Dietetician Haiduc Denisa-Elena

12/03/2026

https://www.stireasucevei.ro/dieteticianul-denisa-haiduc-explica-de-ce-mentinerea-unei-greutati-normale-este-esentiala-pentru-sanatate-mentinerea-unei-greutati-normale-nu-ar-trebui-sa-fie-despre-a-satisface-asteptarile/?fbclid=IwdGRjcAQfxSljbGNrBB_FJ2V4dG4DYWVtAjExAHNydGMGYXBwX2lkDDM1MDY4NTUzMTcyOAABHjt26ENz9JV9681hztxCdRkPw28IoIEzyQo997LioP_T-6BOiE6f8YroOfAp_aem_Sk4oQjW2cRMHl06CZTp87Q

Nutriționistul dietetician acreditat Denisa Elena Haiduc explică de ce menținerea unei greutăți normale este importantă pentru sănătatea organismului și nu ar trebui privită doar ca o modă impusă de societate. Specialistul arată că, de multe ori, oamenii privesc discuțiile despre greu...

10/03/2026

𝐁𝐮𝐥𝐞𝐭𝐢𝐧𝐮𝐥 𝐝𝐞 𝐚𝐧𝐚𝐥𝐢𝐳𝐞 – 𝐮𝐧 𝐩𝐢𝐥𝐨𝐧 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐫𝐭𝐚𝐧𝐭 î𝐧 𝐞𝐯𝐚𝐥𝐮𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐝𝐢𝐞𝐭𝐞𝐭𝐢𝐜ă 🧬🧫🧪🔬

Înainte de a ajunge la farfurie, este important să privim mai întâi în interiorul organismului.
Buletinul de analize biochimice ne oferă informații valoroase despre starea de sănătate a corpului.
Prin interpretarea analizelor putem identifica posibile dezechilibre sau condiții medicale care pot influența procesul de scădere, creștere sau menținere a greutății.
Dieteticianul analizează cu atenție aceste rezultate și, în funcție de ele, stabilește cea mai potrivită abordare nutrițională.
În anumite situații, pot fi necesare investigații suplimentare, realizate în colaborare cu medicul specialist, pentru a construi un plan alimentar sigur și eficient.

🥗 Nutriția personalizată începe întotdeauna cu o evaluare corectă.

𝘿𝙞𝙚𝙩𝙚𝙩𝙞𝙘𝙞𝙖𝙣: 𝙃𝙖𝙞𝙙𝙪𝙘 𝘿𝙚𝙣𝙞𝙨𝙖-𝙀𝙡𝙚𝙣𝙖

04/03/2026

Cum puteam să marcăm ziua de 4 martie, declarată Ziua Mondială a Obezității, dacă nu printr-o conferință de maximă importanță?

📌 Obezitatea pediatrică– un subiect esențial, un subiect care marchează începutul unor schimbări metabolice și hormonale considerabile în organismul tânăr, cu efecte resimțite puternic mai târziu, la vârsta adultă.

Excesul ponderal din copilărie nu înseamnă doar kilograme în plus.

Înseamnă:
~rezistență la insulină
~dezechilibre hormonale
~risc cardiovascular crescut
~impact emoțional și social semnificativ

Prevenția începe devreme. Educația nutrițională, echilibrul alimentar și susținerea familiei sunt pilonii fundamentali în formarea unui adult sănătos.
𝟰 𝗺𝗮𝗿𝘁𝗶𝗲 nu este doar o dată în calendar – este un semnal de alarmă și o oportunitate de acțiune.

𝘿𝙞𝙚𝙩𝙚𝙩𝙞𝙘𝙞𝙖𝙣 𝗮𝘂𝘁𝗼𝗿𝗶𝘇𝗮𝘁: 𝙃𝙖𝙞𝙙𝙪𝙘 𝘿𝙚𝙣𝙞𝙨𝙖-𝙀𝙡𝙚𝙣𝙖

01/03/2026

❤️🤍

23/02/2026

🧠 Mâncatul pe fond de stres.

Mâncatul emoțional este foarte comun.
Mulți dintre noi dezvoltăm acest obicei fără să ne dăm seama.
Explicația este, de fapt, simplă.
Anumite alimente (în special cele bogate în zahăr și grăsimi) stimulează secreția de neurotransmițători asociați cu starea de bine, precum dopamina și serotonina.
Când trecem printr-un moment dificil sau o perioadă stresantă, creierul caută rapid o sursă de confort.
Iar mâncarea devine una dintre cele mai accesibile forme de „alinare”.
Problema nu este că mâncăm.
Problema este ce alegem să mâncăm, cât mâncăm și mai ales de ce mâncăm.
Problema apare atunci când mâncarea devine singura strategie de reglare emoțională.

Cum îți dai seama că este foame emoțională?
– apare brusc
– este specifică (poftă de ceva anume)
– nu dispare după ce te-ai săturat
– poate fi urmată de vinovăție

𝘿𝙞𝙚𝙩𝙚𝙩𝙞𝙘𝙞𝙖𝙣: 𝙃𝙖𝙞𝙙𝙪𝙘 𝘿𝙚𝙣𝙞𝙨𝙖-𝙀𝙡𝙚𝙣𝙖

20/02/2026

16/02/2026

🫒

15/02/2026

Seria: Ce putem adăuga pentru o gustare sănătoasă?
#1 – Afinele 🫐

11/02/2026

Mâncatul în fața ecranelor – ce se întâmplă, de fapt?

Conform studiilor, atunci când mâncăm în timp ce privim la telefon, televizor sau purtăm o conversație intensă, atenția noastră este direcționată către stimulii externi, nu către actul alimentar.
Creierul procesează cu prioritate informațiile vizuale și auditive primite din mediul înconjurător, iar semnalele interne (cele transmise de stomac către creier pentru a indica instalarea sațietății) pot fi percepute cu întârziere.
Astfel, senzația de sațietate apare mai târziu decât în mod normal, ceea ce poate duce la:
~consum alimentar crescut;
~oprirea târzie din mâncat;
~senzație de prea plin;
~stare de oboseală postprandială.

Masa ar trebui să fie un moment dedicat hrănirii corpului.
Recomand servirea meselor fără alte distrageri.

𝘿𝙞𝙚𝙩𝙚𝙩𝙞𝙘𝙞𝙖𝙣: 𝙃𝙖𝙞𝙙𝙪𝙘 𝘿𝙚𝙣𝙞𝙨𝙖-𝙀𝙡𝙚𝙣𝙖

09/02/2026

Nutriția este adesea redusă la diete rapide sau restricții alimentare, însă, în realitate, relația cu mâncarea începe din primele luni de viață și ne însoțește până la final. Acesta este mesajul transmis de Haiduc Denisa Elena, nutriționist dietetician acreditat. Specialistul atrag...

09/02/2026

𝐀𝐬𝐭ă𝐳𝐢, 𝟗 𝐟𝐞𝐛𝐫𝐮𝐚𝐫𝐢𝐞, 𝐦𝐚𝐫𝐜ă𝐦 𝐙𝐢𝐮𝐚 𝐈𝐧𝐭𝐞𝐫𝐧𝐚ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐥ă 𝐚 𝐄𝐩𝐢𝐥𝐞𝐩𝐬𝐢𝐞𝐢. 🧠

Dieta ketogenică (keto) a fost studiată ca terapie adjuvantă în epilepsie, mai ales în formele refractare care nu răspund la tratament medicamentos.

Dieta keto presupune:
~eliminarea aproape completă a carbohidraților;
~creșterea semnificativă a consumului de grăsimi și proteine.

Scopul este de a forța organismul să folosească grăsimea drept combustibil, nu glucoza.

Este important de subliniat că aceasta este o 𝐝𝐢𝐞𝐭ă 𝐦𝐞𝐝𝐢𝐜𝐚𝐥ă, aplicată doar sub supraveghere medicală și nutrițională, în situații bine definite, precum:
~copii cu epilepsie severă;
~pacienți care NU răspund la tratamentul medicamentos;
~cazuri 𝐚𝐭𝐞𝐧𝐭 𝐬𝐞𝐥𝐞𝐜ț𝐢𝐨𝐧𝐚𝐭𝐞 ș𝐢 𝐦𝐨𝐧𝐢𝐭𝐨𝐫𝐢𝐳𝐚𝐭𝐞 𝐦𝐮𝐥𝐭𝐢𝐝𝐢𝐬𝐜𝐢𝐩𝐥𝐢𝐧𝐚𝐫.

De ce NU este o dietă pentru toată lumea?
~modifică profund metabolismul;
~poate afecta funcția hepatică, renală și digestivă;
~poate provoca deficiențe de vitamine și minerale;
~necesită monitorizare constantă (analize periodice și ajustări).

Beneficiile dietei ketogenice apar doar în context medical controlat și NU ca dietă de slăbit sau stil de viață.
Nu este recomandată pe termen lung și NU este potrivită persoanelor sănătoase.

𝐃𝐢𝐞𝐭𝐞𝐭𝐢𝐜𝐢𝐚𝐧: 𝐇𝐚𝐢𝐝𝐮𝐜 𝐃𝐞𝐧𝐢𝐬𝐚-𝐄𝐥𝐞𝐧𝐚