15/01/2024
📸 Vezi această postare pe Facebook https://www.facebook.com/share/p/ZSKy23J6FzZivbmC/?mibextid=WC7FNe
Sfaturi pentru pacienții de la Chimioterapie
Înaintea începerii tratamentului chimioterapic, pacientul trebuie să aibă încredere în medicul oncolog și să-i prezinte toată medicația pe care o ia în momentul respectiv.
Alimentația de tip mediteranean e de preferat - fără grăsimi și prăjeli - dar pacientul trebuie să mănânce câte un pic din toate.
Când vin la chimioterapie, oamenii trebuie să fi mâncat ceva; nu un mic dejun copios, ci unul moderat, fiindcă există recoltări pentru analize, iar chimioterapia produce și greață, deci pacientul care a mâncat va face față mai bine provocărilor.
Diabeticii trebuie să respecte recomandările medicului diabetolog. Așa-numita premedicație, care de obicei se face cu corticoterapie, are printre efecte creșterea tensiunii arteriale și a glicemiei, dar pacienții nu trebuie să se panicheze, fiindcă e de așteptat să înregistreze valori peste normal.
Printre efectele secundare ale chimioterapiei, cele mai cunoscute sunt căderea părului și vărsăturile.
Din fericire, s-au dezvoltat mult medicamentele antiemetice, iar grețurile și vărsăturile nu mai sunt atât de deranjante pentru pacient. Căderea părului este inevitabilă la anumite tipuri de chimioterapie, dar, la încetarea tratamentului, sau la schimbarea lui, părul crește mai bogat.
Există și efecte adverse cu potențial mai alarmant, pe care nu le putem controla, de genul alergiilor sau șocurilor anafilactice.
La chimioterapie nu se poate testa. De pildă, faci 10 perfuzii și nu manifești niciun simptom de alergie, iar la a unsprezecea se întâmplă. De aceea, este nevoie de o pregătire atentă pentru chimioterapia cu risc, care se face cu medicație antihistaminică și corticoterapie.
Anumite tipuri de chimioterapie necesită și o pregătire prealabilă, în timpul internării sau la domiciliu. Oricum, e mai bine să amânăm o zi perfuziile decât să expunem pacienții.
Riscuri apar și din cauza toxicităților neurologice, care se întâlnesc frecvent și care, adesea, nu au rezolvare, sau rezolvarea durează ani de zile. Concret, e vorba despre furnicături, pierderea sensibilității fine și tactile la mâini și la picioare.
Totul depinde de evaluarea analizelor, pe care nu le poți controla prin alimentație sau alte mijloace. Nu e vina nimănui, toxicitatea apare la nivelul măduvei hematoformatoare. Unii pacienți vor deveni anemici, alții vor avea probleme cu coagularea sângelui fiindcă nu au trombocite suficiente, sau intră la risc infecțios, pentru că leucocitele lor sunt mici și singura opțiune este să temporizăm chimioterapia.
De multe ori, pacienții vin și trebuie să-i trimitem acasă, apoi să-i rechemăm peste o săptămână. Aceste amânări nu au impact deosebit dacă nu se întâmplă des sau pauzele nu sunt foarte mari.
(Dr. Ovidiu Bochiș, Secția de Oncologie Medicală, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță”, Cluj-Napoca)
