CentruPsy

22/11/2025

Înainte să intri în sala de jocuri, poți să răspunzi sincer la o întrebare simplă:
„Ce este norocul?”

Suntem curioși să vedem cm îl definește fiecare dintre voi.
Scrie în comentarii 👇

Organizăm un webinar în care vorbim deschis despre impuls, dependență, „near miss”, tensiune și mecanismele ale jocului.
Dacă vrei să înțelegi ce se întâmplă în mintea jucătorului, găsești detaliile în comentariu!

Ce te așteaptă în cele 3,5–4 ore: O înțelegere reală a minții jucătorului Vom explora, pas cu pas, ce se întâmplă în creier atunci când apare impulsul, cm funcționează tensiunea, ce este anticiparea și de ce „încă o dată” nu poate fi oprit prin voință. Capcanele jucătoru...

21/11/2025

WEBINAR: Mintea jucătorului — De ce nu te poți opri când vrei

24 ianuarie • 10:00–13:30 • Online

Dacă ai jucat, știi deja cm e:

– spui că intri 5 minute… și stai ore
– pierzi și spui că recuperezi
– câștigi și spui că pleci
– pleci fără bani și fără stare
– juri că nu te mai duci… și tot te duci

Nu e pentru că ești slab.
Nu e pentru că ești prost.
Nu e pentru că nu ai voință.

E pentru că jocul e construit să te prindă.
Și tu nu ai învățat încă să vezi cm funcționează.

În webinarul ăsta afli, foarte clar:

🔹 Ce se întâmplă în creier când apare impulsul
🔹 De ce „aproape a ieșit” e capcana perfectă
🔹 De ce vrei să recuperezi cu orice preț
🔹 De ce câștigul nu rămâne niciodată
🔹 De ce banii dispar imediat
🔹 De ce minți, chiar și când nu ai de ce
🔹 De ce rușinea te face să joci și mai mult

Fără psihologie complicată.
Fără rușinare.
Fără predici.

Ce primești concret:

✔ tehnici simple ca să oprești impulsul
✔ cm să nu mai intri în sală „din mers”
✔ cm să tai traseul care duce la joc
✔ ce să faci cu cardurile
✔ cm să reduci tensiunea din corp
✔ cm să rupi ciclul rușine → fugă → joc
✔ primii pași pentru 24h fără joc

Nu promisiuni.
Nu magie.
Doar lucruri care funcționează.

Cui i se potrivește webinarul?

🔹 jucătorilor care vor să se oprească
🔹 celor care au pierdut bani mulți și nu știu cm să iasă
🔹 celor care joacă în ascuns
🔹 celor care s-au săturat să promită și să nu reușească
🔹 celor care vor să înțeleagă ce îi prinde

Ce NU facem:

❌ nu te facem prost
❌ nu te certăm
❌ nu îți spunem „nu mai juca”
❌ nu îți punem etichete
❌ nu îți promitem că te lași într-o zi

Ce facem:

✔ îți arăt cm funcționează jocul
✔ îți arăt cm funcționezi tu
✔ îți dau unelte reale
✔ îți dau spațiu să respiri
✔ îți dau șansa să te înțelegi

Ce te așteaptă în cele 3,5–4 ore: O înțelegere reală a minții jucătorului Vom explora, pas cu pas, ce se întâmplă în creier atunci când apare impulsul, cm funcționează tensiunea, ce este anticiparea și de ce „încă o dată” nu poate fi oprit prin voință. Capcanele jucătoru...

16/11/2025

De multe ori, când lucrez cu oameni care au trecut prin jocuri de noroc, aud aceeași frază… rostită încet, cu privirea lăsată în jos, ca și cm ar vorbi despre ceva ce încă îi doare:
„Am câștigat… dar nu m-am bucurat. I-am jucat pe toți”

Și mereu există un moment de tăcere după.
Un moment în care omul își dă voie să recunoască ceva ce a simțit demult, dar n-a știut cm să pună în cuvinte.

Că bucuria aia scurtă nu s-a așezat nicăieri.
Că banii s-au dus repede, aproape cu o grabă ciudată, ca și cm nu ar fi vrut să rămână.
Că în locul lor a rămas o neliniște care apasă, un gol care crește, o rușine care nu pleacă.

Și atunci încep să înțelegem împreună ceva important:
nu despre noroc e vorba.
Nu despre câștigul în sine.
Ci despre felul în care viața nu păstrează nimic din ceea ce vine împotriva noastră, nu prin noi.
Despre felul în care un câștig rapid nu aduce lumină, ci doar o pierdere care vine mai târziu, mai adâncă, mai tăcută.

🔗 Articolul complet:

Jocurile de noroc funcționează printr-un transfer permanent: cineva câștigă pentru că alții pierd. Nu există câștig „din aer”.

10/05/2025

Atacul de panică nu e dușmanul tău. E semnalul că ai nevoie de tine.

Nu ești slab. Nu înnebunești. Nu pierzi controlul.

E doar corpul tău care îți spune, în singurul mod pe care îl mai are la dispoziție:
„Ai dus prea mult. E timpul să te oprești și să asculți.”

Atacul de panică nu vine să te doboare.
Vine să te trezească.

👉 Citește aici despre cauze și sens:
🔗 https://centrupsy.ro/atacul-de-panica-nu-e-un-dusman-ci-un-mesager/

Un atac de panică nu este doar o „sperietură”. Nu este doar „în capul tău” și nu e un semn de slăbiciune.

08/05/2025

Poate ai simțit și tu: respirație grea, inima care îți bate cu putere, senzația că te sufoci, că pierzi controlul, că „se întâmplă ceva grav”.
Și apoi, un medic îți spune: „Nu ai nimic.”
Dar tu știi... că în acel moment totul pare prea mult.

Atacul de panică vine fără avertisment. Te lovește. Te consumă. Și pleacă.
Dar te lasă cu frica: „Dacă revine?”

➡️ Se poate trata. Cu răbdare, cu sprijin, cu oameni potriviți lângă tine.
Fie că alegi un psihiatru, un psihoterapeut sau începi să ai mai multă încredere în tine – primul pas e să recunoști ce ți se întâmplă.

🟦 Dacă ai trecut printr-un astfel de moment, mi-ar plăcea să știu:
Ce te-a ajutat cel mai mult să ieși din acel episod?

Scrie în comentarii – poate ajută pe cineva care e acum acolo. 💬

Simți că pierzi controlul. Respiri greu. Inima îți bate cu putere, parcă vrea să iasă din piept. Tensiunea îți urcă. Te doare în piept, în spate, în stomac – în tot corpul. Și poate cel mai greu de dus este gândul:„Oare mor? Mi se întâmplă ceva grav?”

07/05/2025

03/05/2025

Dragă viitoare mămică,
Probabil acum câteva săptămâni sau luni ai trăit unul dintre cele mai unice și speciale momente din viața ta – momentul care ți-a umplut inima de bucurie până la lacrimi. A fost momentul în care ai aflat că, în burtica ta, crește copilașul tău. Curând a venit și emoția primei ecografii și, posibil, primele semne ale corpului care îți semnalează că se întâmplă ceva unic.
Trăiești, cu siguranță, unul dintre cele mai speciale momente din viața ta. Este timpul tău în care să ai grijă de tine și este timpul în care deja începi să ai grijă de copilașul tău, timpul în care începi să te formezi și să te dezvolți ca mamă.

Te-ai întrebat vreodată ce înseamnă, de fapt, să fii mamă? Tu cm ai defini acest rol? Dar partenerul tău? Dar mama ta? Dar tatăl tău? Oare ați avea o „definiție” similară sau foarte diferită?