04/08/2025
Special pentru doamne. Pe 3 august 1929 femeile din România au primit dreptul de a vota. Poate nu mulți știu că inainte de Unirea de la 1918, în Transilvania, doamnele, femeile, aveau drept de vot, dar după Unire, au intrat în vigoare legile din România, care nu prevedea acest lucru. Liberalii și conservatorii limitau dreptul la vot. Iuliu Maniu a solicitat încă de la instalarea primului Parlament din decembrie 1919, ca femeile să primească drept de vot însă doar parlamentarii ardeleni au susţinut proiectul.
În noiembrie 1928 Iuliu Maniu devine prim ministru, iar câteva luni mai târziu se aprobă legea prin care femeile votează la alegerile locale.
Discursul istoric de acum aproape 100 de ani al lui Iuliu Maniu:
"Principiul nostru este desăvârşita egalitate civilă, socială şi politică a femeii. Acest principiu, îndeosebi în Vechiul Regat, este aproape de toată lumea nesocotit. Chiar şi în domeniul drepturilor civile, situaţia femeii este mult inferioară. Este direct supusă tutelei bărbatului ei.
Din acest fapt urmează firesc necesitatea unei acţiuni de luminare a opiniei publice, pentru ca toţi cei chemaţi să vadă că situaţia actuală, care este în detrimentul chiar al societăţii omeneşti, nu se mai poate tolera.
Nu este numai interesul femeii, ci interesul societăţii şi în special al Statului Român, ca femeia să-şi ocupe locul care, drept urmare a fiinţei sale omeneşti, îi revine.
De la sine înţeles este că în lume nu există desăvârşită egalitate.
Nici măcar doi oameni nu s-ar putea găsi care să fie egali în ceea ce priveşte situaţia lor în societatea românească. Prin urmare, străduinţa nu poate realiza desăvârşita egalitate, ci doar crearea de posibilităţi ca femeia să fie egală cu bărbatul, asigurându-i-se condiţiile de dezvoltare intelectuală şi afirmare socială şi politică.
Adunarea de la Alba Iulia a hotărât să se dea drept de vot femeilor în măsură egală cu bărbaţii, în legea electorală care se va face pentru întreaga Românie Mare, prin Constituanta de la Bucureşti. De aceea, decretul-lege pregătit de Marele Sfat din Sibiu n-a putut prevedea dreptul de vot al femeilor. Admiterea votului femeilor numai pentru ţinuturile de dincolo de Carpaţi ar fi pricinuit o disparitate în aşezămintele publice ale ţării, în România întregită.
Dacă Constituanta nu va cuprinde dreptul de vot pentru femei în egală măsură cu bărbaţii, ceea ce aş regreta, atunci cel puţin, ca bun început, va trebui neapărat să se recunoască principial acest drept pentru femei.
Deputaţii din Ardeal, şi îndeosebi cei din Partidul Naţional şi întreaga opoziţie naţională, nu vor vota o lege electorală în care femeia nu va fi îndreptăţită cu dreptul de a se alege şi a fi aleasă.
Obiecţiunea ce se susţine atât de des, că politica nu este pentru femei, nu pot s-o accept. Politica se face pentru societatea omenească şi poate să se deprindă cu ea oricare membru al societăţii omeneşti.
Dar, în definitiv, putinţa de a face politică nu înseamnă a face şi politică efectiv. Nu toţi bărbaţii fac politică; şi nu înţeleg pentru ce nu ar putea să se ocupe de politică, şi îndeosebi de problemele mari ale educaţiei şi ale asistenţei sociale, chiar femeia, care e înzestrată cu cele mai frumoase calităţi tocmai în această direcţie.
În definitiv femeia nu trebuie să fie considerată nici ca un lux, nici ca o roabă a unei vieţi asuprite. Ea trebuie să fie un om cu toate drepturile şi cu toate necazurile omeneşti, aşa cm i-a împărţit soarta menirea pe pământ.
Dacă, pentru moment, poate lipsesc în parte pregătirile şi aptitudinile, ele se vor câştiga. Nimeni nu poate învăţa să înoate fără a intra în apă. Mai ales astăzi, când rând pe rând în toate statele s-a introdus dreptul de vot al femeilor, nu poate România să accepte o lege fără dreptul de vot al femeilor, căci aceasta ar fi un anacronism".
Iuliu Maniu, 1920.
