Horațiu Moldovan

04/05/2026

Extindem accesul pacienților la tratamente esențiale prin programele naționale de sănătate

Astăzi am lansat în transparență decizională un nou proiect de ordin care modifică și completează normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative.

Acest demers are un obiectiv clar: creșterea accesului pacienților la tratamente moderne și servicii medicale de înaltă calitate, cât mai aproape de domiciliu. Prin acest ordin, extindem rețeaua unităților sanitare care pot derula programe naționale, introducem noi terapii și facilităm accesul la tratamente pentru afecțiuni grave. 

📊 Ce înseamnă concret acest lucru pentru pacienți?
Am extins programele naționale prin includerea de noi spitale și activități, astfel:

❤️ Programul național de boli cardiovasculare: + 9 spitale
➤ activități: proceduri de cardiologie intervențională, electrofiziologie și ablație pentru aritmii, implantare de defibrilatoare interne, tratamentul insuficienței cardiace severe (inclusiv dispozitive de resincronizare și asistare mecanică a circulației pe termen lung) 

🎗️ Programul național de oncologie – Subprogramul de radioterapie a bolnavilor cu afecțiuni oncologice: + 5 spitale
➤ activități: radioterapie modernă (IMRT), radioterapie stereotactică (SBRT) pentru adulți și copii, brahiterapie 3D, iradiere corporală totală 

🧬 Programul național de tratament pentru boli rare: + 12 spitale
➤ activități: tratamente medicamentoase inovatoare pentru boli rare (ex. amiloidoză cu transtiretină, boala Fabry, sindrom hemolitic uremic atipic, purpură trombocitopenică), precum și facilitarea administrării tratamentelor inclusiv la domiciliu 

🍬 Programul național de diabet zaharat: + 2 spitale
➤ activități: asigurarea dispozitivelor moderne pentru monitorizarea glicemiei și administrarea insulinei (senzori, pompe de insulină, sisteme automate) 

🦴 Programul național de ortopedie: + 1 spital
➤ activități: tratamentul instabilităților articulare cronice prin implanturi moderne pentru refacerea stabilității articulare 

👉 În total, vorbim despre peste 25 de unități sanitare nou incluse, ceea ce înseamnă acces mai rapid la tratament și mai aproape de casă pentru mii de pacienți.

Este important să subliniez că acest ordin vine într-un moment esențial:
avem, în sfârșit, resurse suplimentare în bugetul FNUASS pentru extinderea programelor de sănătate.

Acest lucru este rezultatul direct al măsurilor de eficientizare a cheltuielilor implementate în ultimul an, dar și al creșterii numărului de contributori la sistem.

🔎 În același timp, acest proiect reflectă un principiu fundamental:
contribuția de 10% CASS înseamnă protecție reală pentru fiecare dintre noi.

În momentul în care apare o boală gravă — precum cele incluse în acest ordin — costurile tratamentelor pot fi extrem de ridicate.
Fără acest mecanism de solidaritate, aceste tratamente nu ar putea fi suportate pentru majoritatea pacienților. Prin CNAS, ele sunt decontate, oferind șansa la tratament și la viață.

Prin măsurile propuse:
- creștem accesul pacienților la tratamente în proximitate
- reducem timpii de așteptare
- utilizăm mai eficient resursele
- introducem terapii inovatoare

➡️ Este important de menționat că toate unitățile sanitare incluse prin acest ordin sunt spitale publice.

➡️ În perioada următoare, vom continua acest proces prin includerea unei serii de spitale private. În acest sens, vom publica în transparență decizională criterii clare și obiective de includere în programele naționale, astfel încât acestea să fie în interesul asiguraților și să contribuie la creșterea accesului la servicii medicale.

Ne propunem să menținem un echilibru corect și o complementaritate reală între sistemul public și cel privat, în beneficiul pacienților.

Vom continua să dezvoltăm programele naționale de sănătate și să construim un sistem echitabil, sustenabil și orientat către pacient

02/05/2026

Analiza necesarului real de paturi de spitalizare continuă este un demers necesar și inevitabil.

În contextul Hotărârii de Guvern privind aprobarea numărului de paturi la nivel național, Ministerul Sănătății a propus reducerea acestora cu aproximativ 20% în următorii 3 ani, dintre care aproximativ 4.600 de paturi trebuie reduse chiar în acest an. Însă întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cm și unde o facem.

Există spitale care pot și chiar își doresc să reducă sute de paturi. În același timp, sistemul actual a încurajat, din păcate, menținerea artificială a unui număr mare de paturi, deoarece acesta influențează suma maximă ce poate fi contractată cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea spitalelor, aceste sume rămân teoretice, nefiind niciodată absorbite integral.

Mai grav, această abordare a dus la dezechilibre majore: scheme de personal supradimensionate în secții neperformante și, în același timp, deficit în zonele unde activitatea este intensă și necesară.

Am solicitat caselor de asigurări de sănătate, împreună cu direcțiile de sănătate publică, să realizeze o analiză detaliată pentru fiecare spital în parte. Reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite.

Nu ne dorim închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la realitate.

Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor.

👉 În spațiul public au apărut informații privind situația de la Institutul Oncologic București (IOB), unde pacienți oncologici ar fi fost trimiși acasă pe motiv că „nu sunt bani de la Casă”. Această afirmație nu reflectă realitatea.

Datele arată clar:
• la 31.03 exista un stoc de 811.020 lei
• la 01.04 a fost încheiat un act adițional pentru Programul Național de Oncologie (cost-volum) în valoare de 12.272.000 lei
• la 20.04 s-a solicitat suplimentare, rezultând un necesar total de 13.927.338 lei, din care 1.659.080 lei pentru stoc tampon de 30 de zile
• la 29.04 a fost aprobat un nou act adițional pentru luna mai în valoare de 12.180.217 lei

În plus, consumul mediu lunar realizat raportat de institut este de 11.185.160 lei, ceea ce arată că finanțarea aferentă lunii aprilie acoperă necesarul raportat.

Aceste cifre demonstrează că problema nu este lipsa finanțării în sine, ci modul în care aceasta este gestionată și organizată la nivelul unității.

Situații precum cele semnalate la IOB pot și trebuie evitate. Pentru aceasta, schimbarea trebuie să fie una de fond, inclusiv în modul în care analizăm și finanțăm spitalele.

📊 Analiza pe care o realizăm la nivel național are la bază indicatori clari și obiectivi, utilizați de casele de asigurări și DSP-uri pentru a propune numărul optim de paturi pentru fiecare județ:

• gradul de ocupare al paturilor
• durata medie de spitalizare
• numărul de cazuri externate
• indicele de complexitate al cazurilor (case-mix)
• rata de utilizare a capacității spitalului
• raportul internări/număr de paturi
• structura pe specialități și necesarul real din teritoriu
• distribuția resurselor umane (medici, asistenți) raportată la activitate
• eficiența utilizării fondurilor contractate
• corelația între finanțare și serviciile efectiv prestate

Este important de înțeles că paturile care vor fi reduse nu sunt cele utilizate pentru pacienți, ci acelea care rămân în mod constant neocupate și care astăzi distorsionează finanțarea sistemului. În același timp, pe baza analizelor și propunerilor venite din teritoriu, CNAS încurajează spitalele să propună la contractare paturi de paliație — un domeniu grav subdimensionat în România. În prezent, există un deficit estimat de aproximativ 3.000 de paturi de paliație, ceea ce face ca mulți pacienți să sufere acasă, în grija familiei, fără un suport medical adecvat și demn.

Știm că mulți pacienți privesc cu teamă sistemul public, dar, în același timp, nu își permit alternativa privată. Tocmai de aceea, responsabilitatea noastră este să corectăm aceste disfuncționalități.

Nu ne grăbim să facem lucrurile superficial, dar nici nu mai putem rămâne pasivi în fața unor probleme evidente ale actualului mecanism legislativ de finanțare.

În urma acestei analize, vom propune Ministerului Sănătății o repartizare corectă și echilibrată a numărului de paturi contractabile, iar ulterior vom regândi formula de contractare pentru a încuraja activitatea reală și performanța.

Știm ce se întâmplă și suntem determinați să reparăm finanțarea spitalelor din România.

Reclasificarea spitalelor, includerea influențelor salariale în tariful pe caz ponderat și recalcularea acestuia în mod echitabil, redefinirea valorilor relative pentru cazurile externate și adaptarea structurilor organizatorice ale spitalelor publice la nevoile reale de servicii de sănătate ale populației din zona deservită nu mai pot astepta prea mult!

21/04/2026

Am avut onoarea de a participa, alături de echipa Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, la Gala „Bucuria Învierii”, desfășurată la Opera Națională București.

Acest eveniment special, dedicat pacienților oncologici și familiilor acestora, a adus împreună cadre medicale, voluntari și reprezentanți ai instituțiilor implicate în sprijinirea celor care duc o luptă dificilă.

A fost o seară profund emoționantă, marcată de solidaritate, empatie și susținere pentru pacienții cu afecțiuni oncologice.

Ne reafirmăm angajamentul de a fi alături de pacienții cu afecțiuni oncologice, prin acțiuni concrete și prin colaborarea strânsă în cadrul Protocolului de cooperare dintre CNAS și Patriarhia Română.

Împreună, putem aduce mai mult sprijin și speranță celor care au nevoie.

18/04/2026

COMUNICAT – Poziția CNAS privind situația internărilor și execuția bugetară a spitalelor

În contextul comunicărilor recente privind necesitatea limitării internărilor în unele unități sanitare, Casa Națională de Asigurări de Sănătate face următoarele precizări:

Situația actuală are un caracter temporar, fiind determinată în principal de adoptarea cu întârziere a bugetului pentru anul 2026, precum și de introducerea, prin legea bugetului, a unor limite lunare de cheltuieli.

CNAS a susținut constant și susține în continuare că aplicarea unor plafoane lunare rigide în domeniul sănătății este inadecvată, întrucât:

- nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ;
- pacienții nu se îmbolnăvesc conform unui calendar bugetar;
- acordarea îngrijirilor medicale nu poate fi amânată fără riscuri pentru sănătatea populației.

Totodată, subliniem că bugetul alocat CNAS pentru anul 2026 este unul relativ adecvat, asigurând resurse financiare suficiente pentru toate domeniile de asistență medicală, inclusiv – și în mod special – pentru sectorul spitalicesc.

În același timp, CNAS atrage atenția că, deși spitalele beneficiază de cea mai mare alocare bugetară (aproximativ 34 miliarde lei), este necesară o reformă a modelului de finanțare, în sensul:

- aplicării principiului „banii urmează pacientul”;
- orientării finanțării către servicii medicale efectiv realizate;
- eliminării situațiilor de finanțare a ineficienței sau a inactivității.

Rolul CNAS este de a deconta servicii medicale, nu de a susține direct structuri de cost fixe, precum salariile, în absența activității medicale corespunzătoare.

De asemenea, CNAS semnalează necesitatea creșterii eficienței utilizării fondurilor publice și a reducerii risipei, în special în domeniul achizițiilor publice. Analizele preliminare indică diferențe semnificative între spitale comparabile (ca profil și complexitate), în ceea ce privește:

- indicatorii de activitate;
- performanța financiară;
- costurile aferente serviciilor medicale.

Mai mult, CNAS dezavuează anumite practici semnalate recent în spațiul public, precum impunerea de către unii manageri de spitale publice a unor „norme minime sau maxime” de internări pentru medici.

Aceste practici sunt în atenția corpului de control al CNAS, iar CNAS colaborează în acest sens cu alte instituții ale statului.

03/03/2026

Rar nu înseamnă invizibil.

Am transmis astăzi, la Conferința Națională dedicată Zilei Bolilor Rare, că pacienții cu boli rare au un partener care le vede și le sprijină lupta, în toate etapele ei - Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

Prin Programul Național de Tratament pentru Boli Rare, pacienții beneficiază de tratamente gratuite, materiale și dispozitive necesare, conform protocoalelor terapeutice aprobate de către Ministerul Sănătății și CNAS.

România are peste 6.700 pacienți cu astfel de boli pentru care tratamentele sunt complexe și costisitoare, costul mediu anual fiind de 40.000 euro / pacient.

Când semnez câte un ordin de președinte CNAS pentru alocarea de tratamente care pot salva viața unor pacienți și ale căror costuri sunt de 1,8 milioane euro pentru o fiolă / pacient (de exemplu, pentru amiotrofie spinală), înțeleg de ce e important ca statul să fie prezent exact atunci când speranța e pe muchie. Puterea comunității funcționează în România pentru că, printr-un sistem de asigurări sociale de sănătate bazat pe solidaritate, transformăm contribuția fiecăruia în șansa tuturor.

70% dintre bolile rare încep în copilărie, ceea ce înseamnă că mii și mii de familii învață în fiecare an să își organizeze viața în jurul consultațiilor medicale, terapiilor, analizelor. Este o încercare continuă, care aduce multă suferință, dar și multă incertitudine.

Când vezi părinți care vorbesc despre lupta copiilor lor, când auzi medici căutând soluții pentru afecțiuni pe care le întâlnesc o dată sau de două ori în întreaga carieră, simți că ai responsabilitatea să dai totul pentru ca sistemul medical să fie mereu cu un pas înaintea bolii.

De aceea, am decis că e momentul ca CNAS să aibă un departament propriu de farmacoeconomie, unde colegii mei medici și economiști să lucreze cu experți din zona universitară, inclusiv de la Academia de Studii Economice (ASE) București, alături de care am semnat recent un protocol de colaborare.

Toate analizele realizate în cadrul noului departament, bazate pe cifre, realități din teren și proiecții, vor fundamenta viitoarele strategii și programe finanțate în cadrul asigurărilor sociale de sănătate și sunt convins că ne vor ajuta să ajungem la acel echilibru pe care ne-am propus să îl avem între resurse și nevoi. Vom pune toate datele pe masa Guvernului, care va putea să decidă ce soluții asigură atât sustenabilitatea sistemului sanitar, cât și accesul echitabil la tratament pentru fiecare pacient.

De asemenea, vom reînființa comisiile de specialitate ale CNAS, pentru că avem nevoie de expertiza lor directă, aplicată, ancorată în realitatea modului în care sunt cheltuiți banii din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Rolul lor nu va dubla activitatea comisiilor care funcționează în cadrul Ministerului Sănătății, ci va completa această muncă, exact acolo unde este responsabilitatea noastră, la nivel de finanțare, de reguli contractuale, de control al cheltuielilor și de audit medical.

Nu putem vorbi despre extinderea accesului la tratamente inovatoare, inclusiv pentru pacienții cu boli rare, dacă nu suntem la fel de ambițioși când vine vorba de eliminarea risipei. Fiecare leu cheltuit cu responsabilitate poate însemna un tratament în plus, o terapie începută la timp, o șansă pentru un pacient care e acum pe lista de așteptare. Îmi doresc ca aceste comisii să fie un instrument de analiză și de echilibru, să ne ajute să luăm decizii corecte și bine argumentate, astfel încât banii contribuabililor să ajungă exact acolo unde e nevoie.

Continuăm să facem pași siguri în direcția eficientizării, transparenței și apropierii de oameni. Pentru că miza rămâne aceeași: să vindecăm relația de încredere dintre sistemul de sănătate și pacient. Prin responsabilitate și solidaritate, contribuim și la vindecarea acestei relații, care se bazează pe respect și parteneriat.

Îi felicit pe organizatorii evenimentului de azi, Alianța Națională pentru Boli Rare România și Asociația Română de Cancere Rare - ARCrare! Toată aprecierea mea pentru cei care s-au implicat și, în special, pentru doamna Dorica Dan, coordonatoarea Centrului NoRo (primul centru pilot de boli rare din România, aflat în Zalău), pentru determinarea și munca neobosită pe care o face pentru pacienții cu boli rare din țară!

România are nevoie de cât mai multe voci în sprijinul celor vulnerabili, pentru ca raritatea unei boli să nu însemne lipsă de soluții.

23/02/2026

Performanța unei instituții publice se măsoară cu cifrele în față, iar indicatorii CNAS arată că sistemul public de asigurări sociale de sănătate e mai bine administrat decât în anii precedenți și gestionează mai chibzuit banii asiguraților.

Numai în ultimii doi ani, în baza Legii 296/2023, CNAS și-a redus funcțiile de conducere de la 12% la 8%, a comasat 73 structuri de la nivelul CNAS și CAS și a diminuat personalul, generând economii anuale de peste 66,6 milioane lei.

Cu aproape 28% mai puțini angajați față de anul 2008, sistemul administrează în prezent un volum de servicii medicale de peste 11 ori mai mare și are o expunere financiară de peste opt ori mai ridicată.

În același timp, cheltuielile de administrare reprezintă doar 0,84% din buget, iar cele de personal doar 0,59%, mult sub pragul maxim legal de 3%.

Cu alte cuvinte: CNAS este un exemplu că eficiența administrativă stă în decizii corecte, luate din timp, aplicate unitar și cu impact pe termen lung.
Avem acum costuri minime de funcționare raportate la volumul fondurilor gestionate.

În această situație, orice reducere suplimentară de personal ar putea genera economii marginale, însă ar expune sistemul unor riscuri majore. O eroare necontrolată sau o fraudă de doar 1% din bugetul FNUASS ar însemna o pierdere de aproximativ 160 milioane euro anual, de peste zece ori mai mult decât economiile estimate.

Ca președinte CNAS, știu care sunt așteptările asiguraților, iar obiectivul meu și al colegilor este ca, prin măsurile de eficientizare pe care le punem în aplicare, să consolidăm rezultatele de până acum.

CNAS apără stabilitatea financiară a sistemului de sănătate și accesul pacienților la servicii medicale.
Cu toată responsabilitatea.

15/02/2026

Adevărata reformă din sănătate nu este “spargerea monopolului CNAS”, ci autonomia reală a asigurărilor de sănătate și cheltuirea corectă a banilor pentru pacienți

Nu mi-a plăcut niciodată sǎ îmi contrazic public colegii, cu atât mai puțin pe cei cu care avem obiective și realizări comune. Însă nu pot lăsa să se rostogolească în spațiul public idei periculoase pentru pacient.

Reforma sistemului de sănătate este o necesitate reală pentru România. Nimeni nu contestă faptul că pacienții se confruntă cu birocrație, timpi mari de așteptare și servicii uneori sub standardele europene. Dar întrebarea esențială nu este dacă trebuie să reformăm sistemul, ci cm o facem, fără să punem în pericol accesul egal la servicii medicale.

Sistemul actual, bazat pe Casa Națională de Asigurări de Sănătate, are un mare avantaj: oferă un pachet de bază relativ uniform pentru toți pacienții, indiferent de venit, vârstă sau stare de sănătate. Este un sistem solidar, în care cei sănătoși contribuie pentru cei bolnavi, iar cei cu venituri mai mari susțin accesul celor vulnerabili. Acesta este un principiu fundamental al oricărui sistem public de sănătate modern.

Am două observații esențiale legate de direcția acestei reforme.

Prima: transferul fondului social de asigurări de sănătate către administrare privată ar transmite un semnal periculos, acela că statul nu mai este capabil să gestioneze problemele de ordin social. Însă acest lucru nu este adevărat în România de azi. Statul român plătește pensii, gestionează sistemul public de pensii și asigură, din perspectiva socială, serviciile medicale de bază pentru populație. Nu suntem într-o situație de colaps instituțional care să justifice abandonarea administrării publice a fondului social de sănătate. Asadar, nici “spargerea monopolului CNAS”, după cm nici spargerea monopolului Casei Naționale de Pensii Publice nu reprezintă, sub nici o formă, pretexte sau premise pentru înlocuirea rolului statului român în gestionarea sistemului de protecție socială din România.

A doua observație: este adevărat că pentru orice stat este dificil să se bazeze exclusiv pe un fond social minimal pentru a acoperi toate nevoile medicale ale populației. Dar tocmai aici este locul concurenței reale: în zona asigurărilor complementare de sănătate, nu în zona fondului social de bază. Fondul social trebuie să rămână solidar și universal, iar concurența poate apărea peste acest nivel, prin polițe complementare, voluntare, servicii suplimentare și pachete extinse.

Propunerea de a introduce mai multe case de asigurări de sănătate, inclusiv private, pare atractivă la prima vedere. Se vorbește despre concurență, eficiență și libertatea pacientului de a alege. Dar experiența altor țări arată că, fără o reglementare extrem de strictă, astfel de sisteme pot duce la selecția pacienților, la creșterea costurilor administrative și la apariția unei sănătăți cu două viteze: una pentru cei cu bani și una pentru restul populației.

Într-un sistem concurențial, casele de asigurări vor avea un interes economic. Este firesc. Dar interesul economic înseamnă și tentația de a atrage pacienți tineri și sănătoși și de a evita bolnavii cronici sau cazurile costisitoare. Dacă nu există mecanisme de compensare foarte bine puse la punct, riscăm ca cei mai vulnerabili pacienți să fie împinși într-un sistem public subfinanțat.

Mai mult, un sistem cu mai multe case de asigurări nu înseamnă automat servicii mai bune. Înseamnă și costuri administrative mai mari, marketing, structuri paralele, sisteme informatice separate. Toți acești bani nu se duc la pacient, ci în birocrația sistemului.

Pe de altă parte, trebuie să fim onești: sistemul actual nu este perfect. Avem:
- birocrație excesivă;
- rezistență la schimbare;
- control insuficient al risipei și al fraudelor;
- un sistem informatic depășit.

Dar aceste probleme nu sunt cauzate de faptul că există o singură casă de asigurări. Ele sunt cauzate de mulți ani de management fără obiective corelate cu așteptările asiguraților, digitalizare precară și control disproporționat în raport cu nevoile reale din teren. Iar aceste probleme pot fi rezolvate fără a demonta întregul sistem. Am făcut în ultimele 10 luni și continuăm să facem pași importanți pentru a le remedia și a echilibra astfel sistemul.

Mai mult, există o problemă structural-funcțională: lipsa de autonomie reală a CNAS. În teorie, Casa Națională este o instituție autonomă. În practică, ea nu își poate face propria politică de contractare a serviciilor medicale în funcție de nevoile reale ale pacienților, ci în funcție de deciziile și prioritățile Ministerului Sănătății.

De multe ori, CNAS este obligată să plătească menținerea artificială în viață a unor structuri spitalicești care nu sunt necesare sau solicitate de pacienți, în loc să poată direcționa fondurile către servicii medicale moderne, plată corectă în ambulatoriul de specialitate, prevenție sau către spitale performante.

Cu alte cuvinte, în sistemul actual nu contează întotdeauna ce doresc pacienții, ci ce dorește Ministerul Sănătății. Autonomia CNAS este, în mare parte, doar pe hârtie.

O reformă reală ar însemna:
- ca CNAS să poată contracta liber serviciile medicale, în funcție de nevoile pacienților;
- să poată redirecționa fondurile către serviciile cele mai solicitate și eficiente;
- să fie scoasă din coordonarea directă a Ministerului Sănătății și să devină cu adevărat o instituție autonomă.

În plus, în cadrul sistemului sanitar actual se pot face reforme concrete:
- digitalizarea completă a sistemului de sănătate; nu doar cel al CNAS, ci integrarea digitală a tuturor furnizorilor de servicii medicale din Romania, publici și privați deopotrivă;
- achiziții transparente de echipamente și materiale sanitare;
- finanțare bazată pe performanță, nu doar pe numărul de pacienți;
- control real al fraudelor și stoparea risipei;
- dezvoltarea asigurărilor complementare voluntare, care ar degreva pacienții de cheltuieli semnificative.

Reforma este necesară, dar trebuie să fie una responsabilă. Nu trebuie să schimbăm radical un sistem solidar doar pentru că funcționează imperfect. Trebuie să îl reparăm, să îl modernizăm și să îl facem mai eficient.

Pentru că, în sănătate, nu vorbim doar despre eficiență economică. Vorbim despre viețile oamenilor. Iar un sistem bun nu este doar cel care produce profit, ci cel care oferă acces corect și sigur la tratament pentru toți pacienții.

Dacă ne uităm atent la modelele europene, vedem că nu toate reformele înseamnă fragmentarea fondului social de sănătate. Avem și modelul francez, unul dintre cele mai stabile și respectate sisteme din Europa, unde există un singur asigurător social, iar concurența apare în zona asigurărilor complementare, așa-numitele „mutuelle”.

Acest model păstrează esența solidarității: fondul social rămâne public, universal și orientat către nevoile tuturor cetățenilor, nu către profit. În același timp, permite concurență și opțiuni suplimentare acolo unde este firesc, adică în zona serviciilor complementare, nu în pachetul de bază.

Pentru România, o astfel de direcție ar fi mai realistă și mai sigură decât “spargerea” fondului social la mai multe case de asigurări. Nu avem nevoie să fragmentăm solidaritatea, ci să o facem mai eficientă. Adevărata reformă nu este să înlocuim CNAS, ci să o facem cu adevărat autonomă, eficientă și orientată către pacient, iar concurența să o încurajăm acolo unde nu pune în pericol accesul universal la servicii medicale.

În același timp, trebuie să spunem clar unde sunt problemele reale. O parte importantă din banii CNAS ajung în spitale, iar acolo, de multe ori, vedem achiziții de echipamente și materiale sanitare la prețuri supraevaluate sau prost justificate. Aceasta nu este o problemă a modelului de asigurare, ci o problemă de management și control în sistemul spitalicesc.

O reformă reală ar însemna ca Ministerul Sănătății să stopeze acest flagel al achizițiilor ineficiente și netransparente. Tot o reformă reală ar fi ca ministerul să se concentreze pe ceea ce ține cu adevărat de atribuțiile sale: pregătirea și instruirea cadrelor medicale, managementul adecvat al resurselor umane din sănătate, pornind de la programul de lucru al medicilor până la flexibilizarea resurselor umane din sănătate, organizarea corectă a gărzilor și plata lor în mod echitabil.

Dacă rezolvăm aceste probleme de management, control și organizare, vom face un pas mult mai mare spre un sistem de sănătate funcțional decât prin schimbarea arhitecturii fondului social de asigurări de sănătate.

Sǎ ne focusăm, așadar, pe ceea ce pacienții au nevoie cu adevărat: acces la servicii medicale și de laborator, medicamente, materiale sanitare, și nu în ultimul rând, empatie, respect şi predictibilitate!

12/02/2026

20/01/2026

🤝 CNAS e principalul reprezentant al asiguraților.

Am responsabilizat directorii caselor de asigurări de sănătate de faptul că în mâinile lor e soarta celor aproape 20 milioane asigurați din România, care trebuie să aibă acces la servicii medicale, medicamente și prestații de calitate din partea furnizorilor.

📢 Am anunțat astăzi, în cadrul întâlnirii de lucru cu directorii caselor de asigurări de sănătate din țară, direcțiile pe care mergem în perioada următoare și obiectivele pe care le avem în vedere la fiecare nivel al sistemului de asigurări sociale de sănătate.

În cadrul ședinței, am convenit împreună să ne concentrăm pe măsurile prin care contribuim la însănătoșirea sistemului medical: mai multă eficiență, mai puțină risipă, proceduri mai simple și o mai bună utilizare a datelor pe care structurile teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) le au deja, dar pe care prea des nu le valorifică suficient.

➡️ Un punct important de pe agendă a fost responsabilitatea la nivel local. Casele de asigurări influențează direct accesul pacienților la servicii medicale, relația cu furnizorii și echilibrul financiar al întregului sistem sanitar. De aceea, insist pe coerență și disciplină: aceleași reguli, aplicate corect, indiferent de județ! Avem nevoie de o linie unitară de acțiune, dar și de o interpretare unitară în decontare și în relația cu asigurații.

📊 Le-am transmis directorilor CAS că, într-o primă etapă, trebuie să lucreze atât la maparea nevoilor reale de servicii la nivel local, cât și la o strategie de contractare a serviciilor medicale pe cinci ani. În cea de a doua etapă, vom elabora strategiile regionale de contractare a serviciilor medicale. Aceste demersuri reprezintă un parcurs firesc în evoluția CNAS, de la contractare reactivă la contractare proactivă, pe baza nevoilor reale de servicii de sănătate ale populației, iar toți colegii trebuie să înțeleagă că modul în care își desfășoară activitatea face diferența între vieți salvate și vieți pierdute. Cel mai important fir roșu pe care îl urmărim e faptul că CNAS e principalul reprezentant al asiguraților.

💬 Am avut discuții deschise despre realități cunoscute de toți, despre asumarea unor decizii care nu mai pot fi amânate și despre importanța de a rămâne mereu în echipă cu pacienții.

De asemenea, fiecare director al caselor de asigurări de sănătate a interacționat individual cu directorii direcțiilor de specialitate din cadrul CNAS - un schimb de informații util, axat pe soluții concrete și o abordare pe care îmi doresc să o transformăm într-un mod de lucru permanent, care să amprenteze activitatea de la nivelul CNAS.

⚖️ Eficientizarea vine în primul rând dintr-o organizare mai bună, iar eu sunt convins că toți colegii mei din casele de asigurări de sănătate, care sunt în prima linie a sistemului, vor transmite acest semnal mai departe: facem ordine în tot ce ne privește direct, ca să putem face ordine și pentru cei care depind de sistemul public al asigurărilor sociale de sănătate. Este un efort care nu se vede întotdeauna imediat, dar care face diferența pe termen mediu și lung.

🍀 Le doresc mult succes colegilor mei și un start cu dreptul în noile mandate de conducere!

Mizez pe buna lor credință să îndeplinească, pas cu pas, criteriile de performanță pe care și le-au asumat, pentru ca lucrurile bune să fie cât mai vizibile la nivel local, iar sistemul de asigurări de sănătate să devină mai eficient, mai stabil și mai aproape de oameni.