Dr. Ciurea Naomi-Adina - Medic specialist gastroenterolog

25/11/2025

Fibrele alimentare sunt probabil cea mai subestimate „intervenție terapeutică” în diabet, prediabet și rezistență la insulină.
Iar efectul lor merge mult dincolo de tranzitul intestinal. Vorbim despre control glicemic, inflamație metabolică, SCFA, intestin permeabil, LPS și compoziția microbiomului.

1. Fibrele reduc încărcătura glicemică a mesei

Studiile de nutriție arată clar că 5 g de fibre adăugate la o masă obișnuită (cereale, orez, carne, iaurt) reduc semnificativ răspunsul glicemic postprandial.
Scade vârful glicemic, scade secreția de insulină, scade „oboseala de după masă”.

2. Fibrele solubile = cele mai puternice efecte metabolice

Fibrele solubile sunt:
• vâscoase
• formează gel
• sunt fermentabile
• cresc producția de acizi grași cu lanț scurt (SCFA)
• hrănesc selectiv bacteriile bune (Bifidobacterium, Faecalibacterium prausnitzii)

Efecte:
✔ Scade glicemia postprandială
✔ Scade LDL-colesterol
✔ Scade inflamația
✔ Cresc hormonii intestinali (GLP-1), cu efect antidiabetic
✔ Îmbunătățesc rezistența la insulină

3. Fibrele și SCFA – cheia legăturii intestin–metabolism

SCFA precum acetatul, propionatul, butiratul:
• reduc inflamația sistemică
• îmbunătățesc sensibilitatea la insulină
• reduc permeabilitatea intestinală
• reduc LPS (endotoxemia metabolică)
• stimulează GLP-1 și secreția endogenă de insulină

Acesta este mecanismul prin care microbiomul influențează diabetul, nu doar „ce mâncăm”.

4. Fibrele = protecție împotriva efectelor dietei occidentale

Dietele tip „Western” (bogate în zahăr, făinoase, emulsificatori, ultra-procesate) duc la:
❌ disbioză
❌ mucus intestinal subțiat
❌ barieră intestinală alterată
❌ inflamație cronică
❌ rezistență la insulină
❌ risc crescut pentru diabet și NAFLD

O dietă bogată în fibre:
✔ întărește bariera intestinală
✔ crește SCFA
✔ îmbunătățește răspunsul imun
✔ reduce inflamația metabolică
✔ stabilizează glicemia

5. Microbiomul la pacientul diabetic — și rolul fibrelor

Pacienții cu diabet au frecvent:
⬇ Bifidobacterium
⬇ Faecalibacterium prausnitzii
⬆ bacterii oportuniste producătoare de LPS
⬆ inflamație de grad scăzut

Fibrele alimentare (solubile) pot rebalansa această ecologie prin susținerea bacteriilor producătoare de SCFA și reducerea endotoxemiei.

6. Fibrele și rezistența la insulină

Efecte demonstrate:
✔ reduc vârfurile glicemice
✔ reduc rezistența la insulină
✔ cresc sațietatea
✔ reduc inflamația
✔ sprijină pierderea în greutate
✔ reduc grăsimea hepatică (NAFLD)

7. Ce pot face pacienții, practic?

Fără recomandări individualizate, doar principii generale:
• Adăugați legume bogate în fibre la fiecare masă
• Alegeți cereale integrale, nu rafinate
• Înlocuiți pâinea albă cu variante integrale
• Introduceți semințe de psyllium, in, chia (dacă sunt tolerate)
• Puneți accent pe fasole, linte, năut (unde sunt tolerate, fără SIBO/IMO)
• Evitați alimentele ultra-procesate care sabotează microbiomul

Concluzie

Fibrele sunt unul dintre cele mai simple și eficiente instrumente pentru a regla microbiomul, glicemia și rezistența la insulină.
Iar efectele lor sunt absolut imposibil de egalat de orice supliment — totul pornește de la alimentație și de la calitatea microbiomului intestinal.

25/11/2025

Astăzi a fost unul dintre acele momente rare în care te oprești, respiri adânc și îți spui: “Da… tot efortul chiar a meritat.”

A fost acceptat și publicat cel de-al doilea articol Q1 în Journal of Clinical Medicine — și, poate cel mai greu de crezut pentru mine, al doilea Q1 în mai puțin de patru luni.
Scriu aceste rânduri cu bucuria aceea liniștită pe care o ai când știi că ai construit ceva cu propriile mâini, cu mintea ta, cu nopți nedormite și cu o încăpățânare care m-a ținut în picioare în cele mai complicate zile.

Cercetarea nu e perfectă, nu e glamuroasă, nu e rapidă.
E un drum lung, uneori solitar, alteori frustrant, alteori minunat.
Dar este un drum care mi-a dat sens.
Și azi… am simțit asta din nou.

Acest articol face parte din proiectul meu de doctorat și din tot ceea ce înseamnă pentru mine axa intestin-ficat, MASLD, metabolism și felul în care înțelegem organismul dincolo de simptome. Sunt ani de muncă puși în cifre, pacienți, statistici, discuții, analize, corecții fără sfârșit — dar este și o mare bucurie să știu că o bucățică din munca mea rămâne în literatura științifică.

Nu sunt perfectă.
Nu știu tot.
Dar muncesc. În fiecare zi. Și cresc. În fiecare lună.
Și mă bucur să împărtășesc asta cu dvs., pentru că o parte din parcursul meu — mai ales aici, în online — este și un dialog cu oamenii care mă citesc, mă susțin și cred în ceea ce fac.

Le mulțumesc mentorilor mei, colegilor mei, și celor care, direct sau indirect, au făcut posibil ca acest capitol să se scrie.
Și, mai ales, le mulțumesc pacienților mei — pentru că tot ceea ce public și tot ceea ce învăț pornește de la ei.

Dacă aveți curiozitate, articolul poate fi găsit aici:

https://www.mdpi.com/2077-0383/14/23/8361

Astăzi este o zi bună.
Și dacă treceți printr-o perioadă în care simțiți că munca nu se vede, că efortul nu e remarcat, că drumul e prea lung… să știți că vine și momentul acesta. Mai devreme sau mai târziu, dar vine. 💛

Background/Objectives: Metabolic dysfunction–associated steatotic liver disease (MASLD) is closely linked to atherosclerotic cardiovascular disease (ASCVD), but the prognostic value of liver fibrosis and gut–liver axis alterations remains uncertain. Methods: We conducted a prospective, observati...

25/11/2025

Încerc constant să fiu un medic mai bun decât ieri.
Nu perfect – dar în continuă evoluție.
Și mă bucur enorm când mă uit înapoi și văd cât m-am schimbat profesional de anul trecut până acum.

M-am format într-un ritm intens prin cercetare, doctorat, articole, conferințe și practică clinică zilnică. Dar, mai ales, prin nevoia reală de a înțelege profund fiecare pacient.

De aceea, începând cu luna decembrie, am introdus în practica mea trei chestionare noi, traduse și adaptate după modelul IFM (Institute for Functional Medicine – una dintre cele mai riguroase școli internaționale axate pe medicina integrativă, sistemică și pe evaluarea completă a pacientului).

✔️ un chestionar pentru femei
✔️ un chestionar pentru bărbați
✔️ un chestionar separat, detaliat, pentru simptome medicale

Acestea vor fi trimise înainte de consultație:
• pacienților din cabinet
• pacienților din online (prin link dedicat)

Îmi doresc să am o imagine cât mai clară asupra contextului dvs. medical încă dinainte de întâlnire, ca să pot ghida mai bine discuția, investigațiile și planul terapeutic.

Nu pretind că le știu pe toate.
Dar muncesc în fiecare zi ca să devin mai bună, mai atentă, mai conectată la nevoile pacientului.

Iar fiecare pas înspre structură, claritate și evaluare completă este, pentru mine, un pas înspre calitatea actului medical.

Mulțumesc tuturor pacienților mei pentru încredere. ❤️

24/11/2025

Pentru toți cei care urmăresc această pagină:

Sunt medic specialist gastroenterolog în cadrul SCJU Târgu Mureș, asistent universitar la disciplina de Gastroenterologie – UMFST Târgu Mureș, și medic specialist la Algo Medical Târgu Mureș.
Aceste informații sunt oficiale, publice și perfect verificabile.

Oricine poate verifica în câteva secunde legitimitatea mea profesională:
– pe Google, unde apare întreaga mea activitate,
– pe site-ul Colegiului Medicilor din România, unde figurez cu status activ și drept de liberă practică, exact așa cm este firesc pentru orice medic care profesează legal.

Voi spune foarte clar:

Nu accept și nu voi tolera comentarii care îmi contestă integritatea profesională, îmi denigrează statutul sau insinuează minciuni despre pregătirea mea medicală.
Aceste lucruri NU sunt opinii — sunt forme de defăimare.

Orice persoană care alege să posteze acuzații neîntemeiate, calomnii sau afirmații care îmi prejudiciază imaginea profesională va fi blocată imediat și, dacă este cazul, voi înainta procedurile legale necesare.
Reputația mea profesională nu este negociabilă.

Sunt aici pentru educație medicală, pentru informație corectă și pentru dialog civilizat.
Respectul este obligatoriu. Lipsa lui nu va fi tolerată.

Vă mulțumesc tuturor celor care sunteți aici pentru informații, pentru încredere și pentru modul respectuos în care interacționați.

24/11/2025

Suplimentele cu Omega-3 (EPA și DHA) sunt utile în multe situații clinice – de la reducerea inflamației sistemice, la susținerea sănătății cardiovasculare și metabolice.
Totuși, la pacienții cu intoleranță la histamină, toleranța poate diferi în funcție de sursa din care provin acizii grași Omega-3.

1. Omega-3 din pește și intoleranța la histamină

Uleiurile obținute din pește pot conține urme de amine biogene (histamină, putrescină, cadaverină etc.), în special dacă materia primă nu a fost procesată rapid sau dacă lanțul de producție presupune perioade mai lungi de depozitare.
La pacienții cu:
• activitate redusă a diaminooxidazei (DAO),
• disbioze intestinale,
• sau simptome compatibile cu intoleranța la histamină,
aceste urme pot, în anumite cazuri, să accentueze simptomatologia.

Nu toți pacienții reacționează, dar cei cu sensibilitate crescută pot prezenta: cefalee, palpitații, roșeață, disconfort digestiv sau accentuarea simptomelor preexistente.

2. De ce formele vegane sunt de obicei mai bine tolerate?

Formele vegetale/vegane de Omega-3 sunt obținute din microalge produse în medii controlate (de obicei culturi pure), fără proces biologic de degradare proteică – deci cu risc minim de amine biogene.

Sursele folosite în suplimentele vegane includ:
• Schizochytrium sp. (cea mai frecventă sursă de DHA și EPA)
• Nannochloropsis sp. (mai bogată în EPA)
• alte culturi de microalge purificate în instalații controlate, unde contaminarea cu amine este mult mai puțin probabilă

Din acest motiv, mulți pacienți cu intoleranță la histamină tolerează mai bine aceste variante.

3. Alegerea formei potrivite

Recomandarea se adaptează individual, în funcție de toleranță și contextul clinic:
• Pacienții fără intoleranță la histamină pot utiliza orice formă de Omega-3 de calitate.
• Pacienții cu intoleranță la histamină, cu simptome active sau cu reacții anterioare la suplimente din pește → pot avea un profil mai bun de toleranță la Omega-3 din microalge.
• La pacienții cu reacții nespecifice se poate testa inițial o doză mică, monitorizând toleranța.

4. Concluzie medicală

Diferențele nu țin de EPA și DHA în sine, ci de prezența potențială a aminelor biogene în anumite uleiuri de pește.
Formele vegane, provenite din microalge cultivate controlat, au un risc mult mai redus de astfel de compuși, motiv pentru care sunt preferate în situațiile cu sensibilitate la histamină.
Decizia finală se ia întotdeauna individual și se bazează pe simptomatologie, toleranță și contextul metabolic.

24/11/2025

În ultimele ore am primit zeci de întrebări despre vitamina D, cât să luați, când să luați, dacă trebuie asociată cu vitamina K2 și în ce situații există precauții.
Așa că am centralizat aici câteva principii clare, ca să vă fie ușor de înțeles.

1. De ce vitamina D trebuie luată împreună cu K2?

Vitamina D crește absorbția calciului.
Vitamina K2 ajută ca acel calciu să ajungă în os, nu în vasele de sânge.
Asocierea lor:
• reduce riscul de calcificări vasculare,
• optimizează sănătatea osoasă,
• susține un metabolism corect al calciului.

2. Cine trebuie să fie atent cu vitamina K2?

Dacă sunteți sub:
• tratament anticoagulant (ex. Warfarină, Acenocumarol),
• anumite antiagregante plachetare,
• sau aveți boli hematologice cu impact pe coagulare,

nu începeți suplimentarea cu K2 fără să discutați cu medicul curant.
Nu este o “vitamină inofensivă” în aceste situații.

3. Ce doză de vitamina D recomand, în general?

Recomand orientativ:
≈ 1000 UI pentru fiecare 10 kg corp, în funcție de nivelul deja existent în analize.

Exemplu:
• 60 kg → 6000 UI/zi
• 70 kg → 7000 UI/zi
• 50 kg → 5000 UI/zi
(Dozele se ajustează în funcție de analizele individuale — asta este regula generală.)

4. Când și cm se administrează corect?
• Vitamina D este liposolubilă, deci se ia dimineața, în timpul micului dejun.
• Evitați administrarea pe stomacul gol.
• Formele uleioase se absorb cel mai bine.

5. Ce nivel consider optim?

Îmi place să mențin pacienții în intervalul:
40–60 ng/mL
Nu sub 20. Nu “la limită”.
Și să dozăm periodic, nu o dată la câțiva ani.

6. Ce branduri sunt, în general, ok?

(Orientativ, fără să fac reclamă vreunei firme.)
• formele ulei → D3+K2 MK7 de la companii cunoscute, cu absorbție bună
• produse certificate, nu ambalaje “no name”
• evitați dozele mega-lunare dacă nu vă sunt recomandate de medic
Dacă nu știți ce să alegeți, rămâneți la formule simple, clare: D3 + K2 MK7, în formă liposolubilă.

Important

Rolul meu aici este de educație medicală, nu de a recomanda doze personalizate în comentarii.
Pentru situații individuale (patologii asociate, tratamente cu anticoagulante, valori foarte scăzute, boli endocrine etc.) discutați în cadrul unei consultații cu medicul dvs.

Ce îmi place mie ca și produs (stric părerea mea și fără a se înțelege ca eu fac publicitate la ceva din moment ce le am în casă și le folosesc atât eu cât și familia mea):

https://www.sensilab.ro/sensilab-vitamaze-vitamina-d3-k2-dropsuri-vegetariene

https://biogena.com/ro-ro/produse/vitamina-d3-k2-picaturi_p_3858531

23/11/2025

Despre respect, comunicare și programări

Vreau să clarific un lucru important pentru toți cei care mă urmăresc aici și care îmi scriu în privat sau pe e-mail: modul în care vă adresați unui medic contează enorm.

În ultimele luni am primit multe mesaje și mail-uri care, din păcate, nu au nicio legătură cu o comunicare profesionistă:
• mesaje scrise “ca la piață”, fără salut, fără respect
• cereri formulate ca și cm ați cere o rețetă de bucătărie
• solicitări transmise ca și cm ați vorbi cu un membru al familiei
• insistențe repetate pe toate canalele doar pentru că “nu merge platforma” – când, de fapt, nu sunt locuri, nu că platforma nu ar funcționa

Apreciez fiecare persoană care mă urmărește și care își dorește să ajungă la consultație, dar nu pot și nu voi tolera comunicările lipsite de respect, de bun-simț și de minimă politețe.
Un medic – ca orice profesionist – merită să fie tratat cu același respect pe care îl oferă.

Faptul că nu găsiți locuri pe platforma actuală NU înseamnă că platforma nu funcționează.
Înseamnă doar că locurile sunt ocupate.

Iar pentru a pune capăt acestor dificultăți, vă anunț că în luna ianuarie voi lansa oficial site-ul GastroEd.
Este o platformă complet nouă, modernă, prin care:
• programările se vor face automat
• fiecare pacient va avea propriul cont
• veți putea încărca documentele medicale direct în platformă
• comunicarea va fi ordonată, profesionistă și clară pentru toată lumea
• plățile vor fi automatizate, cu factură emisă automat, fără mesaje suplimentare, fără încurcături

În acest site s-au investit foarte mult timp, energie și bani tocmai pentru ca experiența dvs. ca pacient să fie cât mai simplă, clară și fluidă, de la programare până la plată și documente.

A fost nevoie de timp ca să ajung aici, dar vreau ca relația medic–pacient să rămână una serioasă, respectuoasă și eficientă.
Vă rog, așadar, să păstrăm un ton potrivit atunci când îmi scrieți și să înțelegeți că nu pot răspunde oriunde, oricum și oricui, în afara procesului corect de programare.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.
Construim ceva frumos și profesionist împreună.

23/11/2025

Vitamina D nu este „doar pentru oase”.
În ultimii ani, dovezile arată clar că joacă un rol esențial în metabolism, inflamație, sensibilitatea la insulină și evoluția diabetului de tip 2.
După postarea despre metformin și deficitul de vitamina B12, foarte mulți mi-ați scris să explic și componenta Vitaminei D — și cred că merită să o clarificăm temeinic.

1. De ce apare atât de des deficitul de vitamina D?

Peste jumătate din populația lumii are valori sub pragul de 30 nmol/L.
Motivele:
• expunere insuficientă la soare,
• alimentație săracă în vitamina D,
• sechestrare în țesutul adipos la persoanele cu obezitate,
• variații genetice și stil de viață modern.

Un deficit tăcut, dar cu impact metabolic major.

2. Vitamina D și inflamația — o axă ignorată în diabet

Vitamina D activă (1,25(OH)₂D₃) reduce citokinele proinflamatorii (IL-6, MCP-1, TNF-α) prin inhibarea NF-κB.
Rezultatul:
• inflamație mai redusă,
• mediu metabolic mai stabil,
• evoluție încetinită către insulinorezistență.

Crizele metabolice nu pornesc de la glicemie, ci de la inflamație. Vitamina D participă direct la reglarea acestui teren.

3. Sensibilitatea la insulină și reglarea glucozei

Vitamina D:
• acționează pe celulele β pancreatice → îmbunătățește secreția de insulină;
• optimizează expresia receptorului insulinic în mușchi, ficat, țesut adipos;
• susține translocarea GLUT4;
• reduce stresul oxidativ care blochează semnalizarea insulinei.

Consecință: o utilizare mai eficientă a insulinei și un control glicemic mai bun.

4. Mitocondriile – centrala energetică perturbată în diabet

Deficitul de vitamina D se asociază cu:
• fragmentare mitocondrială,
• producție scăzută de ATP,
• stres oxidativ crescut,
• metabolism afectat în mușchi și ficat.

Vitamina D sprijină integritatea mitocondrială și capacitatea celulelor de a produce energie eficient.

5. Țesutul adipos, leptina și adipogeneza

Vitamina D influențează calitatea metabolică a grăsimii:
• reglează diferențierea adipocitelor,
• reduce hipertrofia adipocitară,
• scade leptina la persoanele obeze,
• reduce inflamația cronică din țesutul adipos.

6. mTOR, AMPK, microARN – mecanisme cheie

Vitamina D:
• modulează mTOR și AMPK → două axe centrale ale metabolismului;
• influențează expresia microARN (miR-21, miR-155), implicate în inflamație și insulinorezistență;
• reglează autofagia și homeostazia celulară.

Aceste mecanisme explică efectele ei metabolice complexe.

7. Genetica influențează răspunsul, dar nu anulează beneficiile

Există polimorfisme care modifică metabolizarea vitaminei D (CYP2R1, CYP27B1), însă majoritatea persoanelor răspund bine la corectarea deficitului, cu îmbunătățiri ale sensibilității la insulină și ale toleranței la glucoză.

8. Ce ar trebui să rețină pacienții cu diabet sau prediabet?

Vitamina D:
• reduce inflamația,
• îmbunătățește sensibilitatea la insulină,
• optimizează funcția mitocondrială,
• reglează adipokinele,
• stabilizează metabolismul energetic.

Nu este un „tratament minune”, dar este o piesă importantă în puzzle-ul metabolic.

Concluzie

Vitamina D face mult mai mult decât credem.
Înțelegerea rolului ei în diabet, inflamație și metabolism ne ajută să privim pacientul în ansamblu.

În practica mea, recomand menținerea unor valori constante între 40–60 ng/ml, un interval care pare optim pentru majoritatea pacienților cu risc metabolic.

Este un nivel care trebuie urmărit constant — nu o valoare „ocazională”.
În România, deficitul este frecvent și, din păcate, adesea ignorat.
Nu e ceva de neglijat.
Un status corect de vitamina D poate schimba semnificativ evoluția metabolică.

22/11/2025

Aseară am făcut o entorsă urâtă. Nu e nimic „catastrofal”, dar e suficient cât să mă oprească din ritmul meu obișnuit. Glezna e umflată, dureroasă, iar mersul… o provocare. Și e interesant cm astfel de momente te readuc imediat cu picioarele pe pământ — la propriu și la figurat.

Continui să lucrez, să consult, să scriu, dar mai încet. Corpul meu mi-a spus „stop” înainte să o fac eu. Și cred că, uneori, avem nevoie de astfel de pauze impuse ca să ne reamintim că suntem oameni, nu mașini.

Scriu asta fiindcă mulți dintre dvs. m-ați întrebat în ultimele zile de ce răspund un pic mai greu. Nu e lipsă de atenție sau respect. E doar realitatea unei perioade în care încerc să mă împart între spital, consulturi, proiecte și mai nou o gleznă care nu vrea să mă lase să calc normal.

Sunt bine. Doar că merg mai încet. Și învăț — încă o dată — că fragilitatea face parte din viață, chiar și atunci când ești medic.

Mulțumesc pentru înțelegere și pentru mesajele frumoase.
Aveți grijă de voi. Corpul vorbește mereu… important e să îl ascultăm la timp.

22/11/2025

Dragii mei,

În ultimii ani, lucrând zilnic cu pacienți care au rezistență la insulină, steatoză hepatică metabolică (MASLD) și diferite tulburări ale microbiomului, am început să înțeleg din ce în ce mai mult cât de mult joacă micronutrienții un rol în aceste procese.
Iar teza mea de doctorat pe tema sindromului metabolic și permeabilității intestinale mi-a deschis complet apetitul pentru zona aceasta „invizibilă”, dar esențială pentru sănătate.

Deși sunt medic gastroenterolog, partea metabolică devine inevitabil parte din practica mea, pentru că intestinul, ficatul și metabolismul sunt legate între ele mai mult decât ne imaginăm.

Astăzi vreau să vă las câteva informații utile și foarte bine susținute științific despre diabet și câțiva nutrienți-cheie.

Vitamina C și diabetul

Puțini știu că pacienții cu diabet au:
• niveluri mult mai scăzute de vitamina C în sânge (unele studii arată chiar −30% față de persoanele sănătoase),
• consum oxidativ crescut,
• o capacitate redusă de a o folosi eficient în celule.

Vitamina C contribuie la:
• protecția endoteliului (vasele de sânge),
• reducerea stresului oxidativ,
• scăderea inflamației metabolice,
• corelare inversă cu HbA1c (cu cât vitamina C e mai mică, cu atât glicemia cronică e mai mare).

Magneziul — un nutrient dramatic subestimat

Deficitul de magneziu este extrem de frecvent la pacienții cu diabet sau cu insulinorezistență, pentru că:
• se pierde prin rinichi mult mai ușor,
• scade sensibilitatea la insulină,
• favorizează hipertensiunea, dislipidemia și neuropatia periferică,
• contribuie la evoluția complicațiilor metabolice.

Pe scurt: magneziul chiar contează!
Magneziul este una dintre „verigile lipsă” în metabolismul glucozei.

Vitaminele din complexul B (B1, B6, B12)

Vitaminele B hidrosolubile se pierd ușor la diabetici. Unele studii arată chiar până la 16–24 ori excreție renală crescută, ceea ce duce la:
• deficit intracelular,
• sensibilitate crescută la stres oxidativ,
• afectarea nervilor și a vaselor mici (microangiopatie).

Un derivat de B1, benfotiamina, are chiar efecte interesante asupra reducerii produselor finale de glicare (AGEs), implicate în neuropatia diabetică.

Vitamina D și controlul glicemiei

Vitamina D influențează:
• secreția de insulină,
• inflamația,
• riscul de diabet de tip 2 (deficitul crește riscul),
• evoluția neuropatiei și retinopatiei diabetice.

De ce scriu aceste lucruri?

Pentru că, deși eu sunt medic gastroenterolog, nu poți să tratezi corect un pacient cu MASLD, disbioză sau insulinorezistență fără să înțelegi și partea metabolică și micronutrienții.
Iar în practica mea văd zilnic cm intestinul, ficatul și metabolismul lucrează ca un singur sistem.

Disclaimer:
Acest text are scop strict informativ și nu reprezintă recomandări de tratament. Orice decizie legată de suplimente, ajustarea medicației sau schimbarea dozelor se face doar împreună cu medicul curant, pe baza analizelor și a contextului fiecărui pacient.

21/11/2025

Sunt etape în viața unui medic despre care nu vorbește aproape nimeni. Iar una dintre cele mai grele a fost pentru mine… perioada dintre examenul de medic specialist și momentul în care, în sfârșit, m-am putut angaja.

După ani de învățat, nopți de gardă, examene, lacrimi, presiune și sacrificii, am dat examenul de specialist.
L-am luat.
Și am crezut, sincer, că de acolo lucrurile vor începe să se așeze.

Dar nu s-au așezat.

Au urmat aproape 7 luni de așteptare, luni în care eram „medic specialist pe hârtie”, dar fără un loc de muncă, fără stabilitate, fără siguranță.
Șapte luni în care am simțit din nou greul financiar — după ce ani la rând îmi sacrificasem orice bănuț pentru cursuri, formări, doctorat.
Șapte luni în care am simțit o presiune enormă:
„Oare munca mea de până acum… va conta?”

Au fost luni în care mă simțeam suspendată între două lumi:
nu mai eram rezidentă, dar nici nu eram angajată ca specialist.
Nici într-o parte, nici în cealaltă.
E un sentiment greu, pe care îl știu mulți medici, dar despre care puțini vorbesc.

Da, rezidențiatul a fost greu.
Dar perioada asta…
Această așteptare, nesiguranță și vulnerabilitate a fost un alt tip de greutate — poate chiar mai subtilă, pentru că o trăiești singur, fără structură și fără ritm, fără colegi în jur, fără sistem care să te „țină”.

Când, în sfârșit, m-am angajat ca medic specialist, am simțit că s-a închis un cerc.
Nu pentru că totul a devenit brusc ușor, ci pentru că știam că am trecut printr-o etapă care m-a întărit enorm.
Mi-a testat răbdarea, reziliența, credința în mine și în drumul meu.

Astăzi, când văd unde sunt, îmi amintesc și de acele luni.
Și-mi spun că uneori drumurile cele mai bune sunt cele pe care nu le obții imediat.
Cele care te obligă să crești în tăcere, să îți păstrezi direcția, să crezi în tine chiar și atunci când nu ai nicio garanție.

Pentru cei care sunt acolo acum:
nu sunteți singuri.
E greu, știu.
Dar nu este un capăt. Este doar o trecere.
Și după ea… vine lumina.

21/11/2025

Metforminul și deficitul de vitamina B12 — ce trebuie să știe orice pacient cu diabet

Metforminul este una dintre cele mai utile și bine studiate terapii în diabetul zaharat de tip 2. Reduce gluconeogeneza hepatică, îmbunătățește sensibilitatea la insulină și scade riscul cardiovascular.
Dar există un efect secundar frecvent subestimat: scăderea absorbției vitaminei B12.

Acest lucru nu este anecdotic. Este metabolic. Și este foarte important pentru siguranța pacientului.

De ce produce metforminul deficit de vitamina B12?

Metforminul:
• blochează absorbția intestinală a vitaminei B12 la nivel ileal
• reduce recaptarea complexului B12–IF
• modifică transportul calciului, necesar internalizării receptorilor

Consecința: după luni sau ani de tratament, nivelurile intră lent în declin.

Ce riscuri apar când B12 scade?

1. Neuropatie accentuată

Deficitul de B12 afectează mielina.
• Pacienții au risc de neuropatie 3–5 ori mai mare, independent de glicemie.
• Mulți pun simptomele pe seama diabetului, deși cauza reală este corectabilă.

2. Hiperhomocisteinemie

Când B12 scade, homocisteina crește peste 10 μmol/L.
Consecințe:
• risc cardiovascular crescut
• afectare endotelială
• inflamație sistemică

În slide-urile dvs. apare clar: excesul de homocisteină se corelează cu neuropatie și risc vascular crescut.

3. Creșterea metilmalonatului (MMA)

MMA > 40 μg/L indică deficit funcțional de B12, chiar dacă nivelul seric pare „normal”.
Consecințe metabolice:
• acumulare de MMA → conversie în methyl-citrate
• inhibiție enzimatică în ciclul Krebs
• producție crescută de lactat
• risc de acidoză la pacienții fragili

Când trebuie monitorizați pacienții?

• la 6–12 luni după începerea metforminului
• apoi anual sau de două ori pe an în funcție de doză
• obligatoriu: B12, holo-TC, homocisteină și MMA dacă există simptome

Este o monitorizare simplă și previne complicații importante.

Ce simptome sugerează deficitul de B12?

• furnicături la nivelul picioarelor
• amorțeli, senzația „de șosete strânse”
• oboseală neobișnuită
• deteriorare cognitivă ușoară
• paloare, glosită
• agravarea neuropatiei deja existente

Se poate corecta deficitul?

Da. Și eficient.
• suplimentare orală sau injectabilă, în funcție de severitate
• optimizarea folatului și a vitaminei B6
• controlul homocisteinei și MMA până la normalizare

Important: metforminul nu se oprește, ci se monitorizează corect.

Mesajul esențial

Metforminul rămâne un medicament valoros, dar niciun pacient nu ar trebui să îl ia ani la rând fără monitorizare de rutină a vitaminei B12.
Complicațiile pot fi prevenite simplu, iar calitatea vieții pacientului se îmbunătățește semnificativ printr-un control metabolic atent.