Horațiu Moldovan

03/03/2026

Rar nu înseamnă invizibil.

Am transmis astăzi, la Conferința Națională dedicată Zilei Bolilor Rare, că pacienții cu boli rare au un partener care le vede și le sprijină lupta, în toate etapele ei - Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Prin Programul Național de Tratament pentru Boli Rare, pacienții beneficiază de tratamente gratuite, materiale și dispozitive necesare, conform protocoalelor terapeutice aprobate de către Ministerul Sănătății și CNAS.

România are peste 6.700 pacienți cu astfel de boli pentru care tratamentele sunt complexe și costisitoare, costul mediu anual fiind de 40.000 euro / pacient.

Când semnez câte un ordin de președinte CNAS pentru alocarea de tratamente care pot salva viața unor pacienți și ale căror costuri sunt de 1,8 milioane euro pentru o fiolă / pacient (de exemplu, pentru amiotrofie spinală), înțeleg de ce e important ca statul să fie prezent exact atunci când speranța e pe muchie. Puterea comunității funcționează în România pentru că, printr-un sistem de asigurări sociale de sănătate bazat pe solidaritate, transformăm contribuția fiecăruia în șansa tuturor.

70% dintre bolile rare încep în copilărie, ceea ce înseamnă că mii și mii de familii învață în fiecare an să își organizeze viața în jurul consultațiilor medicale, terapiilor, analizelor. Este o încercare continuă, care aduce multă suferință, dar și multă incertitudine.

Când vezi părinți care vorbesc despre lupta copiilor lor, când auzi medici căutând soluții pentru afecțiuni pe care le întâlnesc o dată sau de două ori în întreaga carieră, simți că ai responsabilitatea să dai totul pentru ca sistemul medical să fie mereu cu un pas înaintea bolii.

De aceea, am decis că e momentul ca CNAS să aibă un departament propriu de farmacoeconomie, unde colegii mei medici și economiști să lucreze cu experți din zona universitară, inclusiv de la Academia de Studii Economice (ASE) București, alături de care am semnat recent un protocol de colaborare.

Toate analizele realizate în cadrul noului departament, bazate pe cifre, realități din teren și proiecții, vor fundamenta viitoarele strategii și programe finanțate în cadrul asigurărilor sociale de sănătate și sunt convins că ne vor ajuta să ajungem la acel echilibru pe care ne-am propus să îl avem între resurse și nevoi. Vom pune toate datele pe masa Guvernului, care va putea să decidă ce soluții asigură atât sustenabilitatea sistemului sanitar, cât și accesul echitabil la tratament pentru fiecare pacient.

De asemenea, vom reînființa comisiile de specialitate ale CNAS, pentru că avem nevoie de expertiza lor directă, aplicată, ancorată în realitatea modului în care sunt cheltuiți banii din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Rolul lor nu va dubla activitatea comisiilor care funcționează în cadrul Ministerului Sănătății, ci va completa această muncă, exact acolo unde este responsabilitatea noastră, la nivel de finanțare, de reguli contractuale, de control al cheltuielilor și de audit medical.

Nu putem vorbi despre extinderea accesului la tratamente inovatoare, inclusiv pentru pacienții cu boli rare, dacă nu suntem la fel de ambițioși când vine vorba de eliminarea risipei. Fiecare leu cheltuit cu responsabilitate poate însemna un tratament în plus, o terapie începută la timp, o șansă pentru un pacient care e acum pe lista de așteptare. Îmi doresc ca aceste comisii să fie un instrument de analiză și de echilibru, să ne ajute să luăm decizii corecte și bine argumentate, astfel încât banii contribuabililor să ajungă exact acolo unde e nevoie.

Continuăm să facem pași siguri în direcția eficientizării, transparenței și apropierii de oameni. Pentru că miza rămâne aceeași: să vindecăm relația de încredere dintre sistemul de sănătate și pacient. Prin responsabilitate și solidaritate, contribuim și la vindecarea acestei relații, care se bazează pe respect și parteneriat.

Îi felicit pe organizatorii evenimentului de azi, Alianța Națională pentru Boli Rare România și Asociația Română de Cancere Rare - ARCrare! Toată aprecierea mea pentru cei care s-au implicat și, în special, pentru doamna Dorica Dan, coordonatoarea Centrului NoRo (primul centru pilot de boli rare din România, aflat în Zalău), pentru determinarea și munca neobosită pe care o face pentru pacienții cu boli rare din țară!

România are nevoie de cât mai multe voci în sprijinul celor vulnerabili, pentru ca raritatea unei boli să nu însemne lipsă de soluții.

23/02/2026

Performanța unei instituții publice se măsoară cu cifrele în față, iar indicatorii CNAS arată că sistemul public de asigurări sociale de sănătate e mai bine administrat decât în anii precedenți și gestionează mai chibzuit banii asiguraților.

Numai în ultimii doi ani, în baza Legii 296/2023, CNAS și-a redus funcțiile de conducere de la 12% la 8%, a comasat 73 structuri de la nivelul CNAS și CAS și a diminuat personalul, generând economii anuale de peste 66,6 milioane lei.

Cu aproape 28% mai puțini angajați față de anul 2008, sistemul administrează în prezent un volum de servicii medicale de peste 11 ori mai mare și are o expunere financiară de peste opt ori mai ridicată.

În același timp, cheltuielile de administrare reprezintă doar 0,84% din buget, iar cele de personal doar 0,59%, mult sub pragul maxim legal de 3%.

Cu alte cuvinte: CNAS este un exemplu că eficiența administrativă stă în decizii corecte, luate din timp, aplicate unitar și cu impact pe termen lung.
Avem acum costuri minime de funcționare raportate la volumul fondurilor gestionate.

În această situație, orice reducere suplimentară de personal ar putea genera economii marginale, însă ar expune sistemul unor riscuri majore. O eroare necontrolată sau o fraudă de doar 1% din bugetul FNUASS ar însemna o pierdere de aproximativ 160 milioane euro anual, de peste zece ori mai mult decât economiile estimate.

Ca președinte CNAS, știu care sunt așteptările asiguraților, iar obiectivul meu și al colegilor este ca, prin măsurile de eficientizare pe care le punem în aplicare, să consolidăm rezultatele de până acum.

CNAS apără stabilitatea financiară a sistemului de sănătate și accesul pacienților la servicii medicale.
Cu toată responsabilitatea.

15/02/2026

Adevărata reformă din sănătate nu este “spargerea monopolului CNAS”, ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate și cheltuirea corectă a banilor pentru pacienți

Nu mi-a plăcut niciodată sǎ îmi contrazic public colegii, cu atât mai puțin pe cei cu care avem obiective și realizări comune. Însă nu pot lăsa să se rostogolească în spațiul public idei periculoase pentru pacient.

Reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România. Nimeni nu contestă faptul că pacienții se confruntă cu birocrație, timpi mari de așteptare și servicii uneori sub standardele europene. Dar întrebarea esențială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cm o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale.

Sistemul actual, bazat pe Casa Națională de Asigurări de Sănătate, are un mare avantaj: oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toți pacienții, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate. Este un sistem solidar, în care cei sănătoși contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susțin accesul celor vulnerabili. Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern.

Am două observații esențiale legate de direcția acestei reforme.

Prima: transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ar transmite un semnal periculos, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze problemele de ordin social. Însă acest lucru nu este adevărat în România de azi. Statul român plătește pensii, gestionează sistemul public de pensii și asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populație. Nu suntem într-o situație de colaps instituțional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate. Asadar, nici “spargerea monopolului CNAS”, după cm nici spargerea monopolului Casei Naționale de Pensii Publice nu reprezintă, sub nici o formă, pretexte sau premise pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecție socială din România.

A doua observație: este adevărat că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populației. Dar tocmai aici este locul concurenței reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază. Fondul social trebuie să rămână solidar și universal, iar concurența poate apărea peste acest nivel, prin polițe complementare, voluntare, servicii suplimentare și pachete extinse.

Propunerea de a introduce mai multe case de asigurări de sănătate, inclusiv private, pare atractivă la prima vedere. Se vorbește despre concurență, eficiență și libertatea pacientului de a alege. Dar experiența altor țări arată că, fără o reglementare extrem de strictă, astfel de sisteme pot duce la selecția pacienților, la creșterea costurilor administrative și la apariția unei sănătăți cu două viteze: una pentru cei cu bani și una pentru restul populației.

Într-un sistem concurențial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar interesul economic înseamnă și tentația de a atrage pacienți tineri și sănătoși și de a evita bolnavii cronici sau cazurile costisitoare. Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienți să fie împinși într-un sistem public subfinanțat.

Mai mult, un sistem cu mai multe case de asigurări nu înseamnă automat servicii mai bune. Înseamnă și costuri administrative mai mari, marketing, structuri paralele, sisteme informatice separate. Toți acești bani nu se duc la pacient, ci în birocrația sistemului.

Pe de altă parte, trebuie să fim onești: sistemul actual nu este perfect. Avem:
- birocrație excesivă;
- rezistență la schimbare;
- control insuficient al risipei și al fraudelor;
- un sistem informatic depășit.

Dar aceste probleme nu sunt cauzate de faptul că există o singură casă de asigurări. Ele sunt cauzate de mulți ani de management fără obiective corelate cu așteptările asiguraților, digitalizare precară și control disproporționat în raport cu nevoile reale din teren. Iar aceste probleme pot fi rezolvate fără a demonta întregul sistem. Am făcut în ultimele 10 luni și continuăm să facem pași importanți pentru a le remedia și a echilibra astfel sistemul.

Mai mult, există o problemă structural-funcțională: lipsa de autonomie reală a CNAS. În teorie, Casa Națională este o instituție autonomă. În practică, ea nu își poate face propria politică de contractare a serviciilor medicale în funcție de nevoile reale ale pacienților, ci în funcție de deciziile și prioritățile Ministerului Sănătății.

De multe ori, CNAS este obligată să plătească menținerea artificială în viață a unor structuri spitalicești care nu sunt necesare sau solicitate de pacienți, în loc să poată direcționa fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenție sau către spitale performante.

Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienții, ci ce dorește Ministerul Sănătății. Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie.

O reformă reală ar însemna:
- ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcție de nevoile pacienților;
- să poată redirecționa fondurile către serviciile cele mai solicitate și eficiente;
- să fie scoasă din coordonarea directă a Ministerului Sănătății și să devină cu adevărat o instituție autonomă.

În plus, în cadrul sistemului sanitar actual se pot face reforme concrete:
- digitalizarea completă a sistemului de sănătate; nu doar cel al CNAS, ci integrarea digitală a tuturor furnizorilor de servicii medicale din Romania, publici și privați deopotrivă;
- achiziții transparente de echipamente și materiale sanitare;
- finanțare bazată pe performanță, nu doar pe numărul de pacienți;
- control real al fraudelor și stoparea risipei;
- dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, care ar degreva pacienții de cheltuieli semnificative.

Reforma este necesară, dar trebuie să fie una responsabilă. Nu trebuie să schimbăm radical un sistem solidar doar pentru că funcționează imperfect. Trebuie să îl reparăm, să îl modernizăm și să îl facem mai eficient.

Pentru că, în sănătate, nu vorbim doar despre eficiență economică. Vorbim despre viețile oamenilor. Iar un sistem bun nu este doar cel care produce profit, ci cel care oferă acces corect și sigur la tratament pentru toți pacienții.

Dacă ne uităm atent la modelele europene, vedem că nu toate reformele înseamnă fragmentarea fondului social de sănătate. Avem și modelul francez, unul dintre cele mai stabile și respectate sisteme din Europa, unde există un singur asigurător social, iar concurența apare în zona asigurărilor complementare, așa-numitele „mutuelle”.

Acest model păstrează esența solidarității: fondul social rămâne public, universal și orientat către nevoile tuturor cetățenilor, nu către profit. În același timp, permite concurență și opțiuni suplimentare acolo unde este firesc, adică în zona serviciilor complementare, nu în pachetul de bază.

Pentru România, o astfel de direcție ar fi mai realistă și mai sigură decât “spargerea” fondului social la mai multe case de asigurări. Nu avem nevoie să fragmentăm solidaritatea, ci să o facem mai eficientă. Adevărata reformă nu este să înlocuim CNAS, ci să o facem cu adevărat autonomă, eficientă și orientată către pacient, iar concurența să o încurajăm acolo unde nu pune în pericol accesul universal la servicii medicale.

În același timp, trebuie să spunem clar unde sunt problemele reale. O parte importantă din banii CNAS ajung în spitale, iar acolo, de multe ori, vedem achiziții de echipamente și materiale sanitare la prețuri supraevaluate sau prost justificate. Aceasta nu este o problemă a modelului de asigurare, ci o problemă de management și control în sistemul spitalicesc.

O reformă reală ar însemna ca Ministerul Sănătății să stopeze acest flagel al achizițiilor ineficiente și netransparente. Tot o reformă reală ar fi ca ministerul să se concentreze pe ceea ce ține cu adevărat de atribuțiile sale: pregătirea și instruirea cadrelor medicale, managementul adecvat al resurselor umane din sănătate, pornind de la programul de lucru al medicilor până la flexibilizarea resurselor umane din sănătate, organizarea corectă a gărzilor și plata lor în mod echitabil.

Dacă rezolvăm aceste probleme de management, control și organizare, vom face un pas mult mai mare spre un sistem de sănătate funcțional decât prin schimbarea arhitecturii fondului social de asigurări de sănătate.

Sǎ ne focusăm, așadar, pe ceea ce pacienții au nevoie cu adevărat: acces la servicii medicale și de laborator, medicamente, materiale sanitare, și nu în ultimul rând, empatie, respect şi predictibilitate!

12/02/2026

22/01/2026

20/01/2026

🤝 CNAS e principalul reprezentant al asiguraților.

Am responsabilizat directorii caselor de asigurări de sănătate de faptul că în mâinile lor e soarta celor aproape 20 milioane asigurați din România, care trebuie să aibă acces la servicii medicale, medicamente și prestații de calitate din partea furnizorilor.

📢 Am anunțat astăzi, în cadrul întâlnirii de lucru cu directorii caselor de asigurări de sănătate din țară, direcțiile pe care mergem în perioada următoare și obiectivele pe care le avem în vedere la fiecare nivel al sistemului de asigurări sociale de sănătate.

În cadrul ședinței, am convenit împreună să ne concentrăm pe măsurile prin care contribuim la însănătoșirea sistemului medical: mai multă eficiență, mai puțină risipă, proceduri mai simple și o mai bună utilizare a datelor pe care structurile teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) le au deja, dar pe care prea des nu le valorifică suficient.

➡️ Un punct important de pe agendă a fost responsabilitatea la nivel local. Casele de asigurări influențează direct accesul pacienților la servicii medicale, relația cu furnizorii și echilibrul financiar al întregului sistem sanitar. De aceea, insist pe coerență și disciplină: aceleași reguli, aplicate corect, indiferent de județ! Avem nevoie de o linie unitară de acțiune, dar și de o interpretare unitară în decontare și în relația cu asigurații.

📊 Le-am transmis directorilor CAS că, într-o primă etapă, trebuie să lucreze atât la maparea nevoilor reale de servicii la nivel local, cât și la o strategie de contractare a serviciilor medicale pe cinci ani. În cea de a doua etapă, vom elabora strategiile regionale de contractare a serviciilor medicale. Aceste demersuri reprezintă un parcurs firesc în evoluția CNAS, de la contractare reactivă la contractare proactivă, pe baza nevoilor reale de servicii de sănătate ale populației, iar toți colegii trebuie să înțeleagă că modul în care își desfășoară activitatea face diferența între vieți salvate și vieți pierdute. Cel mai important fir roșu pe care îl urmărim e faptul că CNAS e principalul reprezentant al asiguraților.

💬 Am avut discuții deschise despre realități cunoscute de toți, despre asumarea unor decizii care nu mai pot fi amânate și despre importanța de a rămâne mereu în echipă cu pacienții.

De asemenea, fiecare director al caselor de asigurări de sănătate a interacționat individual cu directorii direcțiilor de specialitate din cadrul CNAS - un schimb de informații util, axat pe soluții concrete și o abordare pe care îmi doresc să o transformăm într-un mod de lucru permanent, care să amprenteze activitatea de la nivelul CNAS.

⚖️ Eficientizarea vine în primul rând dintr-o organizare mai bună, iar eu sunt convins că toți colegii mei din casele de asigurări de sănătate, care sunt în prima linie a sistemului, vor transmite acest semnal mai departe: facem ordine în tot ce ne privește direct, ca să putem face ordine și pentru cei care depind de sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate. Este un efort care nu se vede întotdeauna imediat, dar care face diferența pe termen mediu și lung.

🍀 Le doresc mult succes colegilor mei și un start cu dreptul în noile mandate de conducere!

Mizez pe buna lor credință să îndeplinească, pas cu pas, criteriile de performanță pe care și le-au asumat, pentru ca lucrurile bune să fie cât mai vizibile la nivel local, iar sistemul de asigurări de sănătate să devină mai eficient, mai stabil și mai aproape de oameni.

18/01/2026

⬆️ Când administrația și mediul academic lucrează împreună, câștigul este al tuturor!

✍🏻 Am semnat în această săptămână, împreună cu rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) din București, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, acordul de parteneriat între instituția pe care o reprezintă și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

ℹ️ Acest parteneriat înseamnă că aducem la aceeași masă decizia publică și cunoașterea, practica zilnică din sistemul de asigurări sociale de sănătate și analiza lucidă din mediul universitar.

🙇‍♀️🙇‍♂️ Concret, deschidem larg porțile CNAS către stagii de practică, proiecte comune de cercetare și dialog constant între specialiștii noștri și cadrele didactice de la ASE. Studenții vor putea interacționa cu toate mecanismele sistemului de asigurări sociale de sănătate, iar CNAS va câștiga o perspectivă nouă, ancorată în cele mai noi abordări academice.

➡️ E un pas decisiv pentru o administrație a profesioniștilor. Pentru că avem nevoie de tineri care să înțeleagă cm funcționează finanțarea Sănătății, unde se pierd resurse, cm se pot construi politici publice pragmatice și eficiente. Avem nevoie de cercetare aplicată și de minți limpezi care să știe să coreleze cifrele cu realitatea din cabinetele medicale, din spitale, din viața pacienților.

📊 Spun adesea că stăm pe un munte de date la CNAS. Ei, bine, aceste date nu doar că vor putea fi analizate cu forțe proaspete, ci vor putea fi agregate în așa fel încât să avem o radiografie mai clară a sistemului de asigurări sociale de sănătate și să operăm corecțiile necesare acolo unde e cazul, să explicăm și mai bine deciziile la care ajungem.

Am toată convingerea că parteneriatul cu ASE va fi unul fructuos și că, pe termen mediu și lung, vom constata beneficiile atât pentru asigurați, cât și pentru medici.

🤝 Apreciez deschiderea și profesionalismul conducerii ASE și îi mulțumesc domnului rector, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, precum si domnului prorector prof. univ. dr. Dorel Paraschiv și tuturor cadrelor didactice din ASE care au contribuit la realizarea acestui parteneriat, pentru disponibilitatea de a pune bazele unei colaborări solide, care se construiește prin efort consecvent și viziune.

Cred că administrația publică are nevoie de un impuls constant, de noi generații de profesioniști care să vadă în cariera în serviciul public nu doar un parcurs profesional, ci și o responsabilitate socială, aceea de a contribui la dezvoltarea unui sistem public mai sănătos și mai performant.

❤️‍🩹 Așteptăm cu brațele deschise primii stagiari ASE la CNAS! Cu fiecare pas pe care îl facem alături de profesioniști de bună-credință ne asigurăm că România se însănătoșește.

16/01/2026

Structură națională unică de control al activității din sistemul de asigurări sociale de sănătate, cu integrarea soluțiilor digitale care permit trasabilitatea reală a serviciilor medicale, prin noul PIAS

Urmare a investigațiilor jurnalistice publicate privind modul de funcționare a unor servicii de imagistică medicală și utilizarea parafelor medicilor radiologi în relația dintre sectorul public și cel privat, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) face următoarele precizări:

Situațiile descrise reprezintă practici grave, care, deși izolate, au justificat preocupările noastre recente de eficientizare a sistemului de asigurări sociale de sănătate. Exemplele menționate sunt parte a unui conglomerat de disfuncționalități perpetuate în sistemul de sănătate în ultimii 10 - 15 ani, ca efect cumulat al unor deficiențe structurale și al lipsei unor reforme sistemice coerente.

Considerăm că practicile semnalate pot fi stopate prin reformarea modului în care sistemul de sănătate este organizat, finanțat și controlat, iar demersurile realizate până acum sunt aliniate în această direcție. Concret, acționăm pe cinci paliere:

1. Control inteligent, unitar:
Ne aflăm în plin proces de reorganizare a structurilor de control ale CAS, prin comasarea acestora într-o structură națională unică, cu responsabilități regionale clare. Acest lucru înseamnă trecerea efectivă de la control formal, retrospectiv, la control bazat pe analiză de date, Business Intelligence și indicatori de risc.

2. Digitalizare și transparență:
Dezvoltarea noii Platforme Informatice din Asigurările de Sănătate (PIAS), proces ce urmează să fie finalizat la jumătatea acestui an, integrează soluții digitale care permit:
• analiza suprapunerilor de programe de lucru;
• analiza raportărilor de servicii medicale;
• integrarea feedback-ului pacientului;
• implementarea unei platforme naționale de programări online, care să permită trasabilitatea reală a serviciilor;
• asigurarea accesului medicului curant la imaginile brute (DICOM), nu doar la rezultatele interpretate, astfel încât să existe un control mai eficient al activității din sistem.

3. Reorganizarea modului de contractare și finanțare a serviciilor medicale:
• Casele de Asigurări de Sănătate vor solicita, la contractare, strategii de servicii adaptate nevoilor reale de sănătate ale populației din fiecare zonă;
• Finanțarea spitalelor va fi corelată progresiv cu tipurile de competențe, complexitatea serviciilor și nevoile reale, nu exclusiv cu istoricul raportărilor.

4. Creșterea calității actului medical:
• Analiza recomandărilor imagistice la nivelul medicului prescriptor, pentru a identifica suprainvestigarea sau utilizarea nejustificată a resurselor;
• Introducerea mecanismelor de feedback sistematic din partea pacienților.

5. Reglementarea telemedicinei:
• Reglementarea clară a rambursării serviciilor de telemedicină, cu tarife diferențiate, criterii de calitate, mecanisme de control, feedback și analiză de business;
• Grupul de lucru privind reglementarea serviciilor de teleradiologie, format din reprezentanți ai furnizorilor de servicii medicale de imagistică, s-a întrunit chiar astăzi la sediul CNAS.

Din lista provocărilor structurale majore care afectează sustenabilitatea și calitatea serviciilor din sistemul sanitar public din România, inclusiv a serviciilor de radiologie - imagistică medicală, enumerăm:
• Exodul constant al personalului medical din sectorul public către cel privat, determinat de salarii mai mari, condiții de muncă mai bune și flexibilitate crescută;
• Plata gărzilor la un nivel necorelat cu responsabilitatea și volumul de muncă, incomparabil mai mic față de veniturile obținute în sectorul privat;
• Redirecționarea pacienților din sectorul public către sectorul privat, în lipsa unor trasee clare și predictibile de îngrijire;
• Perpetuarea modului de lucru în care pacientul ajunge să fie perceput ca aparținând medicului, iar traseul său în sistem – de la medicul de familie la ambulatoriu, investigații și spitalizare – nu este clar definit, predictibil sau transparent;
• Absența unui mecanism funcțional de distribuire și echilibrare a volumului de muncă în interiorul spitalelor publice;
• Pasivitatea managerială în unele unități sanitare publice, inclusiv lipsa asumării deciziilor organizatorice necesare;
• Rolul adesea formal sau simbolic al unor consilii de administrație ale spitalelor, fără implicare reală în guvernanța, eficientizarea și sustenabilitatea acestora.

Toate demersurile pe care le facem la CNAS confirmă angajamentul nostru pentru transparență, digitalizare și responsabilitate instituțională, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor din România, reprezentanți ai asociațiilor profesionale, furnizori de servicii medicale și pacienții.

Obiectivul principal rămâne încrederea fiecărui pacient, care trebuie să beneficieze de un traseu medical clar, sigur și echitabil, indiferent de forma de proprietate a furnizorului de servicii.