19/01/2026
Mituri frecvente despre hipertensiune
❌ Mit 1: „Dacă nu mă doare nimic, nu am tensiune”
🔎 Realitate: Hipertensiunea este adesea asimptomatică. Mulți pacienți află întâmplător că au valori mari.
❌ Mit 2: „Tensiunea crește doar la bătrâni”
🔎 Realitate: Poate apărea la orice vârstă, inclusiv la tineri, mai ales din cauza stresului, obezității sau sedentarismului.
❌ Mit 3: „Am tensiune mare doar când sunt nervos, deci nu e boală”
🔎 Realitate: Emoțiile pot crește temporar tensiunea, dar valorile constant mari indică hipertensiune reală.
❌ Mit 4: „Dacă iau tratament o perioadă, mă vindec”
🔎 Realitate: Hipertensiunea este de obicei o afecțiune cronică. Tratamentul controlează boala, nu o vindecă.
❌ Mit 5: „Dacă beau ceaiuri, pot renunța la medicamente”
🔎 Realitate: Ceaiurile pot ajuta ușor, dar nu înlocuiesc tratamentul prescris de medic.
Ce pot simți unii pacienți când crește tensiunea?
Unele persoane descriu:
• durere de cap (‘’în ceafă”)
• senzație de presiune în cap
• amețeală
• țiuit în urechi
• palpitații
• senzație de căldură la nivelul feței
• neliniște sau anxietate bruscă
👉 Aceste senzații apar mai ales când tensiunea crește rapid sau ajunge la valori foarte mari.
⚠️ Mulți pacienți cu hipertensiune nu simt absolut nimic, chiar și la valori periculoase.
Important de știut
❗ Simptomele NU reflectă fidel valoarea tensiunii
• poți avea 180/100 mmHg fără simptome
• poți avea simptome intense la 140/90 mmHg
📌 De aceea, singura metodă sigură este măsurarea tensiunii, nu „simțitul”
Cum faci diferența în practică?
✔ Măsoară tensiunea:
• dimineața și seara
• timp de 7 -14 zile
• în repaus, după 5 minute de liniște
📌 Dacă media este ≥140/90 mmHg, vorbim de hipertensiune.
📌 Dacă doar ocazional este mare (la stres, medic), este probabil tensiune de emoție („efect de halat alb”).
Când să mergi la medic?
• valori mari repetate
• dureri de cap frecvente
• amețeli, palpitații
• istoric familial de hipertensiune
❗ Această postare are rol informativ și educativ! Nu înlocuiește un consult medical!