema este că uneori căutăm ceva și găsim ... altceva. Adică în unele cazuri exsudatul nazal identifică un "ceva" care exista în nas anterior bolii actuale. Un "ceva" care NU produce boala ce afectează copilul la momentul evaluării!

Cel mai des întâlnit "ceva" este Stafilococul auriu. Studiile făcute în comunitate, pe voluntari sănătoși, arată că un număr foarte mare (până la 30% din cei testați) pot avea portaj intermitent sau cronic de stafilococ auriu. Link în comentarii

Starea de portaj este un echilibru complex între un microb și mucoasa nazală de la nivelul narinelor (în partea din față a nasului avem o mucoasă specială, keratinizată, fără cili și de aceea este mai ușor de colonizat de către Stafilococul auriu - vezi imaginea).

Un purtător sănătos are un echilibru perfect între musafir și mecanismele genetice și imune de apărare ale gazdei. Doar când se strică grav echilibrul poate să apară boala invazivă. Adică să plece singur "la plimbare" prin corpul nostru, acel musafir nedorit.

Echilibrul poate fi stricat de expunerea la factori de mediu (poluanți, în special fumat, aeroalergene, etc) sau de scăderea mecanismelor de apărare (boli grave ce scad imunitatea, cancere, medicamente imunosupresoare, de exemplu cortizonicele).

Mesajul de luat acasă este unul simplu - NU toți microbii identificați prin exsudat nazal sunt "vinovați" de producerea bolilor de sezon!

Acum vom avea mai multe boli produse de virusuri, iar tratamentul cu antibiotice pe cale generală (oral sau injectabil), în cazul unui scenariu de portaj nazal, este o eroare în cazul copiilor care nu au comorbiditați.

Tratamentul cu antibiotice pe cale generală ar putea distruge germenele ce produce portajul... dar nu mereu. Cu siguranță afectează flora intestinală, microbiomul nazal sau cel de pe piele... Și, în final, poate genera portaj de microbi rezistenți la multe antibiotice...

NU trebuie să tăiem toți copacii într-o pădure dacă am aflat că pe unii copaci crește vâsc😊

12/09/2025

✨ 𝐃𝐞𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐭𝐚 𝐚𝐭𝐨𝐩𝐢𝐜𝐚̆ 𝐧𝐮 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐝𝐨𝐚𝐫 𝐨 „𝐩𝐢𝐞𝐥𝐞 𝐮𝐬𝐜𝐚𝐭𝐚̆”. Este o 𝐚𝐟𝐞𝐜𝐭̦𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐚𝐦𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐞 𝐜𝐫𝐨𝐧𝐢𝐜𝐚̆ 𝐚 𝐩𝐢𝐞𝐥𝐢𝐢 care aduce cu ea o serie de simptome supărătoare și provocări care pot afecta viața de zi cu zi a celor care o au, indiferent dacă sunt bebeluși, copii sau adulți.

📌𝐂𝐚𝐫𝐞 𝐬𝐮𝐧𝐭 𝐬𝐢𝐦𝐩𝐭𝐨𝐦𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞𝐫𝐦𝐚𝐭𝐢𝐭𝐞𝐢 𝐚𝐭𝐨𝐩𝐢𝐜𝐞?
Simptomul principal al DA este 𝐦𝐚̂𝐧𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐦𝐞𝐚 𝐢𝐧𝐭𝐞𝐧𝐬𝐚̆. Aceasta nu e doar o simplă iritație, ci o senzație care poate fi atât de puternică încât te face să te scarpini până la durere sau sângerare. Mâncărimea poate varia – uneori e constantă, alteori vine în valuri, mai ales noaptea, afectând somnul.

📌𝐂𝐮𝐦 𝐚𝐫𝐚𝐭𝐚̆ 𝐞𝐫𝐮𝐩𝐭̦𝐢𝐚?
Aspectul clinic tipic de eczemă, adică 𝐩𝐞𝐭𝐞 𝐫𝐨𝐬̦𝐢𝐢, 𝐢𝐧𝐟𝐥𝐚𝐦𝐚𝐭𝐞, fie zemuind, umede, fie acoperite cu 𝐜𝐨𝐣𝐢𝐭̦𝐞 𝐬𝐮𝐛𝐭̦𝐢𝐫𝐢 (𝐬𝐜𝐮𝐚𝐦𝐞), fie îngroșate, violacee-brune, cu aspect de piele de elefant pe zonele unde scărpinatul a fost intens și de lungă durată.

📌 𝐔𝐧𝐝𝐞 𝐞 𝐥𝐨𝐜𝐚𝐥𝐢𝐳𝐚𝐭𝐚̆ 𝐞𝐜𝐳𝐞𝐦𝐚?
Localizarea tipică a dermatitei atopice este în funcție de vârstă.
👶 La 𝐛𝐞𝐛𝐞𝐥𝐮𝐬̦𝐢, până la vârsta de 1 an, este situată pe părțile rotunde, 𝐩𝐫𝐨𝐞𝐦𝐢𝐧𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐚𝐥𝐞 𝐜𝐨𝐫𝐩𝐮𝐥𝐮𝐢 (obraji, fese, membre, trunchi).
👦 La 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐚𝐫𝐢 o regăsim în 𝐩𝐥𝐢𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐥𝐢𝐢, de obicei în zonele articulațiilor mari (coate, genunchi, axilar adică în zona subrațului, inghinal adică în zona chilotului, în zona gâtului).
🧑 La 𝐚𝐝𝐨𝐥𝐞𝐬𝐜𝐞𝐧𝐭̦𝐢 𝐬̦𝐢 𝐚𝐝𝐮𝐥𝐭̦𝐢 se localizează predominant pe 𝐞𝐱𝐭𝐫𝐞𝐦𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢, pe 𝐳𝐨𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐞𝐱𝐩𝐮𝐬𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐚𝐜𝐭𝐮𝐥𝐮𝐢 𝐞𝐱𝐭𝐞𝐫𝐢𝐨𝐫, cm sunt fața, gâtul, mâinile, labele picioarelor.

📌 𝐏𝐫𝐨𝐯𝐨𝐜𝐚̆𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐳𝐢𝐥𝐧𝐢𝐜𝐞: 𝐦𝐚𝐢 𝐦𝐮𝐥𝐭 𝐝𝐞𝐜𝐚̂𝐭 𝐨 𝐩𝐫𝐨𝐛𝐥𝐞𝐦𝐚̆ 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐞𝐥𝐞
Dermatita atopică nu afectează doar pielea – impactul ei se resimte în multe aspecte ale vieții:
- 𝐒𝐨𝐦𝐧 𝐩𝐞𝐫𝐭𝐮𝐫𝐛𝐚𝐭: Mâncărimea nocturnă, frecventă la peste 60% dintre pacienți, face somnul fragmentat. Pentru copii, asta înseamnă dimineți obosite, dificultăți de concentrare la școală, iar pentru părinți, griji și nopți nedormite.
- 𝐈𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭 𝐞𝐦𝐨𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥: Mâncărimea constantă și aspectul pielii pot duce la frustrare, jenă sau scăderea stimei de sine, mai ales la adolescenți și adulți. Peste 30% dintre cei cu DA moderată-severă raportează anxietate sau depresie legată de afecțiune.
- 𝐑𝐞𝐬𝐭𝐫𝐢𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐢̂𝐧 𝐚𝐜𝐭𝐢𝐯𝐢𝐭𝐚̆𝐭̦𝐢: Activități obișnuite, cm ar fi sportul, înotul sau joaca în aer liber, pot fi problematice, deoarece transpirația, clorul sau praful agravează simptomatologia. Copiii pot evita jocurile cu alți copii din cauza disconfortului sau a comentariilor despre aspectul pielii.
- 𝐓𝐢𝐦𝐩 𝐬̦𝐢 𝐞𝐧𝐞𝐫𝐠𝐢𝐞 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐢̂𝐧𝐠𝐫𝐢𝐣𝐢𝐫𝐞: Îngrijirea pielii afectate de DA necesită o rutină zilnică riguroasă – aplicarea frecventă a cremelor emoliente, evitarea iritanților și gestionarea puseelor. Pentru părinți, aceasta poate fi o sursă de stres, mai ales când simptomele nu cedează ușor.
- 𝐈𝐦𝐩𝐚𝐜𝐭 𝐬𝐨𝐜𝐢𝐚𝐥 𝐬̦𝐢 𝐟𝐚𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐥: Copiii cu DA pot fi mai retrași, iar părinții se pot simți copleșiți de grija constantă sau de costurile asociate produselor de îngrijire.

🟡 𝐙𝐢𝐮𝐚 2 realizată cu sprijinul Synevo și Vea Romania.

💬 𝐃𝐢𝐬𝐭𝐫𝐢𝐛𝐮𝐢𝐞 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 pentru a sprijini conștientizarea dermatitei atopice.
📌 𝐒𝐚𝐥𝐯𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ postare pentru momentele în care ai nevoie de informații utile!

*Câteva ilustrații sunt realizate de Andra Plăcintescu pentru cartea doamnei dr. Diana Plăcintescu - „La sfat cu Alergino”

02/09/2025

📢 𝐏𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥 𝐀𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐧𝐨 𝐫𝐞𝐯𝐢𝐧𝐞 𝐬̦𝐢 𝐢̂𝐧 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐬̦𝐜𝐨𝐥𝐚𝐫 𝟐𝟎𝟐𝟓-𝟐𝟎𝟐𝟔 - și ne dorim să ajungă în cât mai multe școli și grădinițe din România.

Poate te întrebi: „𝑫𝒆 𝒄𝒆 𝒆𝒔𝒕𝒆 𝒏𝒆𝒗𝒐𝒊𝒆 𝒅𝒆 𝒖𝒏 𝒂𝒔𝒕𝒇𝒆𝒍 𝒅𝒆 𝒑𝒓𝒐𝒊𝒆𝒄𝒕?” Pentru că din ce în ce mai mulți copii trăiesc cu alergii care le pot pune viața în pericol. Pentru că, în lipsa educației, acești copii sunt uneori marginalizați, înțeleși greșit sau puși în pericol involuntar. Pentru că există încă prea multe cadre didactice care se tem că nu știu cm să reacționeze. Și pentru că educația salvează - și uneori chiar la propriu.

Anul trecut, împreună, am reușit ceva extraordinar:
📍 proiectul Alergino a ajuns în 𝟑𝟒 𝐝𝐞 𝐣𝐮𝐝𝐞𝐭̦𝐞,
👧👦 aproape 𝟖.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢 au aflat, prin joacă și explicații adaptate vârstei lor, ce sunt alergiile și cm pot fi gestionate corect, prin lecții susținute de către profesorii lor, cu ajutorul materialelor noastre.

Am primit sute de mesaje de mulțumire emoționante din partea părinților și cadrelor didactice care ne-au spus cât de mare este nevoia de educație reală în acest domeniu. Iar asta ne motivează să continuăm. Pentru că un copil în siguranță înseamnă o comunitate întreagă mai pregătită.

📚 𝐂𝐞 𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐏𝐫𝐨𝐢𝐞𝐜𝐭𝐮𝐥 𝐀𝐥𝐞𝐫𝐠𝐢𝐧𝐨?
Un program 𝐆𝐑𝐀𝐓𝐔𝐈𝐓 de educație în sănătate, dezvoltat de Asociația Română de Educație în Alergii și aprobat de Ministerul Educației - România, adresat copiilor, profesorilor și părinților. Scopul este simplu, dar extrem de important:
👉 să le oferim copiilor informații clare, adaptate vârstei lor, despre alergii,
👉 să-i ajutăm să recunoască semnele unei reacții alergice și să știe cm să reacționeze,
👉 să formăm cadrele didactice să gestioneze cu încredere o situație de urgență,
👉 și mai ales, să cultivăm empatia în colectivitate.

📖 𝐂𝐞 𝐚𝐝𝐮𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐜𝐫𝐞𝐭?
📌 povești ilustrate care explică pe înțelesul celor mici ce înseamnă alergiile și cm le putem gestiona
📌 fișe de lucru, activități interactive, jocuri de rol și exerciții de recunoaștere a simptomelor
📌 ghiduri pentru cadrele didactice
📌 materiale educative pentru părinți
📌 consultanță din partea echipei noastre, pe tot parcursul derulării proiectului

Activitățile pot fi organizate oricând în timpul anului școlar de către cadrele didactice, în funcție de programul unității. 𝐍𝐮 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐚̆ 𝐜𝐨𝐬𝐭𝐮𝐫𝐢, nu e nevoie de materiale speciale, noi vom pune la dispoziție tot prin intermediul platformei noastre educaționale.

📩 Dacă sunteți cadru didactic, director de unitate de învățământ sau părinte și vreți ca Alergino să ajungă și în școala sau grădinița voastră:
✏️ 𝐂𝐨𝐦𝐩𝐥𝐞𝐭𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐟𝐨𝐫𝐦𝐮𝐥𝐚𝐫𝐮𝐥 de interes (link în comentarii)
💌 Ne poți 𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞 𝐝𝐢𝐫𝐞𝐜𝐭 la: alergino@educatie-alergii.ro

💡 𝐈𝐚𝐫 𝐝𝐚𝐜𝐚̆ 𝐚𝐢 𝐩𝐚𝐫𝐭𝐢𝐜𝐢𝐩𝐚𝐭 𝐥𝐚 𝐞𝐝𝐢𝐭̦𝐢𝐚 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭𝐚̆, 𝐭𝐞 𝐚𝐬̦𝐭𝐞𝐩𝐭𝐚̆𝐦 𝐜𝐮 𝐝𝐫𝐚𝐠 𝐬𝐚̆ 𝐜𝐨𝐧𝐭𝐢𝐧𝐮𝐢 𝐚𝐜𝐞𝐚𝐬𝐭𝐚̆ 𝐦𝐢𝐬𝐢𝐮𝐧𝐞 𝐬̦𝐢 𝐚𝐧𝐮𝐥 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐚! Copiii tăi, comunitatea ta și întreaga echipă Alergino au de câștigat din continuitate.

𝐕𝐚̆ 𝐫𝐮𝐠𝐚̆𝐦 𝐬𝐚̆ 𝐝𝐚𝐭̦𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 𝐦𝐞𝐬𝐚𝐣𝐮𝐥 - fiecare distribuire înseamnă o clasă în care un copil cu alergii e mai în siguranță.

02/09/2025

⚠️ Etichetele ne ajută să facem alegeri sigure. Însă, pentru părinții copiilor cu alergii, ele devin uneori ultima barieră între siguranță și urgență. În prezent, legislația europeană obligă menționarea a 𝟏𝟒 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐞𝐧𝐢 𝐜𝐮𝐧𝐨𝐬𝐜𝐮𝐭̦𝐢 - precum laptele de vacă, ouăle, arahidele sau peștele. Dar ce se întâmplă când un alergen periculos… 𝐧𝐮 𝐞 𝐨𝐛𝐥𝐢𝐠𝐚𝐭𝐨𝐫𝐢𝐮 𝐭𝐫𝐞𝐜𝐮𝐭 𝐩𝐞 𝐞𝐭𝐢𝐜𝐡𝐞𝐭𝐚̆?

Un studiu recent, publicat în 𝑪𝒍𝒊𝒏𝒊𝒄𝒂𝒍 & 𝑬𝒙𝒑𝒆𝒓𝒊𝒎𝒆𝒏𝒕𝒂𝒍 𝑨𝒍𝒍𝒆𝒓𝒈𝒚 (link în comentarii), a analizat aproape 𝟑.𝟎𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐳𝐮𝐫𝐢 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐚𝐟𝐢𝐥𝐚𝐱𝐢𝐞 𝐚𝐥𝐢𝐦𝐞𝐧𝐭𝐚𝐫𝐚̆ și a descoperit că 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟏 𝐝𝐢𝐧 𝟕 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐬𝐞𝐯𝐞𝐫𝐞 au fost provocate de alergeni care nu se regăsesc pe lista europeană de etichetare obligatorie. Autorii propun includerea a patru dintre aceștia - 𝐥𝐚𝐩𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐩𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐨𝐚𝐢𝐞, 𝐡𝐫𝐢𝐬̦𝐜𝐚, 𝐦𝐚𝐳𝐚̆𝐫𝐞𝐚/𝐥𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐬𝐞𝐦𝐢𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐧 - având în vedere frecvența, severitatea, recurența și faptul că se pot ascunde în alimente comune.
Alături de ei, au mai fost identificate alte patru alimente implicate în reacții importante: 𝐚𝐥𝐩𝐡𝐚-𝐠𝐚𝐥, 𝐤𝐢𝐰𝐢, 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐩𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞 𝐬̦𝐢 𝐦𝐚̆𝐫𝐮𝐥.

𝐃𝐞 𝐜𝐞 𝐯𝐞𝐝𝐞𝐦 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭𝐞 𝐫𝐞𝐚𝐜𝐭̦𝐢𝐢 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐬? Schimbările de dietă (fără gluten, fără lactate, vegetariene/vegane) și expansiunea alimentelor ultraprocesate au adus în farfurii mai multe leguminoase, semințe și pseudo-cereale cu rol tehnologic - pentru îngroșare, emulsifiere sau „boost proteic”. Atunci când aceste ingrediente migrează în produse la care nu ne-am aștepta, riscul de expunere neanticipată crește

📊 Pentru a înțelege mai bine aceste date, să vedem pe scurt ce știm despre fiecare alergen implicat:
- 𝐋𝐚𝐩𝐭𝐞𝐥𝐞 𝐝𝐞 𝐜𝐚𝐩𝐫𝐚̆ 𝐬̦𝐢 𝐝𝐞 𝐨𝐚𝐢𝐞 - merită o atenție specială. Reacțiile apar frecvent la copii, pot fi severe și chiar fatale. Spre deosebire de miturile răspândite, majoritatea pacienților NU aveau alergie la laptele de vacă – deci un produs „fără lapte de vacă” nu este automat sigur. Cantități infime, prezente ca urme în pizza, ravioli sau brânzeturi mixte, pot declanșa reacții puternice.

- 𝐇𝐫𝐢𝐬̦𝐜𝐚 - are un profil de severitate ridicat și provoacă adesea reacții recurente. Se poate ascunde în aluaturi, clătite sau produse de patiserie și poate fi întâlnită și în context ocupațional.

- 𝐌𝐚𝐳𝐚̆𝐫𝐞𝐚 𝐬̦𝐢 𝐥𝐢𝐧𝐭𝐞𝐚 - au devenit tot mai prezente în produsele „veg-friendly” sau „protein-boosted”. Apar sub denumiri precum „proteină din mazăre”, „izolat proteic” sau „făină de linte” și se regăsesc în burgeri vegetali, paste, snacksuri sau chiar înghețată. Reacțiile apar mai ales la copii și nu presupun neapărat existența unei alergii la arahide, deși uneori există co-sensibilizări între leguminoase.

- 𝐒𝐞𝐦𝐢𝐧𝐭̦𝐞 𝐝𝐞 𝐩𝐢𝐧 - un ingredient aparent minor, dar responsabil pentru reacții severe, mai ales la copii. Pot fi prezente în pesto, produse de patiserie sau consumate ca atare și au o rată înaltă de anafilaxie.

- 𝐀𝐥𝐩𝐡𝐚-𝐠𝐚𝐥 - un zahăr prezent în carnea de mamifere, cu sensibilizare declanșată de mușcături de căpușă. Afectează în special adulții și poate provoca reacții severe, întârziate. Deși reprezintă o problemă majoră, etichetarea unitară este dificilă; totuși, odată stabilit diagnosticul, alimentele-țintă sunt relativ ușor de recunoscut și evitat.

- 𝐊𝐢𝐰𝐢, 𝐦𝐚̆𝐫𝐮𝐥 𝐬̦𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐝𝐮𝐬𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐩𝐢𝐜𝐨𝐥𝐞 - în general au provocat reacții moderate, consumate în formă vizibilă. Chiar dacă riscul de expunere ascunsă este mai mic, aceste alimente nu trebuie minimalizate, mai ales la persoanele cu rinoconjunctivită alergică cu sensibilizare la polen.

📌 𝐂𝐨𝐧𝐜𝐥𝐮𝐳𝐢𝐚 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥𝐢𝐬̦𝐭𝐢𝐥𝐨𝐫? Este momentul ca lista europeană a alergenilor să fie revizuită.

𝐂𝐞 𝐩𝐮𝐭𝐞𝐦 𝐟𝐚𝐜𝐞, 𝐩𝐚̂𝐧𝐚̆ 𝐬𝐞 𝐬𝐜𝐡𝐢𝐦𝐛𝐚̆ 𝐥𝐞𝐠𝐞𝐚?
✔ 𝐂𝐢𝐭𝐞𝐬̦𝐭𝐞 𝐢𝐧𝐠𝐫𝐞𝐝𝐢𝐞𝐧𝐭𝐞𝐥𝐞 cu atenție - până la ultimul cuvânt.
✔ 𝐂𝐚𝐮𝐭𝐚̆ 𝐝𝐞𝐧𝐮𝐦𝐢𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐚𝐥𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚𝐭𝐢𝐯𝐞: brânză de capră, proteină din mazăre, făină de hrișcă, pinoli, etc.
✔ 𝐈̂𝐧𝐭𝐫𝐞𝐚𝐛𝐚̆ explicit la restaurante sau în școli despre prezența acestor alergeni.
✔ 𝐍𝐮 𝐩𝐫𝐞𝐬𝐮𝐩𝐮𝐧𝐞 că „fără lapte de vacă” = „fără lactate”.
✔ Ține la îndemână 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐭̦𝐢𝐚 𝐝𝐞 𝐮𝐫𝐠𝐞𝐧𝐭̦𝐚̆ și informează persoanele din jurul copilului.
✔ 𝐂𝐨𝐧𝐬𝐮𝐥𝐭𝐚̆ 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐮𝐥 𝐚𝐥𝐞𝐫𝐠𝐨𝐥𝐨𝐠 pentru diagnostic clar și un plan personalizat de prevenție.

O simplă mențiune pe etichetă poate face diferența dintre o masă liniștită și o urgență medicală. Până atunci, 𝐯𝐢𝐠𝐢𝐥𝐞𝐧𝐭̦𝐚 𝐬̦𝐢 𝐢𝐧𝐟𝐨𝐫𝐦𝐚𝐫𝐞𝐚 rămân cei mai buni aliați ai familiilor care trăiesc cu alergii.

📌 𝐒𝐚𝐥𝐯𝐞𝐚𝐳𝐚̆ 𝐚𝐜𝐞𝐬𝐭 𝐭𝐞𝐱𝐭 𝐩𝐞𝐧𝐭𝐫𝐮 𝐜𝐮𝐦𝐩𝐚̆𝐫𝐚̆𝐭𝐮𝐫𝐢𝐥𝐞 𝐬𝐢𝐠𝐮𝐫𝐞 𝐬̦𝐢 🔁 𝐝𝐚̆-𝐥 𝐦𝐚𝐢 𝐝𝐞𝐩𝐚𝐫𝐭𝐞 - o etichetă completă și clară poate preveni o urgență medicală.

27/08/2025

Ultrasound remains the most useful modality for diagnosis and monitoring of hydronephrosis, even able to identify prenatal cases. An example grading system is shown here.

If intermediate or high risk on US, a voiding cystourethrogram (VCUG) can evaluate for vesicoureteral reflux.

26/08/2025

💙Din grija pentru inima copilului tau!💙
Excelenta, grijă și dedicare în cardiologie pediatrică!
☎️0236.960 💙 0753535322
🏥 Str Nicolae Balcescu nr 24A, Galati

25/08/2025

În luna septembrie 2025, Caravana cu Sănătate (proiect naţional) îşi va continua traseul prin ţară, oferind servicii medicale gratuite pentru

25/08/2025

La Spitalul de Pediatrie MedLife, medicii noștri buni stabilesc diagnosticul, efectuează investigațille, inițiază și monitorizează tratamentul hemangioamelor celor mici, conform protocolului terapeutic pe baza unor criterii de includere în tratament.

*Tratamentul este decontat CAS pentru copiii cu vârstele cuprinse între 5 săptămâni și 5 luni.

Iar dacă vrei să afli de ce e important să avem grijă de aceste hemangioame, ți-am pregătit un articol util, în primul comentariu.