Dr. Irina Moroti - Medicina muncii

16/01/2026

📊 Știai că lucrătorii din domeniul HoReCa (receptioneri, ospătari, bucătari etc.) se confruntă cu riscuri de sănătate și securitate la locul de muncă mai frecvent decât alți angajați? 🇪🇺
🔎 Conform European Survey of Enterprises on New and Emerging Risks (ESENER) – un studiu la nivel european despre modul în care companiile gestionează riscurile de securitate și sănătate – sectorul AFBS prezintă specific câteva provocări majore:
🖐️ Riscuri fizice frecvente:
• mișcări repetate ale mâinilor și brațelor;
• accidente cu echipamente sau utilaje;
• expunere la căldură, frig sau curenți de aer.
😓 Riscuri psihosociale importante:
• contacte zilnice cu clienți dificili;
• presiune de timp și ritm alert de lucru;
• ore lungi și program neregulat.
💡 Studiul arată cât de important este ca angajatorii și lucrătorii să implementeze măsuri eficiente de prevenire a acestor riscuri — nu doar pentru a respecta legislația, ci pentru sănătatea și bunăstarea lucrătorilor!
👉 Descoperă mai multe despre cm sunt gestionate aceste riscuri în sectorul ospitalității în Europa în raportul complet: EU-OSHA – Managing OSH in the Accommodation and Food Service Sector.

15/01/2026

🧠 Alimentația și stilul de viață influențează direct performanța profesională

Știu că de cele mai multe ori nu reușim să mâncăm sănătos pentru ca suntem ocupați cu programe de lucru încărcate iar peste cu activități casnice intense. Cine mai apucă să-și facă salata din reviste sau preparatul acela promovat de dieteticianul/instructorul de sport N?
Când vine vorba de alimentație sănătoasă trebuie să vorbim și de managementul timpului, să ne facem timp. Știu, e greu, dar nu imposibil.
Despre pofte și alte obiceiuri alimentare nesănătoase, data viitoare.

Alimentația și stilul de viață au un impact direct asupra funcționării creierului, nivelului de energie și capacității de concentrare.

🔬 Studiile recente din medicina preventivă și nutriție arată că mesele dezechilibrate, bogate în zahăr și alimente ultraprocesate, determină fluctuații mari ale glicemiei. Aceste variații se traduc prin:
-oboseală accentuată
-iritabilitate
-dificultăți de concentrare
-scăderea atenției

🧠 Creierul consumă aproximativ 20% din energia totală a organismului, chiar și în repaus. Atunci când nu primește nutrienții necesari — proteine de calitate, grăsimi sănătoase, vitamine din complexul B, fier și magneziu — pot apărea:
▪️ dificultăți de concentrare
▪️ memorie mai slabă
▪️ senzație de „ceață mentală”
▪️ scăderea randamentului profesional

🧠 Alimente prietenoase cu creierul
🐟 1. Pește gras (sardine, macrou, hering, somon)
✔️ Bogat în acizi grași omega-3 (DHA, EPA)
✔️ Susține memoria, concentrarea și funcțiile cognitive
📌 Studiile arată că omega-3 contribuie la:
buna funcționare a neuronilor
reducerea inflamației cerebrale
👉 Variante accesibile: sardine, macrou (conservă sau proaspăt)
🥚 2. Ouă
✔️ Sursă excelentă de colină, vitamina B12 și proteine
✔️ Importante pentru memorie și procesarea informațiilor
📌 Colina este esențială pentru formarea neurotransmițătorilor implicați în atenție.
🥬 3. Legume cu frunze verzi (spanac, kale, salată verde)
✔️ Bogate în folat, magneziu și antioxidanți
✔️ Susțin funcția cognitivă și reduc oboseala mentală
👉 Se găsesc ușor și pot fi consumate crude sau gătite.
🫐 4. Fructe de pădure (afine, mure, zmeură)
✔️ Conțin antioxidanți puternici (flavonoide)
✔️ Asociați cu memorie mai bună și protecție neuronală
📌 Variante congelate sunt la fel de valoroase nutritiv.
🥜 5. Nuci și semințe (nuci, semințe de dovleac, semințe de floarea-soarelui)
✔️ Aduc grăsimi sănătoase, magneziu, zinc și vitamina E
✔️ Susțin funcția cognitivă și protejează neuronii
👉 O mână pe zi este suficientă.
🥣 6. Cereale integrale (ovăz, pâine integrală, orez brun)
✔️ Furnizează energie constantă pentru creier
✔️ Previn fluctuațiile glicemice care duc la oboseală
📌 Ideal la micul dejun sau prânz.
🍫 7. Ciocolată neagră (≥70% cacao)
✔️ Bogată în flavonoide
✔️ Poate îmbunătăți atenția și starea de spirit
👉 Cantități mici, consumate ocazional.
🥛 8. Iaurt natural / chefir
✔️ Sursă de proteine și probiotice
✔️ Susține axa intestin–creier
📌 Un microbiom echilibrat este asociat cu o mai bună funcție cognitivă.
🫘 9. Leguminoase (linte, năut, fasole)
✔️ Bogate în proteine vegetale, fier și vitamine B
✔️ Ajută la menținerea energiei mentale
👉 Accesibile și ușor de integrat în mese.
💧 10. Apă
✔️ Esențială pentru oxigenarea și funcționarea creierului
✔️ Deshidratarea chiar ușoară scade atenția și memoria
📌 Hidratarea este adesea subestimată.

🧠 Mesaj-cheie
Creierul nu are nevoie de alimente „exotice”, ci de nutrienți constanți și echilibrați.

📌 Un stil de viață sedentar, lipsa somnului și mesele neregulate amplifică aceste efecte, crescând riscul de epuizare și performanță fluctuantă la locul de muncă.

👉 Un stil de viață echilibrat nu este un moft, ci o condiție esențială pentru performanță profesională stabilă și sănătate pe termen lung.

15/01/2026

În urmă cu un an am consultat un tânăr de 16 ani aflat în practică profesională într-o fabrică (pentru că și ei trebuie să facă medicina muncii). Am aflat în timpul consultului că era epileptic și discromat parțial(nu făcea distincție bună a culorilor) și se pregătea să devină electrician fiind elev la o școală profesională. Din păcate acest tânăr nu va putea profesa niciodată meseria pentru care se pregătește din cauza acestor probleme de sănătate. Pentru că sistemul de educație nu face diferența între o calificare profesională ca formă de educație după examenul de evaluare din clasa a VIII-a și un liceu unde nu se primesc calificări sau introduceri în profesie, acești tineri nu primesc orientarea necesară pentru a continua niște studii care să li se potrivească conform aptitudinilor medicale riscând să piardă ani într-o instruire pe care nu o vor folosi. Am decis că este nevoie de mult mai multă împlicare pentru a evita aceste situații, fapt pentru care am luat inițiativa de a da naștere (efectiv a 9 luni a durat inființarea ei) Asociației Mentorat pentru Educație Medicală și ocupațională: DR. MEMO, care dorește să facă mai mult. Împreună cu colegii mei vrem să oferim traininguri pe teme de orientare profesională pentru tineri, educație medicală în instituții, cursuri de prim ajutor, puericultură și multe alte idei care au fost inspirate din viața de zi cu zi și cu dorința de face mai mult.

Pentru a putea OFERI GRATUIT aceste traininguri poți susține
Asociația Mentorat în Educație Medicală și Ocupațională: DR. MEMO – fără niciun cost pentru tine.

Cu acest gest simplu, sprijini programe concrete:
🩺 educație pentru sănătate la locul de muncă
❤️ prevenția bolilor cardiovasculare, cancerelor, adaptarea persoanelor cu afecțiuni neuropsihice la locul de muncă
🤰 puericultură și educație pentru părinți
🚑 cursuri de prim ajutor
🎓 orientare și reintegrare profesională pentru tineri, persoane cu dizabilități sau boli cronice
Traininguri pentru angajatori în crearea unor medii de lucru incluzive.

Pentru tine este un formular.
Pentru alții, este siguranță, claritate și șansa de a merge mai departe.

📄 Completează Formularul 230
🤝 Dacă ai nevoie de ajutor, ne ocupăm noi
🔁 Distribuie mai departe – poate fi exact ajutorul de care cineva are nevoie

💙 3,5% pentru tine înseamnă puțin. Pentru comunitate, înseamnă enorm.

Completează, semnează și depune formularul 230 online.

14/01/2026

„Supergripa” nu este un virus nou, dar gripa sezonieră poate fi severă și nu trebuie tratată cu superficialitate.
👉 Recunoașterea simptomelor, odihna și responsabilitatea față de cei din jur sunt esențiale pentru limitarea răspândirii și protejarea sănătății.
📌Informarea corectă reduce panica și salvează timp, energie și uneori vieți.

14/01/2026

📘 A fost lansat Ghidul „Inteligența Artificială & Manipularea Percepției Umane”

🔍 Inteligența artificială nu mai este un concept al viitorului ci este deja parte din deciziile noastre zilnice. De la informațiile pe care le vedem, la emoțiile pe care le trăim și alegerile pe care le facem, AI poate influența subtil modul în care percepem realitatea digitală.

⚙️ Ghidul explică cm funcționează aceste mecanisme și cm ne putem păstra gândirea critică într-o lume digitală tot mai sofisticată.

👉 Descoperă ghidul aici: https://www.dnsc.ro/pagini/ghid-ai-mpu

13/01/2026

☀️ Vitamina D iarna și locul de muncă – un factor ignorat al oboselii și scăderii randamentului

În sezonul rece, majoritatea oamenilor petrec mai puțin timp în aer liber, iar expunerea la soare scade semnificativ. Acest lucru are un impact direct asupra nivelului de vitamina D, o vitamină esențială pentru sănătate și funcționarea optimă a organismului.
🔬 Studiile arată că, în lunile de iarnă, deficitul de vitamina D este foarte frecvent, mai ales la persoanele care:
-lucrează preponderent în interior (birouri, hale, unități industriale);
-au program fix, fără expunere la lumina naturală;
-folosesc constant mijloace de transport;
-poartă îmbrăcăminte groasă, care limitează expunerea pielii la soare.

🧠 De ce este importantă vitamina D pentru performanța profesională

Vitamina D nu este importantă doar pentru oase. Ea are un rol esențial în:funcționarea sistemului imunitar; sănătatea musculară; funcțiile cognitive; reglarea stării de spirit.

📌 Deficitul de vitamina D poate contribui la:
-oboseală persistentă;
-scăderea capacității de concentrare;
-dureri musculare;
-slăbiciune fizică;
-infecții respiratorii frecvente;
-stare de apatie sau dispoziție depresivă.
👉 La locul de muncă, aceste simptome se traduc prin randament scăzut, absenteism crescut și risc mai mare de erori.

🦠 Vitamina D și imunitatea în colectivitate

🔬 Cercetările medicale arată că vitamina D joacă un rol important în apărarea organismului împotriva infecțiilor respiratorii.
📊 Nivelurile scăzute de vitamina D sunt asociate cu: episoade mai frecvente de viroze;
durată mai lungă a bolilor; recuperare mai lentă.
📌 În colectivități (birouri, școli, fabrici), acest lucru poate duce la: transmiterea rapidă a infecțiilor; scăderea productivității; creșterea numărului de zile de concediu medical.

🏢 Iarna, munca în interior = risc crescut de deficit

Chiar și în zilele senine de iarnă, radiațiile UVB necesare sintezei vitaminei D sunt insuficiente la latitudinea României.
👉 Astfel, expunerea ocazională la soare:
NU asigură necesarul zilnic;
NU compensează lipsa sintezei cutanate.
📌 Alimentația aduce doar cantități limitate de vitamina D (pește gras, ouă, lactate fortificate), motiv pentru care deficitul este frecvent în sezonul rece.

🔬 Într-o analiză publicată în BMC Public Health, s-a observat că persoanele care lucrează în interior sau în ture de noapte au niveluri semnificativ mai scăzute de vitamina D comparativ cu lucrătorii în aer liber. Indoor workers (lucrători de interior) aveau 78 % prevalență a deficitului de vitamina D (25-OH D < 50 nmol/L), iar shift-workers (cei cu ture de noapte) aveau 80 % prevalență, comparativ cu doar ~48 % în rândul lucrătorilor la exterior.

📌 Asta înseamnă că aproape 8 din 10 angajați care lucrează în birouri sau ture de noapte pot avea niveluri insuficiente de vitamina D, conform criteriilor folosite în studii.

Dr. Moroti Irina

11/01/2026

Codul Penal, prin Art. 203 (Lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate), pedepsește omisiunea de a acorda ajutorul necesar sau de a anunța autoritățile când o persoană se află în pericol de viață sau sănătate, cu excepția cazului în care acordarea ajutorului ar expune salvatorul la un pericol grav, fiind vorba de o infracțiune de omisiune, nu direct despre primul ajutor, dar acoperind obligația morală și legală de a interveni sau alerta în situații de urgență

11/01/2026

Infarctul nu începe întotdeauna cu durere puternică în piept

Ieri, o știre din România a atras atenția publicului: un pasager a fost găsit decedat într-un autobuz, la finalul cursei.

Astfel de situații sunt șocante, dar din păcate nu sunt rare din punct de vedere medical.

👉 În multe cazuri, cauza este un infarct miocardic cu simptome atipice sau subtile, care pot fi ușor ignorate.

🫀 Ce este important să știm: infarctul poate fi „tăcut”
Contrar imaginii clasice din filme, infarctul NU se manifestă întotdeauna prin:
❌ durere intensă în piept
❌ prăbușire bruscă
🔬 Studiile medicale arată că o parte semnificativă a infarctelor sunt atipice, mai ales la:
🙎‍♀️femei
🧓🏼vârstnici
💊persoane cu diabet
😩persoane cu stres cronic sau oboseală accentuată

⚠️ Simptome subtile care pot indica un infarct
Aceste semne pot apărea cu ore sau chiar zile înainte și sunt frecvent puse pe seama oboselii sau stresului:
-oboseală extremă, neobișnuită
-stare de slăbiciune bruscă
-greață sau disconfort abdominal
-amețeală, stare de leșin
-transpirații reci
-dificultăți de respirație ușoare
-disconfort în spate, gât, mandibulă sau braț
-anxietate inexplicabilă, senzație de „ceva nu e în regulă”
📌 Lipsa durerii în piept NU exclude infarctul.

🚌 De ce astfel de situații pot trece neobservate în spații publice
În mijloacele de transport sau în colectivitate:
simptomele pot fi discrete
🔷persoana poate sta nemișcată, aparent „doarme”
🔷ceilalți pot evita să intervină, presupunând că nu este o urgență

👉 Din păcate, timpul este esențial în infarct. Fiecare minut contează.

🚑 Când trebuie cerut ajutor medical DE URGENȚĂ
Sunați imediat la 112 dacă o persoană:
‼️acuză stare bruscă de rău fără explicație
‼️este confuză, palidă, transpirată
‼️respiră greu
‼️nu răspunde la stimuli
‼️spune că se simte „foarte rău”, chiar fără durere clară
📌 Mai bine o alarmă falsă decât o viață pierdută.

Știrile de acest tip ne reamintesc un lucru esențial:
Infarctul poate fi tăcut, dar consecințele sunt dramatice.

🔻Codul Penal, prin Art. 203 (Lăsarea fără ajutor a unei persoane aflate în dificultate), pedepsește omisiunea de a acorda ajutorul necesar sau de a anunța autoritățile când o persoană se află în pericol de viață sau sănătate, cu excepția cazului în care acordarea ajutorului ar expune salvatorul la un pericol grav, fiind vorba de o infracțiune de omisiune, nu direct despre primul ajutor, dar acoperind obligația morală și legală de a interveni sau alerta în situații de urgență.

Art. 203. -
(1) Omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a anunţa de îndată autorităţile de către cel care a găsit o persoană a cărei viaţă, integritate corporală sau sănătate este în pericol şi nu are putinţa de a se salva se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă

Art. 204. -
Împiedicarea intervenţiei ajutoarelor pentru salvarea unei persoane de la un pericol iminent şi grav pentru viaţa, integritatea corporală sau sănătatea acesteia se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă.

👉 Ascultați-vă corpul.
👉 Nu ignorați simptomele neobișnuite.
👉 Cereți ajutor medical la timp.
Informarea salvează vieți.

Dr. Irina Maria Moroti

10/01/2026

❄️ Accidentele la săniuș – un risc real pentru copii în sezonul de iarnă

Săniușul este una dintre cele mai frumoase bucurii ale iernii, dar în fiecare sezon rece serviciile de urgență pediatrice înregistrează numeroase accidente legate de această activitate.
📊 Datele din unitățile de primiri urgențe arată că iarna:
-traumatismele prin cădere și coliziune sunt printre cele mai frecvente cauze de prezentare la copii;
-sunt frecvente loviturile la cap, fracturile de membre, entorsele și contuziile;
-multe accidente apar pe pante neamenajate, înghețate sau în apropierea drumurilor.
👶 Copiii sunt mai vulnerabili deoarece:
-reflexele de protecție nu sunt complet dezvoltate;
-nu pot controla viteza saniei;
-apreciază mai greu distanța și pericolele.
🛷 Cum reducem riscul de accident:
✔️ alegeți pante amenajate, fără obstacole
✔️ evitați săniușul pe gheață foarte dură
✔️ copilul să poarte căciulă groasă sau cască, mănuși și haine călduroase
✔️ un copil = o sanie
✔️ nu legați săniile între ele
✔️ supravegherea adultului este esențială
🚑 Mergeți la medic dacă apar:
❗ pierderea cunoștinței
❗ dureri de cap persistente
❗ vărsături
❗ somnolență sau comportament neobișnuit
❗ dureri intense sau deformarea unui membru
📌 Unele leziuni pot deveni evidente la câteva ore după accident.
❤️ Săniușul trebuie să rămână o bucurie, nu un motiv de accidentare.
Prevenția începe cu informarea și supravegherea atentă.

Dr. Irina Maria Moroti

10/01/2026

🦠 Infecțiile respiratorii la locul de muncă și în colectivitate — ce arată studiile și datele oficiale

📌 În sezonul rece (toamnă–iarnă), infecțiile respiratorii reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de boală și absenteism la nivelul întregii populații. La nivel global, până la 20% din oameni pot fi infectați anual cu virusul gripal, cu milioane de cazuri severe și sute de mii de decese în rândul persoanelor vulnerabile, potrivit analizelor epidemiologice internaționale asupra gripei sezonale și altor virusuri respiratorii acute.
📊 În România, date recente arată sute de mii de cazuri de infecții respiratorii sezoniere raportate într-o singură săptămână, incluzând gripă clinică, infecții ale căilor respiratorii superioare și pneumonii.
Spre exemplu:
-peste 99.000 de cazuri de infecții respiratorii într-o săptămână au fost înregistrate la nivel național în sezonul rece recent;
-alte raportări oficiale indică peste 72.000 de cazuri într-o altă săptămână, cu o creștere anuală constantă a îmbolnăvirilor de gripă și viroze.

👉 Aceste cifre arată că virozele respiratorii nu sunt simple răceli, ci afecțiuni care circulă intens, mai ales în colectivități (școli, birouri, spații aglomerate), și care pot afecta sănătatea, capacitatea de muncă și siguranța la locul de muncă.

🚪 De ce spațiile de lucru aglomerate favorizează transmiterea virusurilor
Virusurile respiratorii se răspândesc în principal prin:
✔️ picături respiratorii produse la tuse, strănut sau vorbire;
✔️ aerosoli care pot rămâne în aer în încăperi slab ventilate;
✔️ contactul cu suprafețe contaminate urmat de atingerea feței (ochi, nas, gură).

Organizațiile de sănătate publică recunosc că mediile închise și aglomerate cresc semnificativ riscul de transmitere între persoane – cu rate de transmitere cu până la 40% mai ridicate în comparație cu spațiile bine ventilate și mai puțin aglomerate.

💨 Ce putem face la locul de muncă pentru a reduce riscul
🔹 Aerisirea regulată — schimbul de aer reduce concentrația de particule virale din încăperi; studiile arată că creșterea ventilației poate reduce transmisia pe cale aeriană semnificativ în alte contexte educaționale și de muncă.
🔹 Igiena corectă a mâinilor — spălatul frecvent și dezinfecția mâinilor scad răspândirea virusurilor care ajung pe suprafețe și apoi pe mucoase.
🔹 Cultura responsabilă legată de boală — odihna și izolarea atunci când avem simptome sunt esențiale. A veni bolnav la muncă nu este un semn de responsabilitate – prezentismul (mersul la muncă în timp ce suntem bolnavi) prelungește boala și răspândirea acesteia în colectivitate.

Infecțiile respiratorii circulă intens sezonier și, dacă sunt ignorate, pot avea impact atât asupra sănătății individuale, cât și asupra întregii echipe.
📌 Măsurile simple — aerisire, igienă, vaccinare (în special pentru gripă sezonieră) și responsabilitate în privința prezentării la muncă — nu sunt doar recomandări, ci strategii validate de sănătate publică pentru limitarea transmiterii virusurilor respiratorii și protejarea sănătății colective.

Dr. Irina Maria Moroti

09/01/2026

Scrolling-ul constant pe telefon (rețele sociale, știri scurte, videoclipuri) a devenit un comportament zilnic pentru majoritatea adulților activi profesional. Deși pare o pauză inofensivă, medicina și neuroștiința arată clar că scrolling-ul excesiv afectează performanța profesională, concentrarea și sănătatea mentală.

🧠 Ce se întâmplă în creier când facem scrolling excesiv

🔬 Studiile de neuroștiință arată că scrolling-ul activează intens sistemul dopaminergic, responsabil de recompensă și motivație.
Fiecare imagine, notificare sau videoclip scurt produce o mică descărcare de dopamină – „hormonul recompensei”.
👉 Problema apare când:
-stimularea este foarte frecventă
-conținutul este scurt și rapid
-pauzele de liniște lipsesc
Creierul se obișnuiește cu:
-recompense rapide
-schimbări dese de atenție
-lipsa efortului cognitiv susținut
📌 În timp, sarcinile profesionale care necesită concentrare devin mai dificile, pentru că nu mai oferă aceeași stimulare imediată.

📉 Impactul direct asupra performanței la locul de muncă
📊 Cercetările din psihologia muncii arată că utilizarea frecventă a telefonului în timpul programului duce la:
-scăderea capacității de concentrare susținută
-fragmentarea atenției
-creșterea timpului necesar pentru finalizarea sarcinilor
-mai multe erori
-dificultăți în luarea deciziilor

🧠 Creierul NU funcționează eficient în multitasking digital.
De fiecare dată când atenția este mutată de la o sarcină profesională la telefon, creierul are nevoie de timp pentru a reveni la nivelul inițial de concentrare.
📌 Aceste „micro-întreruperi” pot reduce productivitatea zilnică chiar și cu 20–40%.

😴 Scrolling-ul și oboseala mentală
Deși pare o pauză, scrolling-ul:
NU odihnește creierul
NU reduce oboseala
NU ajută la refacerea atenției
🔬 Din punct de vedere medical, creierul are nevoie de pauze fără stimulare pentru a se recupera.
⚠️ Scrolling-ul constant duce la:
suprasolicitare cognitivă, iritabilitate, dificultăți de concentrare spre finalul programului, senzație de „ceață mentală”
📌 De aceea, multe persoane se simt mai obosite după „pauze” petrecute pe telefon decât înainte.

🌙 Impactul asupra somnului și randamentului profesional
📱 Utilizarea telefonului, mai ales seara:
expune creierul la lumină albastră
întârzie secreția de melatonină
scade calitatea somnului
🔬 Studiile arată că somnul fragmentat sau insuficient:
🫩reduce atenția,încetinește reacțiile, afectează memoria, crește riscul de erori și accidente
📌 Performanța profesională de a doua zi este direct influențată de obiceiurile digitale din seara precedentă.
⚠️ Efecte pe termen lung ale scrolling-ului excesiv
Pe termen lung, scrolling-ul constant poate contribui la:
😟anxietate,dificultăți de reglare emoțională, scăderea toleranței la frustrare, dependență comportamentală, scăderea satisfacției profesionale

🧠 Creierul ajunge să caute stimulare rapidă chiar și în momentele care necesită răbdare și concentrare.
📌 Acest lucru afectează nu doar productivitatea, ci și relațiile profesionale și capacitatea de adaptare la stres.
🩺 Ce recomandă medicina muncii
Medicina muncii și studiile de sănătate ocupațională NU cer eliminarea tehnologiei, ci utilizarea conștientă a acesteia.
✅ Recomandări simple, validate științific:
✔️pauze reale, fără ecran
✔️telefonul lăsat deoparte în timpul sarcinilor complexe
✔️intervale clare pentru verificarea mesajelor
✔️limitarea scrolling-ului înainte de somn
✔️alternarea muncii intelectuale cu mișcare ușoară
📌 Pauza adevărată este cea care permite creierului să se liniștească, nu să fie supra-stimulat.
📌 Mesaj cheie pentru angajați și angajatori
Scrolling-ul excesiv NU este o problemă de voință, ci un comportament care exploatează mecanismele naturale ale creierului.
👉 Conștientizarea și educația sunt esențiale pentru:
➰performanță profesională reală
➰siguranță la locul de muncă
➰sănătate mentală pe termen lung
📍 Un creier odihnit și concentrat este cea mai valoroasă resursă profesională.

Dr. Irina Moroti