Cabinet de psihoterapie

01/07/2025

Igiena psihică – o condiție esențială pentru echilibrul interior și viața împlinită
Într-o lume de azi marcată de ritm alert, incertitudine și suprasolicitare emoțională, igiena psihică devine nu doar o necesitate, ci și o condiție fundamentală pentru o viață sănătoasă, echilibrată și plină de sens. Dacă igiena corporală este acceptată și integrată firesc în rutina zilnică, despre igiena psihică se vorbește rar – adesea deloc. Ea este, din păcate, neglijată. Cu toate acestea, joacă un rol central în menținerea sănătății mintale, în prevenirea tulburărilor psihice și în cultivarea unei stări de bine profunde și durabile.
Igiena psihică poate fi definită ca un ansamblu de metode, atitudini și comportamente care contribuie la protejarea și dezvoltarea sănătății mintale. Aceasta cuprinde atât prevenirea dezechilibrelor emoționale, cât și dezvoltarea unor obiceiuri sănătoase și resurse interioare care să ne susțină în fața provocărilor vieții. În egală măsură cu igiena fizică, igiena psihică presupune îngrijire zilnică, atenție conștientă și disciplină personală.
Un prim pilon al igienei psihice este cunoașterea de sine. A ne observa gândurile, emoțiile și reacțiile ne ajută să dezvoltăm conștiența de sine și să cultivăm o relație sănătoasă cu propria persoană. Acceptarea vulnerabilităților și valorificarea resurselor personale sunt forme autentice de igienă mentală, care consolidează stima de sine și identitatea.
La fel de important este echilibrul între muncă și odihnă. Suprasolicitarea, multitaskingul și lipsa pauzelor duc la epuizare psihică și pierderea bucuriei de a trăi. Respectarea ritmurilor naturale ale corpului – somnul, relaxarea, liniștea – oferă minții șansa de a se regenera. În acest sens, mișcarea fizică devine un aliat esențial al igienei psihice: nu doar că energizează corpul, dar și reduce stresul, crește nivelul de endorfine și stimulează funcțiile cognitive.
🧘‍♀️ Meditația – hrană pentru minte și spirit
O altă practică benefică este meditația, care antrenează mintea să rămână prezentă și liniștită. Meditația reduce nivelul de anxietate, ruminarea și stresul cronic, oferind claritate mentală și echilibru emoțional. Alături de ea, mindfulness-ul – atenția deplină asupra momentului prezent – ne învață să trăim conștient și cu sens, fără să fim prizonierii trecutului sau ai viitorului.
Dincolo de formele moderne, meditația are rădăcini adânci în toate culturile și tradițiile spirituale ale lumii. În Occident, este adesea înțeleasă ca o tehnică de relaxare, dar în esență este un exercițiu de conștiență și de întoarcere spre sine.
În spațiul nostru creștin-ortodox, meditația capătă o formă profundă și sacră: rugăciunea inimii – „Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”. Această rugăciune, repetată cu smerenie și atenție, devine o cale de liniștire a minții, de unificare a gândului, a inimii și a respirației într-un singur gest interior de comuniune cu Dumnezeu.
Meditația autentică nu presupune golirea minții de conținut, ci încetinirea ritmului și centrarea pe esențial. Fie că vorbim despre mindfulness, despre respirația conștientă sau despre rugăciunea isihastă, toate aceste forme servesc aceluiași scop: vindecarea fragmentării interioare și reconectarea la o sursă de sens, pace și întregire.
Igiena psihică presupune și gestionarea sănătoasă a emoțiilor și relațiilor. Comunicarea autentică, relațiile de sprijin, evitarea mediilor toxice și asumarea limitelor personale sunt pași concreți către o viață interioară sănătoasă. Nu mai puțin important este contactul cu propriul corp, prin alimentație echilibrată, somn de calitate și evitarea substanțelor nocive (alcool, tutun, droguri).
Un lucru trecut cu vederea adesea, dar esențial, este deschiderea către cunoaștere. Disponibilitatea de a învăța continuu, curiozitatea, dorința de a explora idei și perspective noi sunt semne de flexibilitate psihologică. Învățarea stimulează creierul, întărește încrederea în sine și oferă un sens evolutiv existenței. Persoanele care învață constant se adaptează mai ușor schimbărilor și fac față cu mai multă reziliență dificultăților vieții. De ce să nu înveți să cânți la un instrument după 50 de ani? Sau să pictezi? Sau orice altceva ce poți face cu plăcere și care pune mintea la lucru?

Concluzie
În final, putem afirma că igiena psihică nu înseamnă absența problemelor, ci capacitatea de a face față vieții cu luciditate, echilibru și curaj. Ea presupune o responsabilitate față de propria stare interioară, o formă matură de îngrijire de sine și un act de iubire personală. Prin cultivarea conștientă a gândirii sănătoase, a emoțiilor echilibrate, a relațiilor autentice și a legăturii cu dimensiunea spirituală a existenței, igiena psihică ne oferă cadrul necesar pentru o viață nu doar suportabilă, ci fericită și împlinită.

Recomandare terapeutică
Dacă simți că te confrunți cu stres, anxietate, oboseală psihică sau dificultăți în a-ți găsi echilibrul interior, nu ezita să cauți sprijin. Psihoterapia nu este doar pentru crize, ci și pentru autocunoaștere, prevenție și igienă psihică.
Un cadru terapeutic sigur, confidențial și empatic te poate ajuta:
să înveți cm să-ți gestionezi emoțiile;
să-ți recapeți claritatea mentală;
să construiești relații mai sănătoase;
și să-ți cultivi o viață interioară armonioasă și conștientă.

















Imagine generata AI

Psih. Dan Molnar Psihoterapeut psihoterapie psihanalitica individuala, de grup, culpu si familie, Psihologie clinician, Psihodiagnoza.

30/06/2025

30/06/2025

Ce este inconștientul? Cum ne influențează, chiar dacă nu-l vedem?

Freud, părintele psihanalizei, a observat ceva esențial în lucrul său cu pacienții: nu tot ce ne determină gândirea, emoțiile și comportamentul este conștient. Există gânduri, dorințe și amintiri care, deși nu mai sunt accesibile minții conștiente, continuă să acționeze „din umbră”, influențându-ne viața psihică.

Această descoperire a pornit din cercetarea simptomelor isterice – acele manifestări corporale fără o cauză medicală clară. Împreună cu medicul Josef Breuer, Freud a arătat că aceste simptome pot fi expresia unor conflicte emoționale nerezolvate sau a unor traume refulate, adică „împinse” în inconștient.

🌀 Ce înseamnă simptome conversionale?
Sunt reacții fizice care apar ca urmare a unui conflict psihic. De exemplu, cineva poate experimenta o paralizie, o durere sau chiar pierderea vederii, fără ca investigațiile medicale să arate vreo problemă fizică. Corpul „vorbește” în locul psihicului și exprimă, simbolic, un conflict emoțional profund.

💭 Freud a numit această parte ascunsă a psihicului inconștient și a arătat că ea are o logică proprie. Visele, simptomele, lapsusurile, reacțiile exagerate – toate pot fi expresii ale acestui spațiu psihic activ și profund influent.

🧠 Așadar, inconștientul nu este ceva vag sau mistic, ci o parte reală a vieții noastre interioare, care ne modelează din umbră. Psihoterapia ne oferă un cadru în care putem aduce la lumină aceste conținuturi ascunse, pentru a înțelege mai bine de ce simțim ce simțim și de ce facem uneori lucruri pe care nu ni le explicăm.

📌 „Omul nu este stăpân în propria casă.” – spunea Freud. Însă cu sprijinul potrivit, putem învăța să ascultăm mai atent ce ne transmite această „casă” interioară.

26/06/2025

De ce să mergi la terapie? La ce folosește, de fapt, psihoterapia?
Terapia este un parteneriat între tine și un psihoterapeut licențiat, care te sprijină să îți înțelegi mai bine emoțiile, să îți schimbi tiparele de gândire și să îți îmbunătățești calitatea vieții.
Când e momentul potrivit să ceri ajutor?
Poate fi util să consulți un psihoterapeut atunci când te confrunți cu: Tristețe sau apatie prelungită;
Gânduri copleșitoare sau insomnie;
Dificultăți de concentrare, randament scăzut;
Tendințe autodistructive (exces de alcool, substanțe);
Îngrijorare excesivă pentru cei din jur;
Dificultăți în relații sau în gestionarea emoțiilor;
Funcționează cu adevărat terapia?
Da! După 8 ședințe, peste 50% dintre clienți observă îmbunătățiri clare, iar după 6 luni, procentul ajunge la 75%. Terapia are beneficii și asupra sănătății fizice — reduce riscul bolilor cronice și susține echilibrul general.
Cum găsești un psihoterapeut potrivit?
Întreabă în cercul tău de prieteni, cunoștințe;
Consultă site-ul Colegiului Psihologilor din România;
Cere recomandări de la medicul de familie;
Discută direct cu terapeutul: Care este formarea și abordarea lui?
Ce tarife practică și dacă lucrează cu CAS sau asigurări?
Cum decurge procesul terapeutic și cât durează?
Cum poți profita la maximum de terapie?
Fii sincer și deschis încă de la început;
Participă regulat și implică-te activ;
Comunică așteptările și dă feedback;
Ajustați împreună progresul la fiecare câteva săptămâni;
Ai încredere în proces, chiar dacă uneori poate fi inconfortabil, jenant sau greu;
Cum îți dai seama că terapia dă rezultate?
Simți că lucrezi în echipă cu terapeutul tău;
Începi să gestionezi mai bine emoțiile și relațiile;
Ai obiective clare și simți că te apropii de ele;
Ești mai conștient de resursele tale interioare;
Terapia nu este un drum ușor, dar este unul transformator.
Este un spațiu sigur în care înveți să ai grijă de tine cu blândețe, să te înțelegi și să te reconectezi cu viața ta într-un mod autentic.

25/04/2025

Tulburarea de personalitate borderline este una dintre cele mai complexe și provocatoare condiții clinice din spectrul tulburărilor de personalitate. Ea afectează profund felul în care o persoană se percepe pe sine, se raportează la ceilalți și își reglează emoțiile. De cele mai multe ori, debutul are loc în adolescență sau la începutul vieții adulte, iar manifestările devin vizibile în relațiile apropiate și în gestionarea stresului personal. Unul dintre aspectele centrale ale acestei tulburări este frica intensă de a fi părăsit.
Nu este vorba doar de tristețea firească în fața unei despărțiri, ci de o reacție disproporționată, adesea trăită ca o catastrofă personală. De exemplu, o simplă întârziere a unui partener sau lipsa unui mesaj poate fi percepută ca o dovadă de respingere, generând panică sau izbucniri de furie. Persoana afectată poate recurge la gesturi dramatice pentru a preveni o eventuală despărțire, cm ar fi amenințările cu suicidul sau implorarea afectivă.
Relațiile sunt marcate de o instabilitate profundă. Cei care suferă de această tulburare tind să idealizeze rapid o persoană, considerând-o perfectă, doar pentru ca, la primul semn de dezamăgire, să o respingă sau să o perceapă drept abuzivă ori indiferentă. Această oscilație între extreme – de la „te ador” la „te urăsc” – reflectă o dificultate reală de a menține o imagine coerentă și stabilă despre ceilalți. O altă caracteristică importantă este instabilitatea identitară. Imaginea de sine este adesea confuză, schimbătoare. O persoană cu TPB poate spune într-o zi că vrea să devină avocat, iar a doua zi să nu mai fie sigură dacă vrea să mai continue facultatea. Valorile, scopurile și preferințele pot suferi modificări bruște, reflectând o lipsă de ancorare în propria identitate. Impulsivitatea este, de asemenea, prezentă în diverse forme – de la cheltuieli compulsive și comportamente sexuale riscante până la abuz de substanțe sau condus imprudent.
Aceste acțiuni sunt adesea încercări de a scăpa de o suferință internă greu de controlat. De exemplu, cineva poate merge la cumpărături și cheltui sume mari fără discernământ imediat după o ceartă cu partenerul, în speranța de a se simți mai bine – deși consecințele pot fi grave. Un aspect adesea dramatic al tulburării borderline este prezența comportamentelor autovătămătoare, cm ar fi tăieturile pe piele sau alte forme de automutilare.
Aceste gesturi nu sunt întotdeauna menite să atragă atenția, ci funcționează ca o supapă pentru durerea emoțională intensă.
De asemenea, ideile suicidare și tentativele de suicid sunt frecvente, mai ales în perioadele de stres emoțional intens. La nivel emoțional, persoanele cu TPB trăiesc o instabilitate accentuată: pot fi copleșite de furie, tristețe sau anxietate în decursul aceleiași zile, fără un motiv clar din exterior. Aceste stări afective intense pot dura de la câteva ore la câteva zile și sunt adesea declanșate de evenimente aparent minore. Emoțiile sunt trăite la o intensitate mare, ca și cm lipsesc „filtrele” care să le atenueze. În plus, în situații stresante sau când se simt respinse, acești indivizi pot avea senzații stranii, precum derealizarea (simțul că lumea nu este reală) sau depersonalizarea (simțul că nu sunt în propriul corp), ori pot deveni suspicioși în mod excesiv, fără ca aceste stări să atingă nivelul unei psihoze. Pentru a se putea pune un diagnostic corect, este esențial ca aceste manifestări să fie stabile în timp și să nu fie explicate mai bine de alte tulburări psihice (de exemplu, tulburare bipolară, consum de substanțe sau episoade acute de stres posttraumatic).
La adolescenți, manifestările pot semăna cu TPB, însă sunt adesea parte a dezvoltării și instabilității specifice vârstei, ceea ce necesită o evaluare atentă și longitudinală.

19/08/2024

Jean-Martin Charcot
Este fondatorul neurologiei, latura neuropatologiei, a psihopatologia, ramuta psihologică a psihiatriei. Vindecarea unei isterice.

19/08/2024

Un nou studiu arată că canabigerolul (CBG) reduce semnificativ anxietatea fără efectele intoxicante ale THC. Studiul clinic a constatat că 20 mg de CBG au redus anxietatea și stresul la participanți, îmbunătățirea memoriei fiind un beneficiu neașteptat. Studiul evidențiază potențialul CBG ca un tratament alternativ al anxietății. Sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste constatări și pentru a explora beneficii suplimentare.
Date cheie:
1. CBG a redus semnificativ anxietatea și stresul într-un studiu clinic.
2. CBG nu a produs intoxicația sau tulburările cognitive asociate cu THC.
3. Studiul a constatat că CBG poate îmbunătăți reamintirea memoriei.
Sursa: Universitatea de Stat din Washington
Un canabinoid mai puțin cunoscut, care câștigă în popularitate Cannabigerol (CBG) a redus efectiv anxietatea într-un studiu clinic, fără intoxicația asociată de obicei cu plantele întregi de canabis. Poate avea chiar unele efecte de îmbunătățire a memoriei, potrivit unui nou studiu din Scientific Reports.
Pentru studiu, Carrie Cuttler, profesor asociat de psihologie la Universitatea de Stat din Washington, și colegii săi au efectuat primul studiu clinic uman care investighează efectele acute ale CBG asupra anxietății, stresului și dispoziției.
Cercetarea a arătat că 20 mg de CBG derivat din cânepă au redus semnificativ sentimentele de anxietate la 20, 45 și 60 de minute după ingestie, comparativ cu un placebo. Evaluările de stres au scăzut, de asemenea, la primul moment în comparație cu placebo. Descoperirile se aliniază cu datele sondajului dintr-un studiu anterior condus de Cuttler, care a indicat că 51% dintre utilizatorii de CBG îl consumă pentru a reduce anxietatea, 78% afirmând superioritatea sa față de medicamentele convenționale pentru anxietate.
„CBG devine din ce în ce mai popular, din ce în ce mai mulți producători care fac afirmații îndrăznețe și nefondate cu privire la efectele sale”, a spus Cuttler. „Studiul nostru este unul dintre primele care oferă dovezi care susțin unele dintre aceste afirmații, ajutând la informarea atât a consumatorilor, cât și a comunității științifice.”
Pentru studiu, echipa lui Cuttler de la WSU și colegii de la Universitatea din California, Los Angeles, au efectuat un studiu experimental dublu-orb, controlat cu placebo, cu 34 de consumatori sănătoși de canabis. Participanții au finalizat două sesiuni prin Zoom, în timpul cărora au oferit evaluări de bază ale anxietății, stresului și dispoziției lor.
Apoi au ingerat fie 20 mg de CBG derivat din cânepă, fie o tinctură placebo trimisă prin poștă în avans. Participanții și-au evaluat apoi starea de spirit, stresul, anxietatea și alte variabile, cm ar fi sentimentele de intoxicație și dacă le-a plăcut felul în care medicamentul i-a făcut să se simtă în trei momente diferite după ingestie. În plus, au raportat efecte secundare potențiale, cm ar fi uscarea ochilor și a gurii, creșterea apetitului, palpitații și somnolență.
Sesiunile au fost repetate o săptămână mai târziu, participanții luând produsul alternativ înainte de a finaliza aceleași evaluări. Designul a asigurat că nici participanții, nici asistenții de cercetare nu știau ce produs a fost administrat.
Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate a fost efectul CBG asupra memoriei. Contrar așteptărilor bazate pe efectele cunoscute ale THC asupra memoriei, CBG a îmbunătățit semnificativ capacitatea de a reaminti liste de cuvinte. Participanții și-au putut aminti mai multe cuvinte după ce au luat 20 mg de CBG decât după ce au luat un placebo.
„Am verificat de trei ori pentru a asigura acuratețea, iar îmbunătățirea a fost semnificativă din punct de vedere statistic”, a spus Cuttler.
Mai mult, studiul a constatat că CBG nu a produs tulburări cognitive sau motorii sau alte efecte adverse asociate în mod obișnuit cu THC, ingredientul psihoactiv din canabis. Participanții din grupul experimental au raportat cote scăzute de intoxicație și modificări minime ale simptomelor cm ar fi gură uscată, somnolență și apetit. Spre deosebire de sondajele anterioare auto-raportate, în care utilizatorii au apreciat efectele antidepresive ale CBG, participanții la studiul actual nu au raportat îmbunătățiri semnificative ale dispoziției după ce au luat CBG.
Deși cercetarea este promițătoare, Cuttler avertizează că rezultatele ar trebui interpretate cu atenție din cauza limitărilor studiului. Utilizarea consumatorilor experimentați de canabis, doza modestă de CBG și momentul evaluărilor ar fi putut influența rezultatele. În plus, natura îndepărtată a studiului, realizat prin Zoom, și lipsa măsurătorilor fiziologice limitează și mai mult concluziile.
„Trebuie să evităm afirmațiile că CBG este un medicament miraculos. Este nou și interesant, dar replicarea și cercetarea ulterioară sunt cruciale”, a spus Cuttler. „Studiile în curs și viitoare vor ajuta la construirea unei înțelegeri cuprinzătoare a beneficiilor și siguranței CBG, oferind potențial o nouă cale pentru reducerea sentimentelor de anxietate și stres fără efectele intoxicante ale THC.” Mergând înainte, Cuttler și echipa ei proiectează un nou studiu clinic pentru a reproduce rezultatele lor și pentru a include măsuri fiziologice, cm ar fi ritmul cardiac, tensiunea arterială și nivelurile de cortizol. De asemenea, ei intenționează să extindă cercetarea și la consumatorii care nu sunt de canabis. În plus, Cuttler plănuiește un studiu privind efectele CBG asupra simptomelor menopauzei la femei. Efectele acute ale canabigerolului asupra anxietății, stresului și dispoziției: un studiu dublu-orb, controlat cu placebo, încrucișat, pe teren
Canabigerol (CBG) este un fitocanabinoid care crește în popularitate, cercetările preclinice indicând că are efecte anxiolitice și antidepresive. Cu toate acestea, nu există studii clinice publicate care să coroboreze aceste constatări la oameni.
Obiectivul principal al acestui studiu a fost de a examina efectele acute ale CBG asupra anxietății, stresului și dispoziției. Obiectivele secundare au fost de a examina dacă CBG produce efecte subiective ale medicamentelor sau tulburări motorii și cognitive.
Un studiu de teren dublu-orb, controlat cu placebo, a fost efectuat cu 34 de participanți adulți sănătoși. Participanții au finalizat două sesiuni (cu o perioadă de eliminare de o săptămână) prin Zoom.
În fiecare, ei au furnizat evaluări ale anxietății, stresului, dispoziției și efectelor subiective ale medicamentului înainte de administrarea dublu-orb a 20 mg CBG derivat din cânepă sau tinctură placebo (T0). Aceste evaluări au fost colectate din nou după ce participanții au ingerat produsul și au completat un sondaj online (T1), testul de stres social Trier (T2), un test de memorie verbală și aplicația de afectare DRUID (T3).
În comparație cu placebo, a existat un efect principal semnificativ al CBG asupra reducerilor generale ale anxietății, precum și a reducerilor stresului la T1. De asemenea, CBG a îmbunătățit memoria verbală în comparație cu placebo.
Nu a existat nicio dovadă de efecte subiective ale medicamentelor sau de afectare. CBG poate reprezenta o opțiune nouă pentru a reduce stresul și anxietatea la adulții sănătoși.
sursa:https://neurosciencenews.com/cbg-anxiety-memory-27507/