Un dram de Igienă

  • Home
  • Un dram de Igienă

Un dram de Igienă "Un dram de Igienă” – acolo unde știința clipește complice, medicina își face auzită vocea, iar absurdul cotidian e tratat cu un strop de dezinfectant.

Un dram înseamnă 3,55 grame – exact cât trebuie să-ți dea de gândit, fără să devină povară. 🧴🧠📊⚖️🩺

01/10/2025

Scientists found that the long-acting drug dalbavancin can be an effective, less burdensome alternative to traditional antibiotics for treating complicated blood Staph infections.

01/10/2025

Around the world, girls are starting puberty earlier than before.

Research indicates that between 1950 and 2005, the number of girls experiencing early menstruation (defined as younger than age 11) nearly doubled to 16 percent. According to scientists, there are several potential explanations—and it could have serious ramifications on physical and psychological health.

Learn more about the science behind precocious puberty: https://on.natgeo.com/3INLGKi

Bine ați venit la Medicină!Aici nu veți învăța doar despre boli, ci și despre voi.  Veți învăța cm e să nu dormiți, să ...
30/09/2025

Bine ați venit la Medicină!

Aici nu veți învăța doar despre boli, ci și despre voi.
Veți învăța cm e să nu dormiți, să vă îndoiți de alegerile voastre și apoi, brusc, să vă reamintiți de ce ați ales drumul ăsta.

O să simțiți uneori că nu mai puteți. Adevărul? Nici profesorii, nici pacienții, nici colegii nu vor avea mereu răbdare cu voi.
De aceea, vă rog simplu: aveți voi răbdare cu voi.

Nu o să știți totul din prima. Și e în regulă. E chiar firesc!
Nimeni nu s-a născut știind să țină o venă în mânecă sau să pună diagnosticul corect la 3 dimineața.

Dar, pas cu pas (până la primul popas, chiar), o să deveniți nu doar medici, ci și oameni mai atenți, mai profunzi, mai prezenți.

Luați notițe, dar nu uitați să trăiți. Învațați, dar nu uitați să râdeți.
Obosiți, dar nu uitați să vă ridicați. Contează!

Bine ați venit în cea mai frumoasă și provocatoare aventură.
Va fi greu. Dar va merita. Pe bune!

Și nu uitați: vă așteaptă vieți în mâinile voastre. Începeți cu a voastră.

Mycosis Fungoides: Symptoms and Treatment
30/09/2025

Mycosis Fungoides: Symptoms and Treatment

Mycosis fungoides is a blood cancer that affects your skin. Learn about the signs and symptoms associated with this condition.

Terapia hormonală la menopauză și Alzheimer: fereastra criticăCe înseamnă HRT și de ce se vorbește despre Alzheimer  HRT...
30/09/2025

Terapia hormonală la menopauză și Alzheimer: fereastra critică

Ce înseamnă HRT și de ce se vorbește despre Alzheimer
HRT (Hormone Replacement Therapy) — terapie de substituție hormonală, care suplimentează estrogen (uneori + progesteron) la femeile aflate la menopauză.
Se consideră că estrogenul are efecte neuroprotectoare: ajută la menținerea funcției neuronale, reduce stresul oxidativ, susține conexiunile sinaptice. Ideea „startului precoce” provine din conceptul „window of opportunity”: estrogenul ar fi mai eficient dacă este introdus în apropierea debutului menopauzei, nu la multe decenii după.

De ce apare legătura: ce spun studiile

Studii +Rezultate relevante + Concluzii / limitări
1. Cache County Study (HRT și Alzheimer)Femeile care au început HRT în primii 5 ani de la menopauză au avut ~30% risc mai mic de Alzheimer comparativ cu neutilizatoare. [1]
Riscurile și beneficiile variați după tip de HRT, momentul de start, durata; utilizatorii tardivi nu au beneficiat.
2. Studiu retrospectiv Johns Hopkins: Femeile care au folosit HRT >10 ani aveau risc redus cu ~41% comparativ cu cele care nu au folosit. [2]
Observațional — nu demonstrează cauzalitate; factorii confuzori pot influența.
3. Studiu din neurologie – menopauză chirurgicală și cognitive. În cazurile de menopauză indusă chirurgical, debut precoce al HRT (în 5 ani) și utilizare ≥10 ani au fost asociate cu declin cognitiv mai lent. [3] Studiu limitat la menopauza chirurgicală; nu se aplică identic pentru menopauza naturală.
4. Meta-analiză recentă HRT și Alzheimer HRT a demonstrat unele îmbunătățiri ale funcției cognitive la femeile cu Alzheimer, în comparație cu placebo. [4] Efectele au fost modeste și inconsistente, necesitând studii mai mari și pe perioade lungi.
5. Studiu EPAD – femei cu APOE4 HRT folosită devreme (în perimenopauză) a fost asociată cu memorie mai bună și volume cerebrale mai mari, în special la femeile cu genă de risc APOE4.[5]
Nu s-a dovedit încă că previne Alzheimer în mod cert — doar că ar putea „întârzia” deteriorarea cognitivă.

Definiții pe scurt
Menopauză: ultima menstruație, urmată de 12 luni consecutive fără ciclu.
Perimenopauză: tranziția spre menopauză, când hormonii fluctuează. Estrogen: hormon sexual feminin important și pentru creier, nu doar reproducere.
Window of Opportunity (fereastra de oportunitate): intervalul optim de timp când terapia hormonală este cel mai eficientă — de obicei în primii ani după menopauză.
Cauzalitate vs asociație: multe studii sunt observaționale — ele arată corelații, nu neapărat „HRT cauzează protecție”.

Ce ar fi de reținut
1. Nu toate tipurile de HRT sunt „la fel”— forma (orală vs transdermică), doza și combinația hormoni/progesteron contează.
2. Startul contează: HRT început la mulți ani după menopauză nu pare să ofere același beneficiu — sau poate avea chiar efecte neutre sau negative. [1]
3. Riscuri vs beneficii: terapia hormonală implică și riscuri (de ex. cancer mamar, tromboze, boli cardiovasculare), așa că decizia trebuie individualizată.
4. Nu e o „pastilă magică”: HRT nu garantează protecția totală — stilul de viață, alimentația, exercițiul fizic, gestionarea stresului sunt factori importanți în prevenția demenței.

Link:
1. PubMed: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23100399
2. JH Bloomberg School of Public Health: publichealth.jhu.edu/2002/htr-ad
3. American Academy of Neurology: www.neurology.org/doi/10.1212/WNL.0000000000000033
4. PubMed: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32677442
5. Alzheimer Europe: www.alzheimer-europe.org/news/new-study-investigates-association-between-hormone-replacement-therapy-and-alzheimers-dementia?language_content_entity

Una dintre realizările remarcabile ale secolului trecut...Robert Edwards a fost pionierul fertilizării in vitro (IVF), o...
29/09/2025

Una dintre realizările remarcabile ale secolului trecut...
Robert Edwards a fost pionierul fertilizării in vitro (IVF), o tehnică revoluționară care a schimbat viața a milioane de cupluri infertile din întreaga lume. Împreună cu medicul Patrick Steptoe (care nu a putut fi inclus în premiu deoarece premiile Nobel nu se acordă postum), el a reușit ceea ce părea imposibil: conceperea unui copil în afara corpului uman, în laborator.

Primul „copil din eprubetă”, Louise Brown, s-a născut pe 25 iulie 1978 în Marea Britanie, un eveniment care a marcat un moment istoric în medicina reproductivă. IVF-ul a deschis calea pentru alte tehnologii avansate, precum congelarea ovulelor, donarea de ovule/spermă, fertilizarea cu microinjecție (ICSI) și analiza genetică preimplantatorie (PGD).

Impactul? Peste 8 milioane de copii s-au născut prin IVF la nivel global, iar tehnica este acum un standard în tratarea infertilității, o condiție ce afectează aproximativ 10-15% dintre cupluri.

Do you know anyone who has been helped by human in vitro fertilisation (IVF) therapy?

Robert Edwards was awarded the 2010 Nobel Prize for the development of human in vitro fertilisation (IVF) therapy. His achievements made it possible to treat infertility, a medical condition afflicting a large proportion of humanity.

As early as the 1950s, Edwards had the vision that IVF could be useful as a treatment for infertility. He worked systematically to realise his goal, discovered important principles for human fertilisation, and succeeded in accomplishing fertilisation of human egg cells in test tubes (or more precisely, cell culture dishes).

His efforts were finally crowned by success on 25 July, 1978, when the world’s first “test tube baby” was born. During the following years, Edwards and his co-workers refined IVF technology and shared it with colleagues around the world.

Read more about Edwards' life-changing achievement: https://www.nobelprize.org/prizes/medicine/2010/popular-information/

28/09/2025

Tulburările de somn pot prezice Parkinsonul sau demența cu ani înainte

Două studii recente aduc dovezi importante că biomarkerii legați de somn pot anticipa apariția unor boli neurodegenerative majore, cu mulți ani înainte de diagnostic.

În cazul persoanelor cu tulburare de comportament în somnul REM (iRBD), cercetătorii au observat:
1. Scăderea funcției glifatice cerebrale– asociată cu un risc semnificativ de a dezvolta boala Parkinson;
2. Creșterea nivelului de apă liberă în zona mezencefalică – predictor pentru demența cu corpi Lewy.

De ce contează?
Aproximativ 80–90% dintre pacienții cu iRBD dezvoltă fie boala Parkinson, fie demența cu corpi Lewy în decurs de 10–15 ani.

Date cheie:
Boala Parkinson afectează în prezent peste 10 milioane de persoane la nivel global și este a doua cea mai frecventă boală neurodegenerativă după Alzheimer.
Demența cu corpi Lewy reprezintă aproximativ 5–10% dintre toate cazurile de demență, dar este adesea subdiagnosticată.

!! Diagnosticul precoce este esențial: tratamentele actuale sunt mai eficiente în fazele timpurii.

Concluzie:
Acești biomarkeri ai somnului oferă o fereastră unică de intervenție timpurie. Identificarea riscului înainte de apariția simptomelor deschide drumul către medicina de precizie în sănătatea creierului, cu potențialul de a încetini sau chiar preveni evoluția bolilor neurodegenerative.

26/09/2025

„Tradiţia celor 194 de ani de activitate a ȋnscris Spitalul Militar Central la fundaţia medicinei romȃneşti”, a declarat, la ceremonia de deschidere a lucrărilor celei de-a XIV-a ediții a Conferinței Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, general maior medic prof. univ. dr. Florentina Ioniță-Radu, directorul general al unității medicale. „În 2025 am continuat să dezvoltăm programe de diagnostic precoce și tratament personalizat, să extindem accesul pacienților la terapii moderne și să investim în formarea tinerilor medici”, a subliniat general maior medic prof. univ. dr. Florentina Ioniță-Radu.

https://rohealthreview.ro/general-maior-medic-prof-univ-dr-florentina-ionita-radu-traditia-celor-194-de-ani-de-activitate-a-%c8%8bnscris-spitalul-militar-central-la-fundatia-medicinei-rom%c8%83nesti/

Continuare (text)Până la urmă este dificil să spui cu certitudine lucruri care „cauzează” autism sau ADHD — majoritatea ...
25/09/2025

Continuare (text)

Până la urmă este dificil să spui cu certitudine lucruri care „cauzează” autism sau ADHD — majoritatea cercetărilor arată asocieri și factori de risc, nu chiar relații de cauză directă. Dar există factori bine documentați care cresc probabilitatea ca aceste tulburări să apară. Și, în plus, există date epidemiologice privind prevalența în diferite regiuni.

A. Ce se știe relativ sigur (sau cu susțineri solide)

Pentru autism (ASD)
1. Genetica este cel mai bine susținut factor: se estimează că până la 60 % sau mai mult din riscul de autism este atribuit variabil genetic. [1]
+ Există mutatii de novo (care apar la copil, nu moștenite) care pot contribui la riscul autismului. [2]
2. Expuneri prenatale la substanțe cunoscute:
Valproat (un anticonvulsivant) administrat în sarcină este un factor de risc clar demonstrat pentru autism. [1]
3. Infecțiile materne severe, inflamația sau alergenii în sarcină pot crește riscul prin efecte asupra mediului fetal. [1]
4. Vârsta parentală înaintată: riscul autismului crește când părinții (tată sau mamă) sunt mai în vârstă. [3]
5. Factorii perinatali și complicațiile la naștere: prematuritatea, greutate mică la naștere, hipoxie etc. sunt frecvent citați ca risc adăugat. [1]

Pentru ADHD
1. Ereditatea (sau genetica) are un rol foarte puternic: studiile pe gemeni arată ce procent mare al variației ADHD poate fi explicat de gene (0,7‑0,8 adesea citat). [4]
2. Expuneri prenatale la tutun / fumat matern: există meta-analize care arată o asociere între fumatul matern și risc crescut de ADHD la copil. [5]
3. Expuneri la metale toxice (plumb etc.), substanțe toxice, pesticide în mediu sunt investigate ca factori de risc pentru ADHD. [5]
4. Nașterea prematură, greutatea mică la naștere, probleme neonatale: acești factori cresc riscul de tulburări neuro‑dezvoltare, inclusiv ADHD. [4]

B. Date de prevalență / variații geografic‑regionale

1. Autism (ASD)
În Europa, estimările prevalenței variază mult: între ~0,48 % și ~2,68 % în diverse studii[5], în timp ce în Asia, meta-analize indică valori mai mici: ~0,36 % în general (cu variații regionale, respectiv Asia de Est~0,51 %) [6]
În proiecte UE, pentru copiii de 7‑9 ani, s-au găsit date de ~12,2 per 1000 (adică ~1,22 %) în unele populații. [5]
În SUA și America de Nord, prevalențe tipice raportate sunt în jur de 1‑2 % sau mai mult, în unele studii de screening. [7]

2. Despre ADHD, datele sunt mai variabile. În multe studii, ADHD este diagnosticat la ~5‑10 % din populația pediatrică în Statele Unite; variațiile mari apar în funcție de criteriile utilizate și sistemul medical. (Note: nu am găsit o cifră recentă solidă din meta‑analize în sursele curente)
În Danemarca, proiectul iPSYCH indică că ~1 % dintre elevi au autism, și ~2‑3 % un diagnostic de ADHD. [6] Studiul iPSYCH a arătat că unele gene mutate sunt comune între autism și ADHD — ceea ce sugerează un teren biologic comun.

C. Ce nu se știe sau ce trebuie privit cu prudență

Niciun factor singur nu „produce” autism sau ADHD — e vorba de interacțiunea dintre gene și mediu. Pur și simplu. Asocierile epidemiologice nu demonstrează cauzalitate.
Mulți factori „de risc” (alimentatie maternă, substanțe chimice, stres prenat etc.) au dovezi slabe sau mixte. Unde mixte înseamnă că sunt limitate de x, y, z lucruri.
Diagnosticul și conștientizarea cresc — deci „creșterea” prevalenței poate reflecta mai multă detectare decât mai multe cazuri reale.

Link-uri:
1. PMC: pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11162141
2. Wikipedia: en.wikipedia.org/wiki/Causes_of_autism
3. NCBI: www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK616050
4. Wikipedia: en.wikipedia.org/wiki/Attention-deficit_hyperactivity_disorder_%28ADHD%29
5. adhd.org.sa/en/adhd/causes
6. PMC: pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC11658417
7. eurekalert.org: www.eurekalert.org/news-releases/467864

Autism spectrum disorder (ASD) is a growing public health problem. American psychiatrist Leo Kanner is considered the “father of autism.” ASD encompasses a range of neurodevelopmental disorders that last throughout life. Symptoms of ASD include ...

Un subiect „fierbinte” acum, cel cu Paracetamolul și tulburările de neurodezvoltare la copil, în contextul apariției dec...
25/09/2025

Un subiect „fierbinte” acum, cel cu Paracetamolul și tulburările de neurodezvoltare la copil, în contextul apariției declarațiilor mediatice care au adus controversă...

Iată ce se știe și ce păreri cred că merită reținute:

1. Ce spune știința până acum

A. Există studii observaționale care au găsit asocieri între utilizarea paracetamolului (acetaminofen) în timpul sarcinii și riscuri ușor mai mari de tulburări neuro‑dezvoltare la copii, cm ar fi ADHD, dificultăți de atenție sau performanțe executive mai scăzute. [1]
Un studiu pe cohorta norvegiană (MoBa) folosind design de control între frați a arătat că utilizarea îndelungată (mai mult de 28 de zile) de paracetamol în sarcină a fost asociată cu rezultatele neuro‑dezvoltării mai slabe la copiii de 3 ani: abilități motorii, comportament, comunicare. [2]

B. Totuși, efectele asociate pe termen scurt (utilizarea pe câteva zile) sunt mici sau mai dificil de atribuit direct. [2]
Studiile sunt limitate de numeroși factori de confuzie — de exemplu: de ce a luat paracetamolul (durere, febră, infecție), factorii genetici de bază, nivelul socio‑economic, etc. Controlul acestor variabile e extrem de dificil. [3]

O revizuire recentă și poziția unor instituții medicale susțin că nu există dovezi consistente care să justifice schimbarea recomandărilor actuale: paracetamolul rămâne tratamentul de primă alegere, la doza minimă necesară, pentru febră și durere în sarcină. [4]

Concluzie preliminară?
Criticii atrag atenția că interpretarea studiilor trebuie să fie atentă la context, adică nu doar la faptul că există o asociere statistică, ci la câtă din diferență poate fi atribuită altor factori.

B. Ce cred că e rezonabil să spunem acum

1. Nu avem dovezi clare de cauzalitate — nu putem spune că „paracetamolul provoacă autism sau ADHD”, doar că unele studii sugerează o posibilă legătură care merită investigată mai profund. E cam ca la vaccinul X că determină ghiciți ce? Tot fix autism. O fi ceva cu "oamenii de știință"...? De ce nu zic de ...diabet zaharat tip 1, că tot la copil e..

2. Prudența e indicată— în special în sarcină, când se poate altceva: dacă poți reduce doza, perioada de utilizare sau lua doar când e necesar (febră mare, durere intensă), e rezonabil să fii mai atent.

3. Riscurile netratate sunt și ele relevante— febra sau infecțiile severe pot avea efecte negative asupra sarcinii și fătului, deci e important să ai un echilibru între tratament și prudență.

Link:
1. PubMed: pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25851072
2. PMC: pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC3887567
3. Nature: www.nature.com/articles/s41574-022-00656-9
4. Weather Research Hub: www.wrh.ox.ac.uk/news/no-evidence-that-paracetamol-use-in-pregnancy-causes-autism-spectrum-disorder

Va urma!
Dr. Stanciu

Paracetamol (acetaminophen) remains the first line for the treatment of pain and fever in pregnancy. Recently published epidemiological studies suggested a possible association between paracetamol exposure in utero and attention-deficit-hyperactivity disorder/hyperkinetic disorder (ADHD/HKD) or adve...

Gripa severă în sarcină poate afecta creierul bebelușuluiUn nou studiu realizat pe șoareci gravide arată că o infecție s...
25/09/2025

Gripa severă în sarcină poate afecta creierul bebelușului

Un nou studiu realizat pe șoareci gravide arată că o infecție severă cu virusul gripal A poate face ca barierele naturale care protejează creierul fetal să devină „permeabile”.

Ce înseamnă asta?
Proteine precum fibrinogenul, care în mod normal nu ar trebui să ajungă în creierul în dezvoltare, pot pătrunde în zone sensibile — exact acolo unde se formează noii neuroni.

Efectul a fost observat doar în cazul infecțiilor severe, nu și la cele moderate, ceea ce sugerează că gravitatea bolii este esențială.

De ce contează asta?
Pentru că sănătatea mamei influențează direct dezvoltarea neurologică a copilului. Iar prevenția, inclusiv prin vaccinare antigripală, poate reduce semnificativ aceste riscuri.

Gripa nu e doar o „răceală banală”. În sarcină, poate avea consecințe invizibile, dar profunde.

Protejând mama, protejezi și viitorul copilului!

Severe Flu in Pregnancy Lets Harmful Molecules Reach Fetal Brain

A study using pregnant mice shows that influenza A infection can disrupt fetal protection systems, allowing harmful molecules into the developing brain.

The team found that severe flu made placental and brain barriers “leaky,” permitting fibrinogen and other proteins to accumulate in sensitive brain regions.

These regions are vital for forming new neurons, raising concerns about long-term outcomes.

However, moderate infections did not show the same effect, suggesting only severe illness poses this risk.

The research underscores how maternal health directly impacts fetal brain development. Preventive vaccination could help protect both mother and child.

Address


Opening Hours

Monday 09:00 - 17:00
Tuesday 09:00 - 17:00
Wednesday 09:00 - 17:00
Thursday 09:00 - 17:00
Friday 09:00 - 17:00
Saturday 09:00 - 17:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Un dram de Igienă posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

  • Want your practice to be the top-listed Clinic?

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram