26/01/2025
S-a creat multă vâlvă în jurul furtului Coifulului de aur și a celor trei brățări dacice.
Spun agenții Rusiei (Georgescu și compania), că a fost furată identitatea noastră. Stăpânii acestor slugi ce sar acum de fund în sus ne-au furat mare parte din Tezaurul Național! Asta după ce in 1916 și 1917 au venit să ni-l “salveze”. Au trimis înapoi niște mizilicuri, ca să ne scoată ochii. Despre asta, aceste slugi nu spun decât că își admiră stăpânii din Rusia, că aia își iubesc țara.
Tezaurul Național conținea o cantitate de 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur, care aparțineau persoanelor private, companiilor și băncilor particulare din România și 2,4 tone de lingouri de aur, care aparținea Băncii Naționale a României); valoarea acestui stoc metalic, niciodată restituit, este de aproximativ 13 miliarde de lei, adică 3,2 miliarde de euro.
Se mai adaugă obiecte de o valuare culurală inestimabilă, Tezarulu nostru, printre care:
Tezaurul de la Pietroasele
Tezaurul de la Turnu Măgurele
Rhytonul de argint de la Poroina, județul Mehedinți
Patru planșe cu bijuterii barbare, de aur
Epitaful de la Mănăstirea Cozia (1396)
Epitaful de la Mănăstirea Dobrovăț (1506)
Epitaful de la Mănăstirea Slatina (1556)
Epitaful de la Mănăstirea Bistrița (1601)
Epitaful de la Preda Buzescu, Marele Ban al Craiovei
Aer din anul 1613 (?)
Epitaf din anul 1683 (Șerban Vodă Cantacuzino)
Covorul de Genua de la Mănăstirea Bistrița (1514)
Covorul de Genua de la Mănăstirea Bistrița (secolul al XVI-lea)
Covorul de Genua de la Mănăstirea Bistrița (secolul al XVI-lea)
Epitrafirul de la Mănăstirea Govora, epoca lui Radu cel Mare
Epitrafirul de la Mănăstirea Bistrița, 1521, Barbul, Ban al Craiovei
Epitrafirul de la Mănăstirea Dubrovăț, de la Ștefan cel Mare
Epitrafir din epoca lui Constantin Brâncoveanu
Epitrafir din epoca lui Șerban Cantacuzino (două bucăți)
Rucavițe de la Cotroceni (o pereche)
Rucavițe din epoca lui Constantin Brâncoveanu
Rucavițe din epoca lui Ștefan cel Mare
Sfita de la Mănăstirea Cozia, după tradiție, mantia lui Mircea cel Bătrân
Cădelnița de argint de la Mănăstirea Tismana (secolul al XIV-lea)
Cădelnițe de argint de la Mănăstirea Bistrița (secolul al XVI-lea) (două bucăți)
Cădelniță de argint din epoca lui Alexandru Lăpușneanu
Cădelniță de argint din secolul XV/XVI
Cățuie de la Mănăstirea Bistrița (secolul al-XVI-lea)
Cățuie de la Mănăstirea Tismana
Ripide de argint aurit de la Mănăstirea Cotroceni, două bucăți (1675)
Disc de argint de la Mănăstirea Bistrița (secolul al XVI-lea)
Taler mare, de argint de la Mănăstirea Tismana (> 1512)
Engolpion de argint aurit de la Mănăstirea Snagov (1431)
Engolpion de argint aurit al fraților Craiovești de la Mănăstirea Tismana
Engolpion de argint aurit de la Mănăstirea Bistrița (1512)
Căuș de argint aurit încrustat cu monede antice de la Mănăstirea Tismana (1649)
Căuș de argint aurit încrustat cu monede antice de la Mănăstirea Tismana, al clucerului Buzinca (1641)
Patru cruci de argint aurit din epoca lui Șerban Cantacuzino
Cruce mare din lemn de chiparos de la Mănăstirea Slatina
Disc de argint din secolul al XVI-lea
Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1405 de la Mănăstirea Tismana
Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1502
Două evanghelii slavone, imprimate.
Nu uitați, dragi români, să gândiți liber și limpede, așa veți identifica rapid șarlatanii ce vă vorbesc de patriotism, suveranism, în timp ce ei poartă costume străine de zeci de mii de euro, cu bani despre care nu știm de unde provin.