Dr. Ciurea Naomi-Adina - Medic specialist gastroenterolog, Strada Negoiului 2A-3B, Targu-Mures (2026)

10/05/2026

Tot mai multe date din ultimii ani ne arată că nu orice pacient cu balonare și tulburări digestive are același tip de dezechilibru intestinal. Iar unul dintre cele mai importante lucruri pe care încă multă lume nu le cunoaște este legătura dintre constipația cronică și supraproducția intestinală de metan.

Mult timp, când se vorbea despre SIBO sau disbioză intestinală, accentul era pus aproape exclusiv pe diaree. În realitate, există pacienți care au exact opusul: tranzit foarte lent, senzația că intestinul „nu se mișcă”, balonare importantă după mese, distensie abdominală, senzație de presiune abdominală, flatulență și constipație persistentă, uneori de ani de zile.

În multe dintre aceste cazuri, discutăm despre IMO, adică intestinal methanogen overgrowth. Practic, o suprapopulare intestinală cu microorganisme producătoare de metan. Important de înțeles este că nu vorbim strict despre bacterii, ci despre archaea metanogene, microorganisme diferite de bacterii, dintre care cea mai cunoscută este Methanobrevibacter smithii.

Aceste microorganisme produc metan la nivel intestinal, iar metanul nu este doar un gaz care apare pe testele de respirație. Există date care sugerează că el poate influența direct motilitatea intestinală și poate încetini tranzitul. De aceea, mulți pacienți cu IMO ajung să aibă constipație cronică, uneori severă, asociată cu balonare importantă și senzația de evacuare incompletă.

Recent, în revista Clinical Gastroenterology and Hepatology a fost publicată o meta-analiză foarte importantă intitulată „Symptom Profile of Patients With Intestinal Methanogen Overgrowth”. Autorii au analizat 19 studii care au inclus peste 1200 de pacienți cu IMO și peste 3000 de controale.

Rezultatele au fost foarte interesante.

Pacienții cu IMO prezentau frecvent:
• balonare
• constipație
• dureri abdominale
• flatulență
• greață
• modificări de tranzit

Dar cel mai important aspect a fost faptul că pacienții cu IMO aveau o prevalență semnificativ mai mare a constipației și o severitate mai mare a acesteia comparativ cu persoanele fără IMO.

În schimb, diareea era mai puțin frecventă și mai puțin severă la pacienții cu supraproducție de metan.

Practic, începe să se contureze tot mai clar un anumit „fenotip” digestiv asociat cu metanul:
balonare importantă, tranzit lent, constipație, distensie abdominală și senzația că digestia stagnează.

Desigur, asta nu înseamnă că orice pacient cu constipație are automat IMO.

Constipația este o problemă complexă și poate avea foarte multe cauze:
aport redus de fibre sau lichide, sedentarism, hipotiroidism, stres cronic, tulburări de motilitate, disfuncții de planșeu pelvin, efecte adverse medicamentoase, sindrom de intestin iritabil cu constipație, disbioză intestinală, dezechilibre metabolice și multe altele.

Dar cred că este important ca atât pacienții, cât și medicii să înceapă să privească mai atent această posibilă legătură dintre metan și constipația cronică.

Pentru că foarte mulți pacienți ajung ani întregi să ia doar laxative, fără să înțeleagă de ce intestinul lor funcționează atât de lent.

Iar uneori, în spatele simptomelor, poate exista un dezechilibru real de microbiotă, de motilitate și de producție intestinală de gaze, care merită evaluat corect și abordat mai profund, nu doar „acoperit” simptomatic.

Microbiomul intestinal și motilitatea digestivă sunt mult mai complexe decât credeam acum câțiva ani. Și probabil că în următorii ani vom înțelege din ce în ce mai bine cât de mult pot influența aceste microorganisme funcționarea întregului tub digestiv.

09/05/2026

Dragii mei, caut un GASTROENTEROLOG! Nu internist, nu altă specialitate, ci un gastroenterolog deoarece medicul cu pregătire și formare în gastroenterologie înțelege mai profund patologia digestivă comparativ cu un medic de altă specialitate.

GastroEd se dezvoltă, iar în perioada următoare îmi doresc să construiesc o echipă medicală alături de care să pot duce mai departe acest proiect în care am investit enorm timp, muncă și responsabilitate față de pacienți.

În ultimii ani, numărul pacienților care solicită consultații și evaluări în cadrul GastroEd a crescut foarte mult, iar în acest moment cererea depășește capacitatea mea individuală de a putea prelua toate cazurile într-un timp rezonabil. Din acest motiv, îmi doresc să formez alături de mine un medic care să crească profesional în cadrul acestui proiect și să poată contribui pe termen lung la dezvoltarea comunitatii medicale GastroEd.

În același timp, îmi doresc să mă pot implica mai mult și în zona de educație medicală pentru profesioniști precum cursuri, workshopuri, conferințe și proiecte academice dedicate microbiomului, patologiei digestive funcționale și medicinei bazate pe dovezi științifice.

Caut un medic gastroenterolog (rezident an terminal sau medic specialist tânăr) interesat de:
– microbiom și patologia digestivă funcțională;
– SIBO, intoleranțe alimentare, gut–brain axis;
– nutriție și abordare integrativă bazată pe dovezi științifice;
– comunicare empatică și seriozitate profesională.

Activitatea va presupune un proces intensiv de formare și supervizare în cadrul brandului GastroEd, cu implicare progresivă în evaluarea și monitorizarea pacienților.

Îmi doresc o persoană:
– serioasă;
– organizată;
– empatică și răbdătoare;
– dispusă să învețe mult;
– și interesată de o colaborare stabilă, pe termen lung.

Pentru că acest proces presupune o investiție foarte mare de timp, know-how și formare profesională, colaborarea va include acorduri de confidențialitate și este gândită pentru o perioadă de minimum 3–5 ani.

Pachetul financiar va fi competitiv comparativ cu nivelul de început din sistemul medical și va exista posibilitate reală de creștere profesională și financiară în cadrul proiectului, în funcție de implicare, evoluție și dezvoltarea propriei activități medicale.

Nu caut doar un colaborator punctual, ci un medic care își dorește să crească profesional într-un proiect medical construit cu seriozitate, responsabilitate și viziune pe termen lung.

Dacă simțiți că rezonați cu această direcție, vă rog să trimiteți:
– CV;
– câteva rânduri despre dvs. și motivația pentru care vă doriți această colaborare;
– eventual experiența/interesele pe care le aveți în această zonă.

Adresa de contact: gastroed.ro@gmail.com

Vă rog să distribuiți dacă știți persoane potrivite pentru acest proiect.

P.S.: poza este pentru atenție🤣

08/05/2026

Mulțumesc pentru invitație, Oradea Healthy Plate, la un eveniment atât de bine organizat ce a avut în centru și un workshop de Microbiom intestinal!

A fost o onoare să prezint acest workshop de Microbiom alături de Dietetician Ramona Duna!

06/05/2026

Stimați pacienți,

Vă rog să țineți cont ca disponibilitatea pentru consultațiile online se va deschide pe 28 mai, ora 20:00. Acest anunț este vizibil constant pe site. Consultațiile vor fi deschise pentru perioada august și septembrie 2026. Luna iulie este deja ocupată din punct de vedere al consultațiilor online.

Pentru cabinet sunați la nr de telefon: 0265311149.

De asemenea, vă rog să nu vă supărați/frustrați pe mine ca nu pot să vă preiau pe toți. Din păcate, chiar nu pot. Aș vrea să ajut pe toată lumea dar eu sunt una singură - voi sunteți sute, mii de pacienți! Mă concentrez și pe educație și pe pacienți dar chiar și așa vă rog să mă înțelegeți puțin. Dacă vă doriți soluții rapide, eu nu le am.
Fac tot ce pot, cu cunoștințele pe care le am și pe care le dezvolt constant, am evoluat de la an la an ca și cunoștințe, scheme terapeutice etc. Investesc enorm de mult în mine.

În programul meu trebuie să țin cont și de pacienții care deja se află sub tratament și să aibă acces în continuare la mine și la controale și nu numai.

Ne vedem la consultații în lunile următoare.

Vă doresc sănătate multă tuturor!

Nu uitați: 28 mai 2026 va fi deschisă platforma pentru consultațiile online perioada august-septembrie 2026.

06/05/2026

Există ceva ce cred că este important să spun tot mai des în perioada aceasta.

Microbiomul, intoleranța la histamină, permeabilitatea intestinală, SIBO sau dezechilibrele digestive complexe nu apar peste noapte. De cele mai multe ori, ele sunt rezultatul unor ani întregi de stres, inflamație, infecții, antibiotice repetate, alimentație dezechilibrată, lipsă de somn, suprasolicitare sau alte probleme medicale asociate.

Și poate că acest lucru este cu atât mai important de înțeles atunci când vorbim despre intestinul unui copil. Sunt copii care au primit multiple cure de antibiotice încă din primii ani de viață, au trecut prin infecții repetate, parazitoze, episoade digestive recurente, intoleranțe alimentare sau ani întregi de simptome fără o cauză clară identificată.

În astfel de situații, este nerealist să ne așteptăm la un “miracol” în 2–3 luni.

Da, există tratamente și protocoale care pot ajuta enorm. Dar între timp, mulți pacienți mai ajung să ia din nou antibiotice, antiinflamatoare, inhibitori de pompă de protoni sau alte tratamente necesare medical — toate acestea putând influența din nou microbiota și simptomele digestive. Alteori apar perioade de stres intens, infecții intercurente, dereglări hormonale sau episoade inflamatorii care încetinesc procesul de refacere.

Din exterior, mulți își imaginează că există un probiotic “magic”, o dietă perfectă sau un supliment care rezolvă totul rapid. Realitatea medicală este însă mult mai complexă. Refacerea echilibrului intestinal presupune timp, răbdare, ajustări repetate, consecvență și, de multe ori, tratarea cauzei de fond, nu doar “acoperirea” simptomelor.

Uneori facem pași înainte și apoi apar perioade mai dificile. Asta nu înseamnă automat că “nimic nu funcționează”. Dacă un pacient merge, per ansamblu, într-o direcție mai bună, dar încă există fluctuații sau simptome reziduale după ani de suferință digestivă, nu înseamnă că tot procesul a eșuat. Corpul nu se repară ca un întrerupător pe care îl apăsăm și totul devine perfect peste noapte.

Și cred că este corect să spun foarte sincer și acest lucru: dacă cineva își dorește promisiunea unei vindecări rapide, perfecte și garantate în câteva luni pentru probleme digestive complexe construite în ani de dezechilibru, atunci probabil nu sunt medicul potrivit pentru acel pacient.

Nu cred că este corect față de oameni să li se promită miracole. Cred în medicină făcută cu responsabilitate, onestitate și răbdare. Sunt pacienți care suferă de ani de zile, iar progresul real înseamnă uneori etape mici, ajustări repetate și perioade în care corpul are nevoie de timp pentru a se reechilibra.

Cred că una dintre cele mai importante lecții în medicina digestivă este să înțelegem că vindecarea reală nu înseamnă perfecțiune instantanee, ci un proces gradual, cu etape, ajustări și multă răbdare.

06/05/2026

Update: am primit momentan peste 30 CV-uri pe e-mail. Urmează să citim toate email-urile și veți primi răspuns de la noi. Dar unul din criteriile principale este ca persoana cu care vom colabora să știe să optimizeze SEO articolele. Cei care nu au experiență pe așa ceva, din păcate, nu vom putea colabora.

Dragilor,

Caut o persoană cu experiență în redactare articole SEO, cu care să colaborez pe termen lung pentru partea de conținut a site-ului și newsletterului meu.

Îmi doresc pe cineva care:

* știe să scrie clar, corect și bine structurat,
* are experiență în articole optimizate SEO,
* poate adapta informația medicală într-un limbaj accesibil,
* este organizat(ă) și serios/oasă în respectarea termenelor.

Experiența în domeniul medical sau wellness reprezintă un avantaj important.

Colaborarea este contra cost.
Dacă simțiți că vi s-ar potrivi sau cunoașteți pe cineva potrivit, îmi puteți un e-mail cu câteva exemple de articole scrise anterior și cu intenția de colaborare. E-mail: dr.ciureanaomiadina@gmail.com

05/05/2026

După Conferința Internațională de Oncologie Integrată organizată la Spitalul Oncologic Medex, revin cu ideile principale din prezentarea mea.

Un lucru este deja clar în medicina modernă:
microbiomul intestinal influențează direct răspunsul la tratamentele oncologice.

Nu vorbim doar despre digestie.
Vorbim despre eficiența chimioterapiei, a radioterapiei și a imunoterapiei — și despre modul în care organismul tolerează aceste tratamente.

Microorganismele intestinale interacționează constant cu organismul gazdă, influențând atât eficacitatea terapeutică, cât și toxicitatea. În acest context, microbiomul este considerat un regulator important al răspunsului la tratamentul oncologic.

Un model explicativ frecvent utilizat este cadrul TIMER, care descrie mecanismele prin care microbiomul modulează răspunsul la chimioterapie. Translocația bacteriană, în contextul afectării barierei intestinale, poate activa răspunsul imun și potența efectul antitumoral. În paralel, microbiota influențează imunomodularea, modelând răspunsurile imune și microambientul tumoral. La nivel metabolic, bacteriile pot activa sau inactiva medicamentele, modificând eficiența acestora. Există și mecanisme de degradare directă a unor chimioterapice, iar disbioza indusă de tratamente poate reduce diversitatea microbiană, afectând bariera intestinală și funcția imună.

Datele clinice arată existența unor bacterii asociate cu răspuns favorabil la tratament, dar și a unor specii implicate în rezistența terapeutică. Unele microorganisme cresc infiltrarea limfocitelor T la nivel tumoral, în timp ce altele pot reduce eficiența tratamentului prin mecanisme complexe.

În radioterapie, microbiomul influențează atât radiosensibilitatea, cât și toxicitatea. O diversitate microbiană crescută este asociată cu un prognostic mai bun, în timp ce disbioza este corelată cu un răspuns imun deficitar și cu apariția reacțiilor adverse.

În cancerul colorectal tratat prin chimioradioterapie neoadjuvantă, s-au observat diferențe clare între pacienții responderi și non-responderi, în funcție de compoziția microbiomului. Anumite bacterii sunt asociate cu un răspuns mai bun, în timp ce altele sunt corelate cu rezistența la tratament.

Intervențiile asupra microbiomului reprezintă o direcție terapeutică în dezvoltare. Transplantul de microbiotă fecală este deja investigat în context oncologic, iar probioticele și antibioticele pot influența semnificativ răspunsul la tratament, în funcție de momentul și modul administrării.

Direcțiile viitoare includ utilizarea tehnologiilor moderne pentru identificarea de biomarkeri microbieni și dezvoltarea unor modele predictive bazate pe inteligență artificială, cu rol în personalizarea tratamentului oncologic.

Microbiomul intestinal nu mai este un detaliu.
Devine o piesă centrală în modul în care înțelegem și tratăm cancerul.

04/05/2026

Dragilor,

Mâine voi fi prezentă la o conferință de “Oncologie Integrată” organizată de UMFST Târgu Mureș cu sprijinul Spitalului de Oncologie Medex din Târgu Mureș în colaborare cu Loma Linda University Health cu o prezentare despre “Influența microbiomului intestinal asupra răspunsului la chimioterapie și radioterapie”.

Am muncit la prezentarea asta, și mâine după prezentare vreau să vă dezvălui și vouă ideile principale din această prezentare. Literatura din ultimii 3-5 ani este absolut grozavă pe partea asta. Aștept să împărtășesc cu voi ideile din prezentare. Până atunci, nu vă pot dezvălui absolut nimic.

De asemenea, vineri voi fi prezentă la Oradea în cadrul Conferinței “Oradea Healthy Plate” 2026, ediția a 3-a cu un workshop despre microbiomul intestinal în practica clinică. Workshopul se adresează profesioniștilor din domeniul sănătății - deci, uitați ca mă ocup de educație chiar dacă nu am timp să vă țin la curent constant cu poze, story etc.

Chiar am o perioadă extrem de dificilă datorită multiplelor proiecte ce le am în desfășurare și țin mai greu pasul cu online-ul dar mă străduiesc.

Ne auzim!

Pe curând!

Dr Ciurea

04/05/2026

Aici un caz despre intoleranta la histamina cu predispoziție genetică moderată dar cu o disbioza urata și cu o hiperpermeabilitate intestinală.
La un an de zile, deja pacientul a renunțat la spray-urile pentru astm și este mult mai bine, am diversificat alimentația, reintroducem glutenul…

Așa mulțumiri sufletești am…

Mulțumesc din inimă!

P.S.: văd ca cu cat îmi crește succesul în online, cu atât apar haterii. Dar nu e nimic, dragilor. Voi scrieți anonim căci doar invidie și răutate aveți în suflet când eu nu am timp nici să merg la baie de câtă muncă am.
Nici weekenduri libere nu mai am la cat am de lucru. Dar să știți ca ma provocați să postez feedback-urile pacienților.
Vorba unei prietene: “Naomi, te-ai îngropat în muncă și nu ai mai avut deloc timp și răgaz să postezi și feedback-urile pacienților!”
Ia uite ca scot feedback-urile de la naftalină și le postăm aici frumos.
Iar haterilor mei le zic așa: păcat ca aveți atâta răutate și invidie în suflet ca sunteți otrăviți de sentimente așa de urate, dar eu tot merg înainte. Voi poate nu știți, dar cu Dumnezeu am ajuns până aici și tot Dumnezeu mă va ajuta pe mai departe. Așa ca nu aveți cm să stați împotriva lui Dumnezeu.

03/05/2026

De ce ai simptome în tot corpul și nimeni nu le leagă între ele

În practica clinică actuală vedem din ce în ce mai frecvent pacienți cu simptomatologie cronică, multisistemică, greu de integrat într-un singur diagnostic: tulburări digestive (balonare, reflux, sindrom de intestin iritabil, malabsorbție), manifestări cutanate fluctuante (urticarie, prurit, flushing), simptome neurologice (ceață mentală, cefalee, tulburări de concentrare), tulburări de somn, anxietate sau intoleranțe alimentare și medicamentoase. Mulți dintre acești pacienți ajung să consulte multiple specialități — gastroenterologie, dermatologie, cardiologie, psihiatrie — fără a primi o explicație unificatoare, ci mai degrabă o acumulare de diagnostice și tratamente care uneori se suprapun sau chiar se contrazic.

În acest context, au apărut în ultimii ani concepte care încearcă să integreze această complexitate clinică. Printre acestea se numără sindromul de activare mastocitară (MCAS), descris ca o tulburare caracterizată prin eliberarea excesivă și inadecvată de mediatori inflamatori de către mastocite. Mastocitele sunt celule esențiale ale imunității înnăscute, prezente în special la nivelul pielii, căilor respiratorii și tractului gastrointestinal, dar și în sistemele cardiovascular, nervos și reproductiv. Ele pot elibera rapid până la câteva sute de mediatori biologic activi — histamină, prostaglandine, leucotriene, citokine — cu rol în apărarea antiinfecțioasă, vindecarea țesuturilor și reglarea răspunsului imun. Atunci când acest mecanism devine disfuncțional, poate apărea o stare de inflamație sistemică cu impact asupra întregului organism.

MCAS se manifestă printr-un tablou clinic extrem de variabil, cu simptome care apar și dispar în timp („wax and wane”), afectând simultan sau succesiv mai multe organe. Pacienții pot prezenta erupții cutanate, dermatografism, angioedem, congestie nazală, laringită, dispnee, bronhospasm, palpitații, hipotensiune sau amețeli, dar și simptome digestive precum dureri abdominale, diaree, constipație, reflux sau balonare. La acestea se pot adăuga manifestări neurologice și psihiatrice — cefalee, migrene, tulburări de memorie și concentrare, anxietate sau insomnie — precum și simptome generale precum fatigabilitate, febră recurentă, senzație de inflamație generalizată sau vindecare întârziată a rănilor. Un element caracteristic este hipersensibilitatea la stimuli diverși: alimente, medicamente, mirosuri, temperaturi extreme, stres sau infecții.

Diagnosticul este dificil, deoarece majoritatea testelor uzuale pot fi normale. Determinarea mediatorilor mastocitari (histamină plasmatică, N-metilhistamină urinară, prostaglandine, leucotriene, triptază) necesită condiții stricte de recoltare și poate avea rezultate fals negative. În practică, diagnosticul se bazează pe asocierea simptomelor multisistemice, excluderea altor patologii și, uneori, pe răspunsul la tratament. Este important de menționat că triptaza, frecvent utilizată în mastocitoză, este adesea normală în MCAS.

Intoleranța la histamină este frecvent asociată și poate fi considerată o componentă a acestui dezechilibru. Histamina provine atât din alimentație — în special din alimente fermentate, maturate sau procesate — cât și din producția internă. Degradarea ei depinde de enzime precum diaminooxidaza (DAO), la nivel intestinal, și histamin-N-metiltransferaza (HNMT), la nivel hepatic. Disbioza intestinală, inflamația mucoasei sau suprapopularea bacteriană (SIBO) pot reduce activitatea DAO, favorizând acumularea histaminei și amplificând inflamația. Situații clinice precum sarcina (în care nivelul DAO crește semnificativ) sau debutul simptomelor după antibiotice susțin indirect acest mecanism.

Pe lângă histamină, mastocitele eliberează numeroși alți mediatori inflamatori, ceea ce explică de ce MCAS nu se reduce la o simplă „intoleranță alimentară”. De fapt, antihistaminicele blochează doar efectele histaminei, fără a reduce eliberarea acesteia sau a altor mediatori. De aceea, abordarea terapeutică este mai complexă și poate include blocante H1 și H2, stabilizatori mastocitari (precum cromolyn sau ketotifen), inhibitori de leucotriene sau intervenții nutriționale și de stil de viață.

Factorii declanșatori sunt numeroși și variabili: infecții, stres, expuneri toxice (mucegai, metale grele), medicamente, conservanți alimentari, dezechilibre hormonale sau tulburări ale detoxifierii. Există și asocieri descrise cu alte condiții cronice precum sindromul de intestin iritabil, disbioza, bolile autoimune, obezitatea, diabetul, migrenele sau sindromul POTS (postural orthostatic tachycardia syndrome), sugerând un mecanism comun de inflamație sistemică.

În practică, abordarea trebuie să fie etapizată și individualizată. Primii pași includ identificarea și reducerea triggerilor, optimizarea sănătății intestinale, corectarea disbiozei și adaptarea dietei (uneori cu reducerea alimentelor bogate în histamină). Ulterior, în funcție de caz, se pot introduce terapii farmacologice sau suplimente (de exemplu, vitamina C, quercetină, omega-3, N-acetilcisteină), cu scopul de a reduce inflamația și de a stabiliza răspunsul imun.

Este esențial de subliniat că aceste concepte sunt încă în curs de clarificare în medicina modernă și nu trebuie utilizate pentru autodiagnosticare. Nu orice simptom nespecific sau intoleranță alimentară se încadrează în MCAS. În același timp, pacienții cu simptomatologie multisistemică merită o evaluare integrată, care să caute conexiunile dintre manifestări, nu doar tratarea izolată a fiecărui simptom.

Mesajul final este unul de echilibru: există mecanisme complexe care pot explica o parte din aceste tablouri clinice, dar ele trebuie abordate cu rigoare medicală, nu prin simplificări sau protocoale universale. Medicina modernă începe să conecteze aceste „puncte”, însă interpretarea corectă și aplicarea lor în practică rămân esențiale.

02/05/2026

Așa bucurie îmi aduc mesajele acestea primite de la pacienții cu care colaborez. E la cald, din seara aceasta.

Mulțumesc!

Dr. Ciurea Naomi-Adina - Medic specialist gastroenterolog

10/05/2026

09/05/2026

08/05/2026

06/05/2026

06/05/2026

06/05/2026

05/05/2026

04/05/2026

04/05/2026

03/05/2026

02/05/2026

Address

Website

Alerts

Shortcuts

Share

Category