12/08/2025
Postarea anterioară despre pericardită a stârnit multe reacții.
Revin cu ceva mai “profund”: cm imaginile ne pot arăta ce analizele nu pot.
Pericardita nu e o simplă inflamație. E o suferință reală, care se tratează — dacă e înțeleasă.
Nu e infarct.
Nu te omoară brusc.
Dar doare.
Te sufocă.
Te trezește noaptea.
Te ține în spital.
Te face să crezi că “e de la cap”…
Pericardita – inflamația învelișului inimii – poate deveni cronică, recidivantă, epuizantă. Mai ales când nu e diagnosticată corect.
Pacientă tânără. Respiră greu, e obosită, are febră joasă.
E trimisă acasă cu analize bune.
Dar starea se repetă. Se agravează. E internată din nou.
I se face un RMN cardiac – o investigație care arată inflamația “ascunsă”.
Se pune diagnosticul corect.
Se începe tratamentul.
Se oprește cercul vicios.
Pericardita NU e o boală banală❗️
Lăsată netratată, poate duce la:
– acumulare de lichid în jurul inimii (tamponadă)
– îngroșarea pericardului (constricție)
– insuficiență cardiacă
Ce ne spune medicina de azi (JACC, 2025)?
Că trebuie să privim cu adevărat inima:
– Ecografia e prima etapă
– CT-ul arată dacă pericardul e îngroșat sau calcificat
– RMN-ul cardiac arată dacă inflamația e activă
– PET-CT-ul e folosit în cazurile mai complicate
Fără aceste investigații, tratamentul e ghicit. Cu ele, poate fi salvat.💜
Dacă tratamentele clasice nu funcționează (antiinflamatoare, cortizon, colchicină), se pot folosi:
– Medicamente biologice moderne
– Chirurgie (îndepărtarea pericardului) — dar doar când e cu adevărat nevoie.
Totul depinde de ce arată imagistica.
‼️Pericardita poate păcăli.
Dar poate fi tratată.
❤️ Uneori, învelişul inimii spune mai mult decât inima însăşi.
💜 Pericardul nu minte.
Doar suferă în tăcere.
PS În 1819, René Laennec – inventatorul stetoscopului – a identificat frecătura pericardică, zgomotul clasic al inflamației pericardului, auzit la auscultație.
Tot el a descris pericardita constrictivă, explicând de ce un pericard bolnav poate „strânge” inima și duce la insuficiență cardiacă.🧡