https://linktr.ee/drnaomiciurea

Dr. Ciurea Naomi-Adina - Medic specialist gastroenterolog, Strada Negoiului 2A-3B, Targu-Mures (2026)

30/01/2026

Astăzi simt nevoia să scriu altceva. Nu ceva medical, nu despre analize sau tratamente, ci pur și simplu ceva de suflet. Mi s-au luat lucruri în viață și mi s-au întâmplat nedreptăți. Au fost momente în care am rămas cu întrebări și cu sentimentul că nu merit anumite lucruri. Nu spun asta ca să mă plâng și nu vreau să par o victimă, doar că uneori viața chiar doare și cred că e normal să recunoaștem asta.

Dar astăzi mi-am dat seama de ceva simplu: chiar și atunci când ți se iau lucruri, când nu e corect, când simți că te lovește pe nedrept, faptul că mergi mai departe spune enorm despre tine. Faptul că încă ești acolo, că încă încerci, că te ridici dimineața și îți faci treaba, că nu renunți. Poate nu pare mult, dar este o formă de putere tăcută.

Și mi-a reamintit cineva aseară un lucru care mi-a rămas în minte: chiar dacă ți se fac nedreptăți, Dumnezeu vede. Și până la urmă dreptatea este a Lui. Nu a noastră, nu a oamenilor, nu a momentului. Gândul acesta aduce o liniște pe care nu ți-o poate da nimeni altcineva.

Și poate tocmai prin toate astea ajungi să fii mai profund, mai atent, mai uman. Eu simt că uneori tocmai de aici vine și felul în care îmi pasă de oamenii din jurul meu și de pacienții mei.

Dacă cineva citește asta și trece printr-o perioadă grea, vreau doar să știe atât: faptul că încă ești aici și încă mergi înainte, chiar și încet, înseamnă mai mult decât crezi.

29/01/2026

În ultima perioadă simt nevoia să clarific un lucru foarte important.

Atunci când ofer pacienților adresa mea de e-mail și răspund, de cele mai multe ori fără niciun cost suplimentar, o fac din respect și din dorința sinceră de a ajuta.

Dar acest lucru nu înseamnă că există o obligație de răspuns imediat.
Nu înseamnă că actul medical se mută în e-mail.
Nu înseamnă că sunt disponibilă în afara consultației sau controlului.

În niciun sistem medical normal nu există așteptarea ca medicul să răspundă în câteva ore la mesaje repetate, uneori zilnic, cu solicitări de reevaluare, interpretări sau modificări de tratament.

Am zeci de pacienți, consultații, proceduri, spital, urgențe, activitate universitară și cercetare.
Timpul și energia unui medic sunt limitate.

Din păcate, există situații în care unii pacienți depășesc complet limitele bunului-simț, trimițând numeroase e-mailuri, cu pretenția că răspunsul este o obligație.

Vreau să fie foarte clar:

📌 Nu sunt obligată să ofer consultații prin e-mail.
📌 E-mailul nu este un substitut pentru un consult medical.
📌 Dacă ofer un gest de sprijin, nu înseamnă că actul medical devine unul permanent, fără programare.

Tocmai din acest motiv, începând cu lansarea site-ului meu oficial, adresa mea de e-mail nu va mai fi disponibilă pentru solicitări generale.

Va exista un serviciu de comunicare prin e-mail doar contracost, strict pentru pacienții deja preluați și aflați sub tratament, în condiții clare:

✔ maximum 3 e-mailuri/lună
✔ doar pentru clarificări punctuale, nu pentru consultații complete

Restul solicitărilor de tip „vă scriu povestea mea și aștept un sfat gratuit” nu reprezintă o formă corectă de act medical.

Dacă aveți nevoie de evaluare, recomandarea este simplă și firească: programarea la un consult.

De asemenea, țin să subliniez un aspect esențial de respect reciproc:

📌 O programare în cabinet este un angajament.
Dacă nu mai puteți ajunge, este necesar să anunțați din timp. Neprezentarea fără notificare înseamnă un loc pierdut pentru alți pacienți și o lipsă de respect față de timpul medical.

În situații repetate, îmi rezerv dreptul de a refuza reprogramarea sau de a solicita o taxă suplimentară pentru rezervarea unei noi consultații.

Totodată, consultațiile se desfășoară în formatul stabilit.
Nu este acceptabil ca un pacient programat fizic să trimită un membru al familiei în locul său, solicitând pe loc un consult telefonic, fără acord prealabil.

Pun aceste limite nu din lipsă de empatie, ci din respect pentru profesie, pentru timpul meu și pentru pacienții care au nevoie de mine într-un cadru organizat și responsabil.

Mulțumesc tuturor celor care înțeleg și respectă aceste lucruri.

29/01/2026

Dominanța estrogenică și intoleranța la histamină: există o legătură?

De multe ori, când vorbim despre simptome precum balonare, cefalee, congestie nazală, urticarie sau agravarea stării generale în anumite perioade ale lunii, ajungem inevitabil la o discuție despre hormoni.

Estrogenul este prezent atât la femei, cât și la bărbați, având roluri importante în funcția reproductivă și sexuală. În organismul feminin, estrogenul și progesteronul funcționează într-un echilibru dinamic, iar odată cu înaintarea în vârstă acest echilibru se poate modifica.

În intervalul 35–50 de ani, progesteronul tinde să scadă mai accentuat decât estrogenul, ceea ce poate duce la o stare numită frecvent „dominantă estrogenică”, adică un raport relativ crescut estrogen/progesteron.

Ce poate însemna dominantă estrogenică?

Dominanța estrogenică este asociată în mod frecvent cu simptome precum:
• sindrom premenstrual accentuat
• crampe menstruale
• menstruații abundente
• oboseală
• scăderea libidoului
• creștere ponderală
• migrene
• modificări de dispoziție
• fibroame uterine sau mastoză fibrochistică

Este important de spus că aceste simptome sunt nespecifice și trebuie interpretate întotdeauna în context clinic, nu ca diagnostic automat.

Intoleranța la histamină

Intoleranța la histamină apare atunci când există un dezechilibru între cantitatea de histamină acumulată și capacitatea organismului de a o degrada.

Enzima principală responsabilă de degradarea histaminei alimentare la nivel intestinal este DAO (diamine oxidaza). Atunci când activitatea DAO este redusă, histamina se poate acumula și pot apărea manifestări asemănătoare unei reacții alergice, precum:
• diaree sau disconfort digestiv
• cefalee
• congestie, rinoree
• scăderea tensiunii arteriale
• palpitații
• urticarie, flushing
• exacerbări de astm

Unde se intersectează histamina și estrogenul?

În practică, intoleranța la histamină și dominanța estrogenică pot avea manifestări care se suprapun, mai ales la nivel de migrene, simptome digestive și variații menstruale.

Există date care sugerează că estrogenul poate favoriza eliberarea histaminei din mastocite, iar acest lucru poate explica de ce unele persoane au simptome mai intense în anumite faze ale ciclului menstrual.

Astfel, la unele paciente, dezechilibrul hormonal și sensibilitatea la histamină pot coexista și se pot amplifica reciproc.

Factori care pot contribui la dominantă estrogenică

Pe lângă modificările fiziologice legate de vârstă, există mai mulți factori moderni care pot influența metabolismul estrogenilor:
• stres cronic și cortizol crescut
• exces ponderal (țesutul adipos participă la conversia hormonală)
• dietă bogată în alimente ultraprocesate și zahăr
• sedentarism
• utilizarea contraceptivelor sau terapiei hormonale fără evaluare atentă
• expunerea la xenoestrogeni (plastice, produse cosmetice, substanțe industriale)

Ce este util în abordarea clinică?

În astfel de situații, abordarea corectă nu înseamnă suplimente luate empiric, ci o evaluare integrată:
• identificarea cauzelor digestive (disbioză, SIBO, inflamație intestinală)
• dietă antiinflamatorie și, dacă este necesar, low-histamine temporar
• susținerea barierei intestinale și a metabolismului hepatic
• reducerea stresului și optimizarea somnului
• mișcare regulată, cu efect benefic metabolic și hormonal

Dominanța estrogenică și intoleranța la histamină sunt subiecte complexe, iar simptomele trebuie privite întotdeauna în ansamblu, nu simplificat.

28/01/2026

SIBO nu apare „din senin”. Întrebarea reală este: de ce revine?

În ultimii ani, tot mai mulți pacienți aud diagnosticul de SIBO (Small Intestinal Bacterial Overgrowth) și încep imediat să caute „cel mai bun antibiotic” sau „cea mai bună cură”.

Dar adevărul este acesta:

SIBO este rareori problema de bază. De cele mai multe ori, este consecința unui dezechilibru mai profund.

De aceea, întrebarea corectă nu este doar „cum îl tratăm?”, ci: care este cauza care l-a permis?

Ce caut întotdeauna într-un caz de SIBO?
1. Probleme de motilitate intestinală (cea mai frecventă cauză)
Intestinul subțire are un mecanism natural de „curățare” numit MMC (Migrating Motor Complex).
Când acest mecanism încetinește, bacteriile pot stagna și se pot multiplica.

Aici intră frecvent: tranzitul lent, hipotiroidismul, gastropareza, disfuncția vagală.
2. Cauze structurale
Uneori există un obstacol fizic care favorizează stagnarea: aderențe după operații, endometrioză, diverticuli, stricturi.
În astfel de cazuri, tratamentul nu poate fi doar „o cură”.
3. Acid gastric scăzut sau digestie incompletă
Dacă stomacul nu mai acidifică suficient sau bila/pancreasul nu funcționează optim, digestia devine incompletă.
Iar bacteriile „profită”.
4. Disfuncții imune sau infecții cronice
Uneori, SIBO apare pe un fond mai complex: paraziți, infecții virale persistente, inflamație cronică, expuneri toxice.
5. Dezechilibre hormonale
Hipotiroidismul, estrogenul crescut sau perioada de perimenopauză pot modifica direct motilitatea intestinală.
6. Stresul și sistemul nervos
Da — intestinul este controlat de sistemul nervos.
Trauma, anxietatea, hipercortizolismul pot „bloca” motilitatea și pot întreține recurențele.

Și da, testul respirator este important
Un test complet trebuie să evalueze hidrogen, metan și hidrogen sulfurat, pentru că tratamentul diferă în funcție de gazul dominant.

Concluzia mea ca gastroenterolog:
SIBO nu se tratează corect doar cu o rețetă.
Se tratează corect când înțelegem de ce a apărut, de ce revine și ce mecanism îl întreține.
Abia atunci avem șanse reale de rezultate pe termen lung.

27/01/2026

Dieta cu fermentație redusă în SIBO – explicații esențiale

În ultimii ani, există tot mai multe dovezi că SIBO (small intestinal bacterial overgrowth) joacă un rol important în apariția și menținerea simptomelor de tip IBS (sindrom de intestin iritabil). Din acest motiv, dieta este frecvent discutată.
Pentru a înțelege de ce o dietă poate ajuta, este esențial să înțelegem ce este SIBO și cm funcționează intestinul.

Ce este SIBO
SIBO nu este o infecție și nu implică bacterii „rele”. Este situația în care bacterii normale, care ar trebui să se afle predominant în colon, ajung să fie prezente în număr mare în intestinul subțire, unde nu aparțin.

În mod normal:
• intestinul subțire conține puține bacterii
• colonul conține majoritatea bacteriilor

Diferența este menținută de acidul gastric, secrețiile pancreatice și biliare, dar mai ales de mecanismele de curățare ale intestinului subțire.

Rolul motilității intestinale
Intestinul funcționează în două moduri:
• „modul de digestie”, când mâncăm
• „modul de curățare”, între mese

În intestinul subțire apare periodic un val motor repetitiv, numit „housekeeper wave” (complex motor migrator), care împinge resturile alimentare nedigerabile și bacteriile către colon.
Acest mecanism este esențial pentru prevenirea suprapopulării bacteriene.

Mesele foarte frecvente și gustările constante reduc aceste unde de curățare.

De ce contează tipul de aliment
Nu tot ce mâncăm este digerat complet de organism. Ce nu poate fi digerat ajunge să fie folosit de bacterii, iar bacteriile produc gaz.

Zaharurile sunt un element central:
• unele sunt ușor absorbite de om
• altele sunt slab absorbite sau deloc absorbite și ajung direct la bacterii

Zaharurile care nu sunt absorbite favorizează fermentația și producția de gaz.

Clasificarea zaharurilor
– Ușor de digerat de om: glucoză, zahăr de masă
– Mai greu de digerat: fructoză, lactoză
– Nedigerabile pentru om: sorbitol, xilitol, lactuloză, lactitol, sucraloză

Guma de mestecat este menționată ca o sursă frecventă de alcooli de zahăr, care nu sunt absorbiți și sunt fermentați intens de bacterii.

Principii generale ale dietei cu fermentație redusă

– mesele trebuie să fie clare și separate, cu pauze între ele
– gustările frecvente reduc mecanismele de curățare intestinală
– evitarea alimentelor și substanțelor care nu sunt absorbite și ajung la bacterii

Carbohidrați
• carbohidrații simpli și ușor digerabili sunt preferați
• orezul, cartofii, cartofii dulci sunt bine tolerate
• pâinea albă este preferată față de cea integrală
• pastele sunt permise
• nucile sunt permise
• cerealele simple (ex. Rice Krispies) sunt considerate mai potrivite

Fibre
• fibrele sunt lanțuri lungi de zaharuri nedigerabile
• excesul de fibre din cereale integrale sau suplimente poate agrava simptomele
• alimentele „îmbogățite cu fibre” pot crește fermentația

Proteine
• toate sursele de proteine sunt permise
• ouăle sunt bine tolerate
• carnea este permisă, cu atenție la preparatele care conțin lactoză

Grăsimi
• sunt permise, cu mențiunea că o dietă foarte bogată în grăsimi poate avea alte consecințe metabolice

Legume
• se evită leguminoasele
• se evită varza, broccoli, conopida, varza de Bruxelles și legumele foarte bogate în fibre
• legumele care cresc sub pământ sunt permise
• legumele-fruct (roșii, castraveți, dovlecei, vinete) sunt permise
• ciupercile sunt permise

Fructe
• merele, perele și bananele pot încetini tranzitul și se recomandă în cantitate mică
• celelalte fructe sunt considerate acceptabile

Probiotice
• toate bacteriile fermentează
• în SIBO, multe persoane nu tolerează probioticele, iar simptomele pot rămâne la fel sau se pot agrava

Un mesaj important din document
Dieta singură nu tratează SIBO.
Este utilizată pentru reducerea simptomelor și pentru prevenirea recurențelor, în timp ce cauza reală trebuie identificată și tratată.

Scopul dietei nu este izolarea socială
Dieta nu este gândită pentru a „ruina viața” pacientului. Scopul este reducerea simptomelor și menținerea unei vieți cât mai normale.

26/01/2026

Dragii mei,

Cei care sunteți deja de ceva timp pe pagină, știți povestea mea profesională. Recent m-am întors din Bari și se pare că pe 1 februarie voi zbura din nou acolo, pentru ultimele luni de doctorat (fiind în ultimul an), la coordonatorul meu, prof. Piero Portincasa (Universitatea din Bari, Italia).

Mă voi întoarce în România pe data de 31 martie 2026. Până atunci, toate programările pentru consultațiile online se vor desfășura în continuare conform calendarului deja stabilit.

În aceste săptămâni, am trimis mai greu scrisorile medicale, din cauza volumului de muncă enorm din această perioadă și a necesității de a lăsa totul în ordine înainte de plecare. Este un moment foarte intens, cu multe responsabilități suprapuse, iar uneori timpul nu reușește să țină pasul cu ritmul din cabinet.

Doctoratul pentru mine nu este doar o etapă academică, ci un proiect construit în ani de muncă, cu multă pasiune și cu un scop foarte clar: să aduc mai multă înțelegere și soluții reale în domeniul sănătății digestive, al microbiomului și al axei intestin–ficat, atât pentru pacienți, cât și pentru medicina din România.

În paralel, lucrez la ceva ce știu că mulți dintre dvs. așteptați de mult timp.

Pe 2 februarie 2026, la ora 20:30, va avea loc lansarea oficială a site-ului GastroEd, un proiect la care lucrez de ani de zile și care va deveni un spațiu complet de educație medicală, resurse, programări și comunitate.

Tot acolo vor fi anunțate și noile evenimente GastroEd, atât pentru pacienți, cât și pentru profesioniști din domeniul sănătății, iar în perioada următoare vom vorbi mult mai mult despre tot ce urmează.

Vă mulțumesc sincer pentru răbdare, pentru încredere și pentru faptul că sunteți aici.
Ne auzim curând, cu vești frumoase.

Cu drag,
Dr. Naomi-Adina Ciurea
GastroEd

26/01/2026

În ultima vreme primesc tot mai multe mesaje de la oameni care îmi spun că nu mai știu ce să mănânce, că orice le face rău și că au ajuns să trăiască cu frică de mâncare.

De multe ori, în spatele acestor povești apare același cuvânt: histamina.

Intoleranța la histamină e un subiect complicat și foarte ușor de dus într-o zonă de panică și restricții fără sfârșit.

Dar ce vreau să vă spun este că, de cele mai multe ori, problema nu este că organismul nu mai suportă nimic. Problema este că organismul este suprasolicitat, inflamat, obosit. Iar histamina devine doar vârful aisbergului.

De aceea, eu nu cred în ideea de liste de alimente interzise pentru tot restul vieții.

Cred mai mult într-un proces, în pași.

Uneori, la început, e nevoie de o perioadă scurtă în care să simplificăm totul. Una-două săptămâni în care să calmăm corpul: mâncare proaspătă, gătită acasă, fără alcool, fără fermentate, fără resturi păstrate zile întregi. Multă apă, uneori electroliți, mese simple.

În anumite situații pot fi utile și lucruri de bază precum vitamina C, quercetina sau magneziul, dar mereu individualizat, nu după internet.

Mulți simt o ușurare rapidă în această etapă, dar nu e o cursă. Corpul are nevoie să respire.

Apoi, pas cu pas, vine partea cea mai importantă: să ne uităm la ce e în spate.

Histamina crește frecvent pe un teren mai larg: disbioză, SIBO, permeabilitate intestinală, stres cronic, dezechilibre hormonale, enzime digestive insuficiente.

În săptămânile următoare, focusul devine mai mult pe vindecare și susținere: intestin, digestie, ficat, microbiom. Construirea rezilienței pe termen lung.

Și abia după aceea vine reintroducerea.

Încet, cu răbdare. Un aliment la câteva zile, urmărind reacțiile. Fără panică și fără perfecționism.

Pentru că scopul nu este să trăiți cu o dietă din ce în ce mai mică. Scopul este să vă recâștigați libertatea alimentară, în ritmul corpului dvs. mai exact: nu există o perioadă standard. Deci dacă aveți asemenea așteptări - nu sunt realiste.

Și mai vreau să spun ceva important: uneori, când restricțiile devin multe sau când situația pare că ne depășește, e extrem de util să lucrăm împreună cu un nutriționist cu experiență reală în intoleranța la histamină. Nu trebuie să duceți singuri totul, mai ales când alimentația ajunge să fie o sursă de anxietate.

Știu că e frustrant și obositor.

Dar există o cale mai blândă decât să ajungeți să simțiți că nu mai aveți voie nimic.

Dacă vă regăsiți în asta, să știți că nu sunteți singuri.

P.S. Pe pagina mea există deja multe postări despre histamină, DAO, dietă low-histamine, disbioză și pașii corecți de urmat. Merită să le căutați și să le citiți, pentru că informația e deja acolo, adunată în timp.

25/01/2026

Diareea este una dintre cele mai frecvente probleme gastrointestinale pe care le văd în practică. Și nu mă refer doar la episoade acute, ci la diaree cronică sau recurentă, care poate persista luni întregi și care afectează major calitatea vieții.

Foarte mulți pacienți ajung după un parcurs lung: au încercat deja cure repetate cu probiotice, rifaximină, diverse suplimente, diete eliminate pe rând… și totuși simptomele revin.

În astfel de cazuri, problema rar este „un simplu intestin sensibil”. De cele mai multe ori, în spate există un dezechilibru al microbiotei intestinale.

Microbiomul nu înseamnă doar digestie. Este un regulator metabolic și imunologic esențial. Iar atunci când se dereglează, diareea poate apărea și se poate întreține prin mai multe mecanisme:

1. Metabolismul acizilor grași cu lanț scurt (SCFA)
Bacteriile intestinale produc compuși precum acetatul și butiratul, care sunt vitali pentru mucoasa colonului. Butiratul este practic combustibilul principal al colonocitelor și are rol antiinflamator și protector asupra barierei intestinale.
În multe forme de diaree cronică se observă scăderea unor bacterii benefice precum Faecalibacterium, un producător major de butirat.

2. Modificarea acizilor biliari
În disbioză, metabolismul acizilor biliari se schimbă, iar excesul anumitor acizi biliari poate accelera tranzitul intestinal și poate contribui direct la diaree.

3. Afectarea barierei intestinale
În diareea post-antibiotic, de exemplu, studiile arată reducerea diversității microbiotei și scăderea expresiei proteinelor de tip tight junction, cm este ZO-1, ceea ce duce la permeabilitate crescută și inflamație persistentă.

4. Activarea sistemului imun și inflamație de grad mic
Disbioza se asociază cu creșterea citokinelor proinflamatorii precum IL-1β, IL-2 și TNF-α, mecanisme care pot menține simptomele chiar și după ce infecția inițială a trecut.

5. Axa creier–intestin și serotonina (5-HT)
În IBS-D, microbiomul influențează direct neurotransmițători intestinali. De exemplu, anumite bacterii precum Ruminococcus pot stimula producția de serotonină prin semnale mediate de TAAR1, accelerând motilitatea intestinală și favorizând diareea.

De aceea, diareea cronică nu ar trebui tratată ca o succesiune de cure „la întâmplare”. Nu este doar despre a opri simptomul, ci despre a înțelege mecanismul.

Intervențiile moderne încep să fie tot mai țintite:

– probiotice specifice (există date promițătoare pentru anumite tulpini care cresc producția de butirat)
– transplant f***l (FMT) în forme selectate, mai ales în diaree post-antibiotic recurentă, cu reducerea markerilor inflamatori precum IL-8 și CRP
– terapii de precizie aflate în dezvoltare, inclusiv bacteriofagi, utilizați experimental pentru diareea produsă de E. coli

Diareea cronică este extrem de frecventă și, în multe cazuri, este expresia unui ecosistem intestinal destabilizat.

Uneori intestinul nu are nevoie de „încă o cură”, ci de o strategie clară, etapizată, care să reconstruiască echilibrul microbiomului, al barierei și al răspunsului imun.

24/01/2026

În ultima perioadă, în cabinet, văd tot mai des același tipar.

Oameni care au luat antibiotice ani întregi.
Încă din copilărie.

Pentru gât roșu.
Pentru otite.
Pentru răceli.
Pentru orice părea că trebuie rezolvat repede.

Și nimeni nu s-a gândit atunci că, în timp, corpul plătește.

Acum vin adulți care îmi spun:

„Nu mai funcționează antibioticul.”
„Fac infecții una după alta.”
„Parcă imunitatea mea e la pământ.”
„Am balonări zilnic.”
„Nu mai tolerez mâncăruri pe care înainte le mâncam normal.”

Și de multe ori, în spate, găsim același lucru:

un intestin profund dezechilibrat.

Disbioză severă.
SIBO.
Inflamație cronică.
Un microbiom epuizat după ani de tratamente repetate.

Pentru că antibioticele nu fac diferența perfectă între „dușman” și „aliați”.
Odată cu bacteria care trebuia eliminată, se pierde și o parte din echilibrul care ne ține sănătoși.

Iar adevărul pe care îl spun tot mai des pacienților este acesta:

Imunitatea nu e doar „un sistem”.
Imunitatea începe din intestin.

Ce mă îngrijorează este că acest lucru încă se repetă.

Încă există părinți care dau antibiotice „din reflex” copiilor, uneori fără să fie cu adevărat necesar.

Încă există adulți care iau cure după cure, fără să se oprească o secundă și să se întrebe:

De ce nu trece infecția?
E sigur bacteriană?
Există rezistență?
Există o cauză mai profundă în spate?

Pentru că, uneori, problema nu este că „nu e suficient antibiotic”.

Problema este că organismul nu mai are terenul pe care să se apere normal.

Nu scriu asta ca să demonizez antibioticele.
Uneori sunt absolut necesare și salvează vieți.

Dar problema este când devin automatism.
Când sunt luate prea des, prea ușor, prea devreme.

Și abia după ani întregi oamenii ajung să se întrebe:

„Oare de aici a început tot?”

Poate că una dintre cele mai importante întrebări de azi nu mai este doar
„Ce tratament iau?”

Ci:

Cum refac terenul după atâția ani?

22/01/2026

Obezitatea, „injecțiile de slăbit” și ceea ce se discută prea puțin: microbiomul intestinal

Interesul crescut pentru metodele de slăbire – în special pentru așa-numitele „injecții de slăbit” – reflectă o realitate clară: obezitatea este o problemă majoră de sănătate publică, greu de gestionat și cu impact profund asupra calității vieții.
Însă reducerea obezității la controlul apetitului este o simplificare excesivă.

Din punct de vedere medical, obezitatea este o boală metabolică complexă, caracterizată prin inflamație cronică de grad mic, rezistență la insulină, disfuncție adipocitară, alterarea semnalizării hormonale și modificări profunde ale metabolismului energetic.
În ultimii ani, datele științifice au arătat că microbiomul intestinal joacă un rol central în aceste mecanisme.

Studiile arată constant că, la persoanele cu obezitate:
• diversitatea microbiomului intestinal este redusă
• există modificări importante ale compoziției bacteriene, fără un „pattern universal”, influențate de dietă, stil de viață, genetică și context geografic
• sunt reduse bacterii cu rol antiinflamator și metabolic protector (ex. Faecalibacterium prausnitzii, Akkermansia muciniphila, Bifidobacterium)
• cresc bacterii asociate inflamației, endotoxemiei metabolice și disfuncției barierei intestinale

Microbiomul intestinal influențează obezitatea prin multiple mecanisme:
• producția de acizi grași cu lanț scurt, cu impact asupra sensibilității la insulină și metabolismului energetic
• activarea inflamației cronice prin lipopolizaharide bacteriene
• modularea expresiei genelor implicate în apetit, sațietate și stocarea grăsimii
• alterarea metabolismului acizilor biliari și a semnalizării hormonale intestinale
• inhibarea factorilor implicați în oxidarea grăsimilor și favorizarea lipogenezei

De aceea, obezitatea nu este doar despre cât mâncăm, ci despre cm metabolizăm ceea ce mâncăm.

Dietele au un impact major asupra microbiomului:
modelele alimentare bogate în fibre, alimente vegetale și compuși bioactivi susțin diversitatea bacteriană și reduc inflamația metabolică, în timp ce dietele ultra-procesate favorizează disbioza și dezechilibrele metabolice.

Intervențiile moderne – inclusiv terapiile medicamentoase – pot avea un rol important în anumite cazuri, dar nu adresează singure cauza profundă. Fără corectarea disbiozei, a inflamației și a contextului metabolic individual, riscul de recâștig ponderal rămâne ridicat.

Direcția reală în managementul obezității este una integrativă și personalizată:
• evaluarea statusului metabolic și a microbiomului
• intervenții nutriționale adaptate individual
• utilizarea țintită a prebioticelor și probioticelor
• strategii care vizează inflamația, rezistența la insulină și axa intestin–ficat–creier

Slăbitul sustenabil nu este rapid și nu este uniform pentru toți.
Dar este posibil atunci când tratăm cauzele biologice, nu doar simptomele.

22/01/2026

Lansare oficială GastroED – 02.02.2026, ora 20:30

GastroED devine spațiul online dedicat sănătății digestive, gândit ca o clinică virtuală, unde consultațiile medicale, educația și comunicarea se întâlnesc într-un cadru clar și bine structurat.

Începând cu 02.02.2026, ora 20:30, pe platformă vor fi disponibile:
• programări medicale online, în limita locurilor afișate
• locuri suplimentare pentru consultații, deschise la momentul lansării
• posibilitatea de a crea un cont personal
• abonare la newsletter, pentru informații medicale și noutăți

Blog, educație și comunitate

Pe blogul GastroED vor putea fi citite articole dedicate sănătății digestive. Tot aici vor fi anunțate:
• evenimente pentru comunitatea de pacienți GastroED
• evenimente de educație medicală adresate profesioniștilor din domeniul sănătății

Platforma va include treptat:
• materiale educaționale gratuite
• materiale premium, disponibile pentru achiziție
precum și alte resurse aflate în dezvoltare.

Comunicare medicală responsabilă

GastroED va oferi un serviciu de consultanță prin e-mail, destinat exclusiv pacienților aflați deja sub tratament, contra cost.
Acest serviciu este conceput pentru a asigura continuitate medicală, răspunsuri structurate și timp dedicat, în afara consultațiilor programate.

GastroED este construit cu respect pentru pacienți și pentru actul medical, într-un cadru care susține claritatea, responsabilitatea și echilibrul ambelor părți.

22/01/2026

Constipația cronică: o tulburare de motilitate influențată direct de microbiom

Constipația cronică nu este doar o problemă mecanică de tranzit intestinal. Datele actuale arată că există un crosstalk complex între microbiomul intestinal și motilitatea colonică, mediat prin sistemul nervos enteric, metaboliți bacterieni și semnalizare neuro-imuno-endocrină.

Ce modificări ale microbiomului apar frecvent în constipația cronică

Studiile arată o disbioză caracterizată prin:
• scăderea bacteriilor producătoare de acizi grași cu lanț scurt (în special Faecalibacterium și Roseburia)
• reducerea Lactobacillus și Bifidobacterium
• creșterea bacteriilor metanogene, asociate cu tranzit intestinal lent

Aceste modificări nu sunt doar asociative, ci pot contribui activ la alterarea motilității.

Microbiomul și sistemul nervos enteric

Microbiomul intestinal influențează dezvoltarea, maturarea și funcția sistemului nervos enteric. În modele experimentale, absența unei flore intestinale normale se asociază cu:
• reducerea excitabilității neuronilor enterici
• scăderea frecvenței complexelor motorii migratorii
• încetinirea tranzitului colonic

Recolonizarea microbiotei poate restabili parțial aceste funcții, subliniind rolul său activ în reglarea peristaltismului.

Rolul metaboliților bacterieni

Metaboliții produși de microbiom au efecte directe asupra motilității:
• acizii grași cu lanț scurt (SCFA) modulează secreția de serotonină intestinală și activitatea neuronilor colinergici, influențând peristaltismul
• metaboliții triptofanului (indol și derivați) acționează asupra receptorilor neuronali și contribuie la menținerea funcției mucoasei și a motilității
• metanul reduce viteza peristaltică și este corelat cu constipația cu tranzit lent

Efectele SCFA sunt dependente de concentrație: nivelurile fiziologice pot stimula motilitatea, în timp ce excesul poate avea efect inhibitor.

Abordarea constipației cronice exclusiv prin laxative nu adresează mecanismele de fond. În multe cazuri, sunt implicate:
• disbioza intestinală
• semnalizarea neurochimică alterată
• producția dezechilibrată de metaboliți bacterieni

Direcțiile moderne de management includ evaluarea și modularea microbiomului, intervenții nutriționale țintite, utilizarea rațională a probioticelor și abordarea axei intestin–creier.

Constipația cronică este o afecțiune funcțională complexă, iar microbiomul intestinal reprezintă un element central în fiziopatologia sa.

Dr. Ciurea Naomi-Adina - Medic specialist gastroenterolog

30/01/2026

29/01/2026

29/01/2026

28/01/2026

27/01/2026

26/01/2026

26/01/2026

25/01/2026

24/01/2026

22/01/2026

22/01/2026

22/01/2026

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category