What are the opening hours?

Monday 08:00 - 19:00 Tuesday 08:00 - 19:00 Wednesday 08:00 - 19:00 Thursday 08:00 - 19:00 Friday 08:00 - 17:00

Centrul Medical Neoclinic, Calea Dorobanților, nr. 3, Timișoara, Romania (2026)

Q: What is the address?

Calea Dorobanților, Nr. 3, Timișoara

29/11/2025

🩺 Faringita înseamnă inflamație și durere la nivelul gâtului. Următoarele sfaturi sunt utile pentru calmarea simptomelor:

💧 Bea apă, ceaiuri fără cofeină și supe pentru a menține gâtul hidratat. Lichidele fluidizează mucusul, reduc iritația și previn senzația de uscăciune.

😴 Odihnește-te, dormi suficient și ia pauze dese. Suprasolicitarea corzilor vocale poate prelungi inflamația și disconfortul.

🧂 Dizolvă o jumătate de linguriță de sare într-o cană cu apă călduță și fă gargară de câteva ori pe zi. Ajută la reducerea inflamației și a secrețiilor.

🍯 Mierea în apă caldă sau ceai formează un strat protector pe gât și poate reduce tusea. Evită lichidele fierbinți, care pot agrava iritația, usturimea și durerea.

💊 Pentru durere și febră poți folosi analgezice fără rețetă, respectând dozele. Cere sfatul medicului dacă ai alte afecțiuni sau tratamente.

🧴 Pastilele pentru gât și spray-urile cu anestezice locale, cele cu mentol sau benzocaină (substanțe care amorțesc zona), pot oferi ameliorare a durerii.

🌫 Umidificatorul sau aburul din duș mențin aerul umed și mai blând. Curăță aparatul regulat pentru a evita bacteriile și mucegaiul.

🥣 Alege supe, piureuri, iaurt și alte alimente moi, ușor de înghițit. Evită preparatele fierbinți, picante, acide sau crocante.

🚭 Fumul de țigară, aerosolii iritanți, praful și produsele de curățenie pot agrava inflamația. Redu sau renunță la fumat și aerisește încăperile pentru un mediu cât mai curat.

🌿 Ceaiurile de mușețel, ghimbir sau mentă pot reduce inflamația și pot completa îngrijirea acasă – nu înlocuiesc tratamentul medical. Evită ceaiurile foarte concentrate sau cu cofeină, care pot deshidrata.

💉 Faringita virală nu necesită antibiotice și se vindecă, de obicei, spontan. În formele bacteriene, antibioticele se administrează doar la recomandarea medicului.

⚠️ Mergi la medic dacă durerea nu se ameliorează timp de o săptămână, este severă, ai febră mare, dificultăți la înghițire/respirație, ganglioni umflați, pete pe amigdale, sânge în salivă sau răgușeală persistentă.

19/11/2025

🌬️ Rinita vasomotorie în sezonul rece
Când ieșim în frig, pot apărea secreții apoase, nas înfundat și strănut, prin reacția firească a nasului la aerul rece. Protejarea nasului de frig și evitarea trecerilor bruște dintre cald și rece pot reduce aceste simptome.

🏠 Expunerea la alergenii din casă
Statul mai mult în casă crește expunerea la praf, acarieni și mucegai, iar mucoasa uscată devine mai sensibilă. Curățenia regulată, aerisirea scurtă și o umiditate moderată ajută la reducerea disconfortului.

🌡️ Presiunea aerului și sinusurile
Schimbările de presiune pot intensifica senzația de tensiune din sinusuri și durerea de cap. Hidratarea, dușurile calde și spălăturile nazale pot ameliora simptomele, iar semnele persistente necesită evaluare ORL.

🩺 Consultul ORL
Febra care persistă, secrețiile groase, durerile faciale puternice sau răgușeala de durată sunt semne că e nevoie de o evaluare ORL. Consultul poate identifica rinită persistentă, sinuzită sau alte cauze care necesită tratament.

❄️ Prevenție
Hidratarea constantă, protejarea nasului și gâtului de frig și spălăturile nazale cu soluție salină ajută la menținerea confortului respirator. Igiena mâinilor, aerisirea scurtă și evitarea fumului sau a substanțelor iritante reduc riscul de infecții.

💧 Irigarea nazală
Soluția salină ajută la curățarea nasului, subțiază secrețiile și reduce senzația de înfundare. Când secrețiile sunt foarte groase, o soluție puțin mai concentrată poate fi de ajutor, mai ales în zilele reci.

📌 Strategii zilnice
Hidratarea, pauzele vocale, evitarea fumului și protejarea gâtului afară sprijină confortul respirator. Adaptați efortul la vreme și mențineți igiena mâinilor pentru a limita transmiterea virusurilor.

14/11/2025

🌬️ Disconfortul gâtului la aer rece
Faringele tolerează cel mai bine aerul cald și umed, iar cel rece și uscat poate provoca uscăciune, tuse ușoară și durere la înghițire. Dacă nu există febră, cauza este iritativă, iar hidratarea și lichidele accelerează vindecarea.

👃 Respirația pe nas protejează gâtul
Respirația pe gură lasă aerul rece să ajungă direct în gât, accentuând uscăciunea, în timp ce respirația nazală îl încălzește și îl filtrează. În frig, acoperiți nasul și corectați congestia pentru a evita respirația pe gură, inclusiv noaptea.

💧 Picurarea postnazală și tusea iritativă
Când drenajul nazal încetinește, secrețiile pot coborî spre gât și provoca tuse seacă și nevoia de a curăța gâtul. Spălăturile nazale, hidratarea și somnul cu capul ridicat reduc simptomele și disconfortul.

🎤 Corzile vocale
Uscăciunea crește efortul vocal și poate duce la răgușeală, deoarece corzile vocale funcționează optim într-un mediu umed. Lichidele călduțe, repausul vocal și umiditatea adecvată ajută la recuperare, iar răgușeala persistentă necesită evaluare ORL.

🩺 Iritația gâtului vs. faringită
Iritația provocată de aerul rece apare fără febră, depozite pe amigdale sau ganglioni dureroși, spre deosebire de faringită. Semnele de infecție necesită consult medical pentru a stabili tratamentul corect și a evita terapiile inutile.

💨 Rolul umidificării corecte
Umiditatea moderată menține confortul respirator și reduce uscăciunea gâtului. Curățarea umidificatorului și aerisirea scurtă ajută la reducerea prafului și a factorilor iritanți din locuință.

💊 Medicamentele
Pastilele pentru durerea în gât, spray-urile saline și medicamentele obișnuite pentru durere pot calma simptomele ușoare. Decongestionantele se folosesc pe termen scurt, iar în cazul bolilor cronice sau simptomelor recurente este necesar sfatul medicului.

09/11/2025

❄️ Cum reacționează nasul la frig?
Nasul încălzește, umezește și filtrează aerul pe care îl inspirăm. La frig, mucoasa crește secreția și fluxul sanguin pentru protecție, mai ales când trecerile cald–rece sunt bruște.

🌬️ Reacția nasului la aer rece și uscat
Aerul rece poate provoca rinită vasomotorie: strănut, secreții apoase și nas înfundat, fără să însemne infecție. Acoperirea nasului cu o eșarfă și respirația pe nas ajută la încălzirea aerului.

💧 Uscăciunea mucoasei nazale
Frigul și încălzirea interioară scad umiditatea și pot duce la cruste, usturime sau mici sângerări. Hidratarea și umidificarea moderată a aerului ajută la refacerea protecției naturale a mucoasei.

🟤 Mucus îngroșat
Aerul rece și uscat îngroașă mucusul și încetinește eliminarea secrețiilor, ceea ce poate crea presiune facială. Spălăturile nazale cu soluție salină și hidratarea constantă ajută la fluidizarea mucusului.

↔️ Trecerea bruscă dintre cald și rece
Ieșirea rapidă dintr-un spațiu cald în frig poate provoca nas înfundat și secreții, fără să fie infecție. Acoperirea nasului reduce contrastul termic și reacția mucoasei.

🏠 Aerul uscat din interior
Încălzirea locuinței scade umiditatea și ridică particule de praf, iritând mucoasa. Mențineți un nivel moderat de umiditate și curățați filtrele pentru a reduce disconfortul respirator.

😮‍💨 Congestie nazală prelungită
Dacă nasul rămâne înfundat peste zece zile și apar secreții groase, febră sau presiune facială, poate fi vorba despre sinuzită. În acest caz, este recomandat consult ORL pentru diagnostic și tratament potrivit.

02/11/2025

🌡️ Temperaturile scăzute îngustează vasele de sânge și favorizează retenția de lichide, forțând inima să lucreze mai intens. Senzația de lipsă de aer (dispnee), umflarea picioarelor (edem periferic) și oboseala pot deveni mai pronunțate — de aceea, monitorizarea atentă și consultarea medicului la primele semne sunt esențiale.

💧 În sezonul rece, senzația de sete este redusă, ceea ce poate duce la deshidratare și îngroșarea sângelui. Alege băuturi calde, fără zahăr și fără exces de sare, adaptate la tratamentul și starea ta cardiacă.

🧥 Îmbrăcămintea în straturi, care izolează bine și acoperă extremitățile, ajută la menținerea căldurii și la o circulație echilibrată. Hainele călduroase și impermeabile protejează de vânt și umezeală, reducând efortul inimii.

🧤 Mâinile, picioarele și capul trebuie menținute calde pentru a preveni pierderea de căldură și tulburările circulatorii. Mănușile, șosetele groase și încălțămintea impermeabilă reduc riscul de degerături și protejează inima.

🏃‍♂️ Exercițiile fizice rămân importante, dar trebuie adaptate: încălzire în interior, efort progresiv și evitarea activităților intense la frig. Antrenamentele în spații închise mențin sănătatea cardiovasculară fără riscul șocului termic.

🚭 Alcoolul dilată vasele superficiale și favorizează pierderea de căldură, iar fumatul îngustează vasele și crește riscul de cheaguri. Limitarea acestor obiceiuri reduce semnificativ riscul de evenimente cardiovasculare în sezonul rece.

🩺 Controlul hipertensiunii, diabetului, dislipidemiei și greutății este esențial în această perioadă. Respectarea tratamentului, monitorizarea regulată și ajustarea terapiei împreună cu medicul reduc riscul cardiovascular.

⚠️ Durerea toracică puternică, senzația de lipsă de aer (dispnee), leșinul sau palpitațiile severe necesită evaluare medicală de urgență. În sezonul rece, efectuați controale regulate și evitați efortul fizic intens în frig.

28/10/2025

🌬️ Inhalarea aerului rece irită căile respiratorii, poate determina bronhoconstricție și reduce eficiența schimbului alveolar de oxigen. Scăderea oxigenării sanguine mărește solicitarea cardiacă, în special la persoanele cu boală pulmonară sau cardiacă concomitentă.

🏃‍♀️ Efortul fizic intens în frig crește cererea de oxigen a inimii în paralel cu vasoconstricția periferică. Combinarea efortului cu expunerea la frig poate declanșa angină (durere toracică) sau infarct la persoane neantrenate sau cu boală coronariană; încălzirea progresivă și adaptarea intensității exercițiilor reduc riscul.

🌡️ Purtarea multor straturi fără ajustare în timpul efortului poate provoca supraîncălzire, vasodilatație bruscă și scădere tranzitorie a tensiunii arteriale. Această scădere poate reduce alimentarea sanguină a mușchiului cardiac și provoca amețeli; ajustarea hainelor pe parcursul exercițiului previne oscilațiile termice dăunătoare.

🦠 Răcelile și gripa induc inflamație sistemică, cresc necesarul de oxigen al mușchiului cardiac și pot agrava insuficiența cardiacă la persoanele cu boală cardiacă cunoscută. Inflamația activează factorii de coagulare și poate destabiliza plăcile aterosclerotice; vaccinarea, igiena și consultul medical la debutul simptomelor reduc riscul complicațiilor cardiovasculare.

☀️ Reducerea expunerii solare scade nivelurile de vitamina D, asociate cu modificări metabolice care pot afecta tensiunea arterială și funcția vasculară. Corectarea deficitului prin alimentație sau suplimente, la recomandarea medicului, contribuie la menținerea sănătății cardiovasculare.

👵 Persoanele peste 60 de ani au termoreglare redusă, comorbidități frecvente și un răspuns cardiovascular mai puțin adaptativ, ceea ce mărește riscul de complicații la expunerea la frig. Hipotermia, aritmiile și agravarea insuficienţei cardiace apar mai frecvent; se recomandă monitorizare regulată, reglarea temperaturii din locuință, planificarea activităților exterioare și evaluări medicale periodice.

24/10/2025

❄️ Expunerea la temperaturi scăzute determină îngustarea arterelor și arteriolelor cutanate pentru a conserva căldura, reducând fluxul sanguin la nivelul pielii. Această reacție crește rezistența vasculară și obligă inima să pompeze mai puternic.

📈 La frig, activarea sistemului nervos simpatic şi vasoconstricția cresc rezistența arterială, determinând o creştere temporară a tensiunii arteriale. Monitorizarea tensiunii în sezonul rece este recomandată, iar modificarea medicației antihipertensive se face exclusiv la indicația medicului curant.

❤️‍🔥 Expunerea la frig creşte frecvența cardiacă şi volumul de lucru al inimii, mărind necesarul de oxigen al miocardului. Această solicitare poate declanşa ischemie la pacienţii cu arterele coronare îngustate şi poate agrava insuficienţa cardiacă.

⚠️ Frigul poate provoca spasm sau îngustare funcţională a arterelor coronare, reducând aportul de sânge şi oxigen către miocard. Aceasta se poate manifesta prin angină sau infarct; pacienţii cu boală coronariană trebuie să evite expunerile bruște şi să solicite evaluare medicală la apariţia simptomelor.

🩸 Temperaturile scăzute pot micșora volumul plasmatic relativ şi creşte hematocritul, ridicând vâscozitatea sângelui şi favorizând activarea trombocitară. Acest context măreşte riscul de tromboză arterială sau venoasă, astfel prevenția include hidratare adecvată, controlul factorilor de risc şi urmărire medicală periodică.

🧊 Hipotermia, definită prin scăderea temperaturii corpului sub praguri critice, afectează funcția electrică și mecanică a inimii şi poate precipita aritmii sau colaps circulator. Recuperarea impune reîncălzire controlată şi monitorizare cardiacă; intervenția medicală timpurie reduce mortalitatea și morbiditatea.

🌡️ Tranzițiile rapide între interior cald și exterior rece activează sistemul nervos simpatic cu eliberare de catecolamine, crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială. Asemenea reacţii pot declanşa ischemie sau aritmii la pacienţii cardiaci.

10/10/2025

🧠 Apneea obstructivă în somn (AOS) reprezintă un factor de risc pentru accidentul vascular cerebral prin hipertensiune, disfuncţie endotelială şi inflamaţie. Episoadele repetate de hipoxie afectează microvasele cerebrale, favorizând leziuni ischemice silenţioase şi infarcte clinice.

🏥 Pacienţii cu AOS care suferă un AVC au adesea un prognostic de recuperare mai slab, deoarece apneea netratată compromite neuroplasticitatea şi reabilitarea. Diagnosticul precoce şi tratamentul AOS după AVC pot îmbunătăţi recuperarea funcţională şi cognitivă, astfel evaluarea somnului trebuie integrată în planul terapeutic post-AVC.

🧩 AOS netratată creşte riscul de declin cognitiv şi boală Alzheimer prin mecanisme multiple: hipoxie intermitentă, inflamaţie şi acumulare proteică. Tratarea apneei poate încetini declinul cognitiv la anumite persoane şi reducerea factorilor care favorizează neurodegenerarea, motiv pentru care screeningul şi intervenţia timpurie sunt esenţiale.

🧪 Fragmentarea somnului şi afectarea funcţiei sistemului glimfatic (sistem cerebral de curăţare a deşeurilor în timpul somnului) favorizează acumularea proteinelor toxice, inclusiv beta-amiloid şi tau, implicate în Alzheimer. Hipoxia şi inflamaţia pot accelera agregarea acestor proteine, iar restabilirea unui somn odihnitor prin tratament reduce acumularea sau opreşte progresia.

🛌 Terapia cu presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii (CPAP) menţine căile aeriene deschise pe durata somnului prin furnizarea unui flux de aer sub presiune, prevenind apneea nocturnă. Utilizarea constantă stabilează saturaţia oxigenului, reduce fragmentarea somnului şi ameliorează simptomele cognitive şi de dispoziţie.

🛡️ Măsurile preventive eficiente sunt controlul greutăţii, evitarea alcoolului şi sedativelor înainte de culcare, igiena somnului şi exerciţiul fizic regulat, toate reducând severitatea AOS. Monitorizarea cognitivă şi reevaluările periodice permit adaptarea intervenţiilor pentru protecţia pe termen lung a funcţiei cerebrale.

06/10/2025

🧠 Apneea obstructivă în somn (AOS) determină frecvent scăderi ale funcțiilor executive — planificare, organizare, flexibilitate cognitivă și controlul impulsurilor. Aceste deficite afectează luarea deciziilor, performanța profesională și reglarea emoțională; evaluarea neuropsihologică identifică profilul de deficit și ghidează intervențiile cognitive și terapeutice.

🧾 Somnul fragmentat și hipoxia intermitentă compromit consolidarea memoriei și procesele de reamintire, determinând dificultăți în memorarea informațiilor recente și scăderea memoriei de lucru.

👁️ Apneea obstructivă în somn poate afecta percepția vizuală și orientarea în spațiu, manifestându-se prin dificultăți în recunoașterea formelor, estimarea distanțelor și coordonare. Teste neuropsihologice standardizate de procesare vizuală și atenție permit depistarea precoce, monitorizarea evoluției și orientarea intervențiilor.

🔗 Apneea obstructivă în somn compromite integritatea materiei albe, rețeaua de fibre care conectează regiunile cerebrale, generând modificări detectabile prin imagistică ca hiperintensități. Aceste schimbări se asociază cu scăderea vitezei de procesare și a atenției, iar imagistica cerebrală împreună cu testele cognitive ajută la determinarea severității și la urmărirea răspunsului la tratament.

🧩 Apneea obstructivă în somn se asociază cu reducerea volumului de materie cenușie în regiuni implicate în memorie și execuție, inclusiv cortexul prefrontal și hipocampul. Pierderea de materie cenușie reflectă atrofie neuronală sau pierdere sinaptică, iar intervenția terapeutică precoce poate limita progresia și favoriza recuperarea funcțională.

😴 Somnolența diurnă este un simptom principal al apneei obstructive în somn, manifestându-se prin oboseală excesivă, scăderea vigilenței și risc crescut de accidente. Evaluarea severității somnolenței și tratamentul adecvat reduc acest simptom, îmbunătățind siguranța și performanța zilnică.

Centrul Medical Neoclinic

29/11/2025

19/11/2025

14/11/2025

09/11/2025

02/11/2025

28/10/2025

24/10/2025

10/10/2025

06/10/2025

Address

Opening Hours

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category

Monday	08:00 - 19:00
Tuesday	08:00 - 19:00
Wednesday	08:00 - 19:00
Thursday	08:00 - 19:00
Friday	08:00 - 17:00