Mihai Niculescu - Nutrigenetică și Nutriție de Precizie

09/24/2025

🏅Articol pentru public
𝗣𝗥𝗢𝗙𝗘𝗦𝗜𝗢𝗡𝗜𝗦𝗧𝗜 𝗦𝗔𝗨 𝗜𝗡𝗙𝗟𝗨𝗘𝗡𝗖𝗘𝗥𝗜? 𝗣𝗘 𝗖𝗔𝗥𝗘 𝗜𝗜 𝗨𝗥𝗠𝗔𝗥𝗜𝗠?

Scriu acest articol intr-un context trist pentru sanatatea publica, nu doar in Romania, dar in intreaga lume. Daca democratizarea discursului public a adus beneficii incontestabile, exista si multe aspecte negative.

In sanatatea publica, avalansa de dezinformari a dus, iata, in ultimii ani, la consecinte extrem de grave:

- diminuarea vaccinarilor copiilor a dus la cresterea ratei de deces din cauza unor boli care, virtualmente, fusesera (aproape) eradicate. Nu includ aici vaccinarile anti-COVID deoarece discutia este mult mai nuantata si foarte complicata;
- Renuntarea la tratamente medicale "time-honored" si inlocuirea acestora cu concepte netestate sau complet aberante a crescut (in unele tari) si mortalitatea masurabila;

- In nutritie, miriadele de influenceri fara competente in domeniu duc, in continuare, la abordari oribile, sfaturi incompetente, cu consecinte pe care cu greu le putem masura.

Si, pentru ca furtuna sa fie perfecta ("the perfect storm"), concomitent se adauga si accesul in continua diminuare la serviciile medicale si nutritionale, promovat activ de unele guverne, alteori promovat indirect de decizii politice si economice perdante pe termen lung.

In acest context, tot in ajutorul publicului, poate ca va folosi o mica lista pe care o expun aici, a specialistilor pe care eu ii urmaresc (in nutritie) dar si o lista a celor pe care ii consider ca fac un deserviciu publicului, prin informatiile eronate pe care le imprastie fara niciun fel de remuscare.

Listele acestea nu sunt in niciun caz complete si, in avans, ii voi ruga sa ma scuze pe acei colegi care nu se regasesc aici. Este doar un punct de vedere care este tributar algoritmilor pe care FB ii foloseste.

𝑷𝒓𝒐𝒇𝒆𝒔𝒊𝒐𝒏𝒊𝒔𝒕𝒊 𝒖𝒕𝒊𝒍𝒊 𝒑𝒖𝒃𝒍𝒊𝒄𝒖𝒍𝒖𝒊
Dintre cei pe care ii urmaresc oarecum constant, atat cat imi permite timpul, enumar (fara vreo preferinta speciala):

- Dr. Irina Mateies (https://web.facebook.com/NutritieOncologica) cu informatii pertinente in nutritia oncologica;
- Prof. Dan Vodnar (https://web.facebook.com/stiintacusaresipiper), cu informatii corecte si notiuni introductive in nutritie;
- Dr. Adrian Copcea (https://web.facebook.com/doctoradriancopcea) cu informatii foarte bine structurate in domeniul nutritiei pentru diabetici;
- Dr. Mihai Craiu (https://web.facebook.com/drCraiuMihai) care contine , uneori, informatii utile in nutritie pentru copii;
- Dr. Horatiu Albu (https://web.facebook.com/dr.albu), in care informatii despre nutritia oncologica sunt prezentate pentru subdomenii "atipice" insa justificate stiintific.

Exista in mod sigur si alte pagini ale unor colegi, cu informatii competente, pe care nu i-am mentionat, doar pentru ca algoritmul FB nu mi-i aduce pe ecran. Multi dieteticieni si specialisti credibili in nutritie, cu experienta clinica, si care merita o soarta mult mai buna cu privire la numarul celor care ii urmaresc. Inca o data spun ca lista extrem de scurta de mai sus este una care nu aduce dreptate tuturor specialistilor de calitate din Romania.

Pentru toti acesti specialisti exista un numitor comun: mesajele promovate sunt "time-honored" (verificate si validate de scurgerea timpului), justificate cu substanta verificabila, cu studii citate si interpretate corect.

Sunt, personal, de acord cu tot ce scriu colegii mei? In covarsitoarea majoritate a cazurilor, DA. In cateva situatii, extrem de rare, NU. Si nu pentru ca mesajul principal nu ar fi corect, ci pentru ca, si printre noi, la un nivel destul de inalt, exista dezacorduri cu privire la justificari, mecanisme, studii pe care sa le luam in considerare sau sa le neglijam, etc. In general aspecte care nu contesta mesajul principal, ci mai degraba explicatiile aduse, dintr-o perspectiva fenomenologica. Insa asta nu neaga cu nimic validitatea mesajelor principale.

𝑰𝒏𝒇𝒍𝒖𝒆𝒏𝒄𝒆𝒓𝒊 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒓𝒊𝒃𝒖𝒊𝒆 𝒍𝒂 𝒅𝒊𝒇𝒖𝒛𝒂𝒓𝒆𝒂 𝒎𝒆𝒔𝒂𝒋𝒆𝒍𝒐𝒓 𝒑𝒔𝒆𝒖𝒅𝒐𝒔𝒕𝒊𝒊𝒏𝒕𝒊𝒇𝒊𝒄𝒆, 𝒏𝒆𝒗𝒆𝒓𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂𝒕𝒆, 𝒏𝒆𝒗𝒂𝒍𝒊𝒅𝒂𝒕𝒆, 𝒄𝒖 𝒄𝒐𝒏𝒔𝒆𝒄𝒊𝒏𝒕𝒆 𝒑𝒐𝒕𝒆𝒏𝒕𝒊𝒂𝒍𝒆 𝒊𝒎𝒑𝒐𝒓𝒕𝒂𝒏𝒕𝒆, 𝒏𝒆𝒈𝒂𝒕𝒊𝒗𝒆, 𝒂𝒔𝒖𝒑𝒓𝒂 𝒔𝒂𝒏𝒂𝒕𝒂𝒕𝒊𝒊 𝒑𝒖𝒃𝒍𝒊𝒄𝒆

Aici balanta se inverseaza. Aici, in covarsitoarea majoritate a postarilor acestora, NU sunt de acord cu mesajul principal. Si nici cu explicatiile aduse. Rar, mult prea rar, mai mult din jocul probabilitatilor (si nu al intentiilor), acestia au dreptate. Doar prin jocul coincidentelor.

Iata si o lista a celor cu care am venit in contact, pentru care sfatuiesc publicul sa nu le urmeze sfaturile si pozitionarile. Nu voi da linkurile caci nu doresc sa incurajez pe nimeni in a ii urmari.

-. Dr. Cezar: cu o dezinvoltura egalata doar de lipsa dovezilor, "reuseste" sa darame (fara justificare) o intreaga medicina si nutritie care au fost cladite, pas cu pas, pe eforturi de cercetare admirabile.

- Dr. Pautov: cu cateva exceptii, in domeniul nutritiei, "reuseste" sa promoveze derizoriul in nutritie. Nu intotdeauna gresite (insa de cele mai multe ori), principiile promovate de domnia sa sunt atat de departe de ceea ce noi numim "elemente actionabile", incat asta aduce derizoriul in ceea ce promoveaza sau explica.

- Dr. Virgiliu Stroescu: aproape fara exceptie, sfaturile domniei sale se bazeaza pe confuzii fenomenologice (si ontologice) iar explicatiile sunt atat de fantasmagorice, nesustinute stiintific, incat este probabil campionul roman al basmelor nutritionale.

- Dr. Mihaela Bilic: sunt atat de multe de spus, incat nici nu stiu de unde sa incep si unde sa termin. De aceea ma voi opri aici.

- Dr. Adina Alberts: care, statistic vorbind, pare ca si-a propus ca tot ce a fost validat stiintific sa fie negat, iar propunerile domniei sale sa fie exact contrariul.

- Sorin si Diana Gadola: preluatori de mesaje legitime dar prezentate de parca ar fi descoperirile lor, si - mai ales - promotori legendari ai adaugarii untului in cafea drept o solutie aproape universala pentru rezolvarea problemelor de sanatate. In rest, conduc o clinica de nutritie care, intr-o tara care si-ar fi urmarit propriile legi, ar fi trebuit sa fie inchisa de cand a fost deschisa.

La fel de grava este si promovarea, in cadrul emisiunilor de televiziune, a unei nutritii frivole (cu putine exceptii), in care principii legitime de nutritie sunt trivializate prin explicatii aberante, prin propuneri aparent logice insa complet gresite, si prin deturnarea atentiei publicului de la "continut" la "forma". Practic, showuri care nu pot contribui cu nimic la adoptarea unor comportamente alimentare adecvate. Acolo unde nutritia este transformata in show, fara nicio consecinta semnificativa, fara valoare educativa autentica.

Ce au in comun toti acestia? Doua elemente:

- In primul rand obiectivul de a monetiza, adica de a castiga bani (ca prim obiectiv), fara preocupari serioase cu privire la autenticitatea si validitatea continutului.

- In al doilea rand (pentru a isi permite sa monetizeze fara alte oprelisti), o limita joasa deontologica, care le permite (banuiesc) sa doarma linistiti noaptea. Nu exclud ca unii dintre ei sa se fi autoconvins ca, intr-adevar, aduc beneficii reale publicului (caci autoamagirea creste proportional cu succesul, de cele mai multe ori).

Pentru dumneavoastra, publicul care ma urmariti, un prilej de reflectie asupra modului in care altii va pot influenta deciziile (in bine sau rau pentru dumneavoastra), si asupra alegerilor pe care le faceti asupra surselor de informare.

09/22/2025

🩺Articol pentru specialisti
🏅Articol pentru public
𝗜𝗡𝗧𝗘𝗦𝗧𝗜𝗡𝗨𝗟 𝗣𝗘𝗥𝗠𝗘𝗔𝗕𝗜𝗟 𝗦𝗜 𝗕𝗢𝗟𝗜𝗟𝗘 𝗔𝗨𝗧𝗢𝗜𝗠𝗨𝗡𝗘: 𝗔𝗦𝗧𝗔𝗭𝗜 𝗗𝗘𝗦𝗣𝗥𝗘 𝗣𝗢𝗟𝗜𝗔𝗥𝗧𝗥𝗜𝗧𝗔 𝗥𝗘𝗨𝗠𝗔𝗧𝗢𝗜𝗗𝗔 𝗦𝗜 𝗦𝗣𝗢𝗡𝗗𝗜𝗟𝗜𝗧𝗔 𝗔𝗡𝗖𝗛𝗜𝗟𝗢𝗭𝗔𝗡𝗧𝗔

Desi planuisem sa scriu despre altceva, astazi planul mi-a fost "dejucat" de un articol recent din Nature Reviews pe care doresc neaparat sa il impartasesc cu voi.

Articolul se gaseste aici: https://www.nature.com/articles/s41584-025-01282-1 si, desi nu este gratis, citind macar rezumatul puteti realiza despre ce este vorba.

Pe aceasta pagina scriu din cand in cand despre legatura dintre sanatatea intestinului si bolile autoimune. Asta pentru ca am clienti la care abordez aceasta conexiune, pentru ca este un subiect extrem de interesant, si pentru ca rata de succes (remisie sau stoparea evolutiei) este foarte incurajatoare utilizand principiile nutritiei de precizie (care include in aceste cazuri si dietele autoimune dar si alte considerente).

Ei bine, iata un review care explica bazele stiintifice ale legaturii cauzale (!) dintre intestinul permeabil si initierea/progresul poliartritei reumatoide si a spondilitei anchilozante.

Sumarizand, aparitia intestinului permeabil (cauzat de inflamatii prelungite, consumul de alimente "inflamatorii" si care deregleaza flora intestinala (inclusiv cele procesate care contin conservanti si alte substante)), duce la intrarea in circulatie a unor agenti care pot declansa raspunsuri autoimune:

- Mimarea moleculara (molecular mimicry) si translocarea bacteriana -->
- Induc modificari imunomodulatorii (anormale organismului uman) care induc -->
- Modificari articulare inflamatorii cu toata pleiada de consecinte functionale.

Nu uitati ca:
- Intestinul permeabil poate fi rezolvat prin interventie nutritionala (d**a diagnosticarea acestei stari);
- Consecinta poate fi disparitia/remisia/stoparea evolutiei unor boli autoimune, inclusiv cele discutate aici (nimic nu este garantat dar merita incercat).

Nu uitati ca nutritia bine aplicata si precis aplicata poate fi o arma redutabila nu doar impotriva unor afectiuni cronice, dar si pentru prevenirea aparitiei acestora.

This Review discusses how alterations in the gut are linked to the development of arthritis. The authors challenge the concept of the ‘leaky gut’ hypothesis, stating that the effects of intestinal permeability and bacterial translocation on the immune system are distinct.

09/19/2025

🩺Articol pentru specialisti
🏅Articol pentru public
𝗧𝗘𝗦𝗧𝗔𝗥𝗘𝗔 𝗡𝗨𝗧𝗥𝗜𝗚𝗘𝗡𝗘𝗧𝗜𝗖𝗔 - 𝗥𝗘𝗩𝗜𝗡𝗘 𝗜𝗡 𝗖𝗨𝗥𝗔𝗡𝗗 𝗜𝗡 𝗥𝗢𝗠𝗔𝗡𝗜𝗔

Cu aprobarea colaboratorilor mei de la Center For Life (https://web.facebook.com/centerforliferomania), pot anunta ca testul nutrigenetic conceput de mine va fi din nou oferit publicului roman, acum intr-o varianta noua.

Mai mult decat atat, acesta se va baza pe secventierea intregului genom (Whole Genome Sequencing, WGS).

𝑨𝒗𝒂𝒏𝒕𝒂𝒋𝒆𝒍𝒆 𝒕𝒆𝒔𝒕𝒂𝒓𝒊𝒊 𝒊𝒏𝒕𝒓𝒆𝒈𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒈𝒆𝒏𝒐𝒎

In plus fata de oferirea testarii nutrigenetice concepute de mine, iata avantajele oferite de Whole Genome Sequencing (WGS):

1) Odata secventiat genomul, clientul intra in posesia acestuia. Clientului i se livreaza (pe un suport de stocare) mail multe fisiere totalizand aproximativ 60 GB. Aceste fisiere nu sunt direct accesibile de catre client (necesitand cunostinte avansate de bioinformatica), insa permit ca, la nevoie (atunci cand un specialist are nevoie de informatii genetice), acestea sa poata fi accesate intr-un mod inteligibil. Fie de acel specialist (daca se pricepe(, cm ar fi cazul in general al medicilor geneticieni, fie cu ajutorul unui serviciu de bioinformatica.

2) Odata secventiat genomul cuiva, nu mai este necesara nicio alta secventiere de-a lungul vietii acestuia, cu exceptia particulara a unor cazuri de tumori (cancere), inc are oncologul poate avea nevoie de secventierea tesutului tumoral (care poate avea o structura genetica diferita). In rest, nu mai este nevoie de nicio alta secventiere. Orice informatie poate fi extrasa din genomul deja secventiat si afla in posesia clientului.

3) In practica, pe langa testarea nutrigenetica, Center for Life va oferi, la cerere, si alte rapoarte de risc genetic (exemple cm ar fi Sindromul Lynch, riscuri pentru cancere de colon, mamar, riscuri pentru afectari cardiovasculare, pulmonare, etc.). SUnt multe astfel de rapoarte de risc genetic, alaturi bineinteles de cele cu interes pentru boli rare.

Aceste rapoarte, oferite la cerere, pot fi cerute pe moment dar si mai tarziu, caci datele genomice sunt deja prezente (sau clientul poate aduce datele WGS executate in alta parte).

4) WGS va permite si dezvoltarea raportarii nutrigenetice conform necesitatilor, fara sa mai fie nevoie de retestare, asa cm se proceda inainte (cand apelam la "hot-spot" sequencing). Pentru ca WGS permite orice fel de update a rapoartelor.

Practic, secventierea intregului genom uman si intrarea clientului in posesia lui reprezinta un pas important, de "empowerment" al clientului, in care acesta va detine toate informatiile necesare pentru ca orice specialist interesat sa afle informatii importante, dar si pentru client care poate afla mai multe despre componentele genetice de risc pentru diverse afectiuni.

Speram sa demaram in cateva saptamani. Pentru mai multe informatii apelati la https://web.facebook.com/centerforliferomania

O alta veste buna este ca am dorit sa ne asiguram ca aceste informatii (genomul clientului) nu va fi stocat ulterior si nici vandut catre terte parti. De aceea am negociat cu furnizorul de secventiere din Europa (UE) termeni care sa fie in interesul clientului:

- Datele clientului nu vor fi livrate partenerilor de secventiere, cu exceptia sexului (necesar pentru calibrarea secventierii);

- D**a ce clientul intra in posesia genomului, partenerul din Europa va sterge genomul respectiv, fara posibilitatea de a il vinde intre timp sau stoca ulterior. Recuperarea datelor (la nevoie, daca clientul pierde informatiile aflate in posesia lui) va putea fi facuta direct de la Center for Life.

- Conform legislatiei europene, clientul va putea opta si pentru stergerea datelor de la Center For Life. Astfel, singurul genom inca stocat va fi cel in posesia clientului (caz in care nu va mai putea recupera genomul daca pierde fisierele livrate).

Anyway, vesti bune atat pentru dieteticienii care foloseau testarea nutrigenetica, cat si pentru alti specialisti (medici) care acum pot adauga in arsenalul investigatiilor si componenta genetica in diverse patologii si in diverse scheme terapeutice.

𝐋𝐎𝐍𝐆𝐄𝐕𝐈𝐓𝐘 | 𝐇𝐄𝐀𝐋𝐓𝐇 𝐓𝐄𝐂𝐇
🧬 𝐏𝐄𝐑𝐒𝐎𝐍𝐀𝐋𝐈𝐙𝐄𝐃

09/17/2025

🩺Articol pentru specialisti
𝗗𝗘𝗦𝗣𝗥𝗘 𝗜𝗠𝗣𝗢𝗥𝗧𝗔𝗡𝗧𝗔 𝗘𝗩𝗢𝗟𝗨𝗧𝗜𝗜𝗟𝗢𝗥 𝗔𝗧𝗜𝗣𝗜𝗖𝗘 𝗜𝗡𝗧𝗥-𝗢 𝗣𝗢𝗣𝗨𝗟𝗔𝗧𝗜𝗘. 𝗣𝗥𝗢𝗕𝗟𝗘𝗠𝗔 "𝗖𝗘𝗟𝗢𝗥 𝟱%". 𝗥𝗢𝗟𝗨𝗟 𝗔𝗖𝗘𝗦𝗧𝗢𝗥𝗔 𝗜𝗡 𝗗𝗘𝗦𝗖𝗢𝗣𝗘𝗥𝗜𝗥𝗜𝗟𝗘 𝗦𝗧𝗜𝗜𝗡𝗧𝗜𝗙𝗜𝗖𝗘.

Acest articol se adreseaza colegilor specialisti in nutritie care sunt fie practicieni, fie cercetatori. Fiecare, in functie de tipul activitatii profesionale, sper ca va putea extrage indormatii utile (poate segmente diferite ale acestui articol). Mai ales, acest articol se adreseaza colegilor tineri sau studentilor, adica acelora care poate ca inca nu au avut timp sa isi puna astfel de probleme. Daca v-ati pus aceasta problema, atunci va felicit! Inseamna ca ati facut un pas inainte important in campul analizei critice a fenemenelor. Pe veterani nu ii voi felicita intrucat intrebarea probabil ca nici nu mai este noua, nici nu mai necesita aflarea unor raspunsuri (deja lamurite).

Atat in nutritie cat si in medicina, manifestarea unui fenomen (sau evolutie, sau raspuns la tratament, sau intervale biologice normale, etc) se masoara prin marimi statistice. Intre acestea, intervalele de incredere (confidence intervals, CI) ne ajuta sa consideram cat de probabil este ca un fenomen sa existe.

O medie a unor valori in populatie, inconjurata de 95% CI, ne spune ca, daca am repeta un experiment de 100 de ori, in aceleasi conditii, valoarea medie pe care dorim sa o aflam va fi, in 95 din cele 100 de experimente, in interiorul domeniului de incredere (CI).

Daca avem doua grupuri (unul de control, altul de interventie), iar domeniile de 95% CI ale fiecaruia NU se suprapun, atunci avem o mare incredere sa spunem ca exista diferente intre cele doua grupuri.

DIn acest concept a derivat, apoi, modul in care stabilim valorile de referinta (de exemplu glicemia, colesterolul total, etc). Cand ne uitam pe buletinul de analiza ni se dau valori de referinta. Acestea au fost construite tot pe baza celor 95% CI din studierea populatiilor, adica a acelor indivizi care sunt considerati sanatosi. Din 100 indivizi sanatosi, 95 dintre ei au avut gliemia intre valoarea x si y. Aceste valori vor constitui granitele domeniului de referinta, domeniu cu care apoi voi compara valoarea obtinuta de pacientul meu.

1. 𝑫𝒂𝒓 𝒄𝒆 𝒔𝒆 𝒊𝒏𝒕𝒂𝒎𝒑𝒍𝒂 𝒄𝒖 𝒄𝒆𝒊 5% 𝒅𝒊𝒏 𝒂𝒇𝒂𝒓𝒂 𝒅𝒐𝒎𝒆𝒏𝒊𝒖𝒍𝒖𝒊 𝒅𝒆 𝒊𝒏𝒄𝒓𝒆𝒅𝒆𝒓𝒆 (𝑪𝑰)?
Intrebarea nu este una triviala. Desi, in practica de zi cu zi, probabil ca prea putin ne intrebam ce se intampla cu cei 5% indivizi care nu se inscriu in domeniul de incredere de 95% CI.

Faptul ca exista 5% indivizi care evolueaza atipic merita o analiza a posibilitatilor. Caci din acest rezervor populational rezulta marile descoperiri in stiintele sanatatii (majoritatea dintre ele mai exact).

Desi in clinica cei 5% sunt arareori luati in seama, in cercetare acestia reprezinta "aurul" care ne permite sa descoperim lucuri noi. In consecinta, imposibil de neglijat, imposibil de ignorat. Pe de alta parte, este posibil ca acesti 5% sa fie si o pista falsa. Asadar, haideti sa vedem de ce, din punct de vedere fenomenologic, pot exista acesti 5% din indivizi care se comporta atipic:

A. Intervale de încredere (parametri populaționali)

În acest caz, cei „5%” nu apar pentru că indivizii ar răspunde diferit, ci din cauza incertitudinii statistice. De exemplu: parametrul real (de ex. media tensiunii arteriale) este fix, dar intervalul calculat pe baza unui eșantion poate să nu îl conțină. Acele 5% situații apar din hazardul eșantionării, nu pentru că oamenii ar fi biologic diferiți.

B. Intervale de referință (variabilitate individuală)

În medicină se spune adesea: „intervalul normal acoperă 95% dintre indivizii sănătoși.” Aici, cei „5%” sunt persoane reale care chiar au o biologie diferită de majoritate. Pot fi în extremitățile variației normale (ex. metabolism foarte rapid sau foarte lent). Pot avea o variantă genetică, o problema medicală sau un factor de mediu particular.

În acest sens, da — acești indivizi răspund cu adevărat diferit.

C. Factori care pot face pe cineva să intre în „cei 5%”

- Genetici / epigenetici: variante care influențează metabolizarea medicamentelor, absorbția nutrienților sau riscul de boală.

- Expuneri de mediu: toxine, infecții, dietă atipică.

- Definiții arbitrare: valorile „normale” (ex. colesterolul) sunt stabilite populațional, nu absolute — unii „outlieri” sunt perfect sănătoși.

- Patologie reală: uneori a fi în acei 5% poate fi un semnal precoce de boală.

Așadar:

- În intervalele de încredere, cei 5% țin de metodă și hazard statistic.

- În intervalele de referință, cei 5% reflectă persoane care chiar diferă biologic sau contextual.

2. 𝑪𝒖𝒎 𝒑𝒖𝒕𝒆𝒎 𝒅𝒊𝒔𝒕𝒊𝒏𝒈𝒆 𝒊̂𝒏𝒕𝒓𝒆 𝒖𝒏 „𝒐𝒖𝒕𝒍𝒊𝒆𝒓” 𝒔𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄 𝒔̦𝒊 𝒖𝒏 𝒓𝒂̆𝒔𝒑𝒖𝒏𝒔 𝒃𝒊𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 𝒅𝒊𝒇𝒆𝒓𝒊𝒕 – 𝒎𝒂𝒊 𝒂𝒍𝒆𝒔 𝒊̂𝒏 𝒏𝒖𝒕𝒓𝒊𝒕̦𝒊𝒂 𝒅𝒆 𝒑𝒓𝒆𝒄𝒊𝒛𝒊𝒆?

A. Outlier statistic (zgomot aleator)
Apare din eroare de măsurare (aparat imprecis, condiții tehnice).
Sau din hazardul eșantionării – orice distribuție are extreme, chiar dacă indivizii nu sunt fundamental diferiți.
Dacă repeți măsurătoarea sau folosești un eșantion mai mare, valorile extreme dispar sau se „dizolvă” în distribuție.

Exemplu: un test de sânge repetat de 10 ori, din care doar un rezultat este in afara valorii de referinta.

B. Răspuns biologic diferit (semnal real)
Se menține la măsurători repetate, deci nu este eroare. Are adesea o explicație fiziologică sau genetică. Este adesea corelat cu alți biomarkeri sau cu fenotipul clinic.

Exemplu: o persoană cu polimorfism CYP2C19 metabolizează diferit medicamentele și va fi constant „în afara intervalului” de răspuns. O dietă bogată în colină produce reacții diferite la cineva cu variantă PEMT, comparativ cu restul populației.

C. Cum distingem între cele două?
🔍 Pași practici în cercetare și clinică:

- Repetarea măsurătorii: dacă valoarea se normalizează, probabil a fost zgomot statistic.

- Consistența pe mai multe variabile: dacă individul e „atipic” pe mai multe axe (ex. lipide, enzime, inflamație), e probabil un răspuns biologic real.

- Analiza genetică sau epigenetică: identifică substratul molecular al diferenței.

- Context clinic: dacă persoana are simptome, istoricul familial sau factori de mediu particulari, diferența e probabil biologică, nu accidentală.

- Studiu longitudinal: dacă în timp aceleași diferențe persistă, vorbim de un profil distinct, nu de fluctuații.

D. Relevanță în nutriția de precizie
- Outlier statistic → trebuie corectat prin metodologie. Daca se corecteaza, a fost o eroare de masurare. Daca nu:

- Răspuns biologic diferit → poate indica un subgrup de respondenți (de ex. „high-responders” vs. „non-responders” la omega-3, la dietă low-carb etc.).

- În loc să fie o problemă, acești 5% pot deschide drumul către intervenții personalizate.

3. 𝑪𝒖𝒎 𝒊𝒅𝒆𝒏𝒕𝒊𝒇𝒊𝒄𝒊 𝒔𝒖𝒃𝒈𝒓𝒖𝒑𝒖𝒓𝒊 𝒃𝒊𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 𝒅𝒊𝒔𝒕𝒊𝒏𝒄𝒕𝒆 𝒔̦𝒊 𝒔𝒆𝒑𝒂𝒓𝒊 𝒛𝒈𝒐𝒎𝒐𝒕𝒖𝒍 𝒔𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄 𝒅𝒆 𝒔𝒆𝒎𝒏𝒂𝒍𝒖𝒍 𝒓𝒆𝒂𝒍.

A. Analiza distribuțiilor

Dacă o variabilă nu urmează o distribuție normală, asta poate însemna:

- doar coadă lungă (variație naturală), sau
- existența a două sau mai multe subgrupuri suprapuse.

Metode utile:
- Teste de normalitate (Shapiro–Wilk, Kolmogorov–Smirnov).
- Modele de distribuții mixte (mixture models) → verifică dacă datele sunt mai bine explicate de două sau mai multe distributii normale distincte decât de una singură.

B. Clustering (descoperirea subgrupurilor)

- K-means clustering: bun pentru date simple, dar presupune grupuri sferice.
- Hierarchical clustering: permite descoperirea relațiilor între subgrupuri.
- Gaussian Mixture Models (GMM): mai flexibil, poate identifica subpopulații cu distribuții diferite.
- t-SNE sau UMAP: pentru vizualizarea subgrupurilor ascunse în seturi complexe (ex. metabolomică).

C. Biomarkeri corelați

Dacă un „outlier” la o variabilă este consistent și corelat cu alți markeri, există mare probabilitate să fie un fenotip distinct.

Exemplu: un pacient cu valori foarte ridicate de trigliceride, dar și cu modificări consistente în enzime hepatice și în metabolom → nu e eroare, ci subtip metabolic real.

D. Integrarea datelor multi-omice

Uneori diferența apare doar când combini straturi de date:
- Genetic + fenotip: SNP-uri în gene de metabolizare + răspuns la dietă.
- Microbiom + metabolomic: compoziția florei + metabolitul rezultat → definește „responder” vs. „non-responder”.

Tehnici: PCA (analiză de componente principale), PLS-DA (analiză discriminantă).

E. Abordare longitudinală

- Zgomotul statistic fluctuează de la o vizită la alta.

- Răspunsul biologic distinct se menține constant sau chiar se amplifică.

Urmărirea pacienților în timp e cel mai bun mod de a separa artefactul de semnalul real.

𝑺𝒊𝒏𝒕𝒆𝒛𝒂̆ 𝒑𝒓𝒂𝒄𝒕𝒊𝒄𝒂̆

- Verifici distribuția → dacă vezi deviații, suspectezi subgrupuri.
- Aplici clustering sau modele mixte → vezi dacă subgrupurile se conturează matematic.
- Corelezi cu biomarkeri → dacă există un pattern biologic coerent, e semnal real.
- Testezi în timp → subgrupurile stabile sunt biologic relevante.
- Integrezi date multi-omice → confirmi mecanismul (genetic, microbiom, metabolomic).

𝑪𝒂̂𝒕𝒆𝒗𝒂 𝒆𝒙𝒆𝒎𝒑𝒍𝒆 𝒄𝒐𝒏𝒄𝒓𝒆𝒕𝒆 𝒊̂𝒏 𝒄𝒂𝒓𝒆 𝒂𝒄𝒆𝒊 „5%” 𝒔𝒂𝒖 „𝒐𝒖𝒕𝒍𝒊𝒆𝒓𝒊” 𝒔-𝒂𝒖 𝒅𝒐𝒗𝒆𝒅𝒊𝒕 𝒂 𝒇𝒊 𝒔𝒖𝒃𝒈𝒓𝒖𝒑𝒖𝒓𝒊 𝒃𝒊𝒐𝒍𝒐𝒈𝒊𝒄 𝒅𝒊𝒔𝒕𝒊𝒏𝒄𝒕𝒆, 𝒏𝒖 𝒅𝒐𝒂𝒓 𝒛𝒈𝒐𝒎𝒐𝒕 𝒔𝒕𝒂𝒕𝒊𝒔𝒕𝒊𝒄:

1. Omega-3 și lipidele plasmatice

Studiile arată că unii indivizi („non-responders”) nu își scad trigliceridele după suplimentarea cu omega-3. Analize genetice au identificat variante în genele FADS1/FADS2 (desaturaze implicate în sinteza PUFA) care explică diferențele.

Astfel, acei 5–10% care păreau „anormali” sunt de fapt un subgrup metabolic distinct, cu altă eficiență în procesarea acizilor grași.

2. Diete bogate în fibre și glicemia
În general, fibrele reduc glicemia postprandială. Totuși, ~20% din indivizi pot avea răspunsuri paradoxale (glicemie mai mare după fibre).

Studiile pe microbiom (de ex. Zeevi et al., Cell, 2015) au arătat că acești „outlieri” au compoziții bacteriene diferite, ceea ce modifică modul în care fibrele sunt fermentate.

Deci microbiomul explică de ce unii răspund invers.

3. Cafeina și metabolismul
Unele persoane tolerează foarte bine cafeina, altele au palpitații chiar la doze mici.

Varianta genetică CYP1A2 explică diferența: „slow metabolizers” au risc crescut de hipertensiune și infarct la consum mare de cafea, pe când „fast metabolizers” nu.

Aici, „cei 5%” chiar răspund diferit biologic.

4. Dieta low-carb și scăderea în greutate
Meta-analizele arată efecte medii modeste, dar variabilitatea individuală e mare.
Unele substudii au identificat că persoanele cu rezistență la insulină răspund mai bine la low-carb decât la low-fat.

Cei care nu răspund sunt adesea cei cu sensibilitate bună la insulină → din nou, două subgrupuri ascunse în aceeași cohortă.

5. Colina și sănătatea hepatică

Majoritatea persoanelor obțin colina din dietă și o sintetizează suficient.
Totuși, femeile cu variante genetice la nivelul PEMT sau MTHFD1 pot dezvolta ficat gras și disfuncții hepatice chiar la aporturi „normale”.

În studii, aceste cazuri păreau „anomalii”, dar de fapt definesc un subgrup cu necesar mai mare de colină.

6. Vitamina D și răspunsul la suplimentare

Dozele standard cresc nivelul de 25(OH)D la majoritatea, dar unii rămân la valori scăzute. Analize genetice (polimorfisme în GC, CYP2R1, CYP24A1) și diferențele în microbiom intestinal explică această variabilitate.

Cei 5–10% „nerepondenți” nu sunt erori, ci subgrupuri cu necesități diferite.

𝑪𝒐𝒏𝒄𝒍𝒖𝒛𝒊𝒆

In nutriția de precizie, „cei 5%” merită investigați — uneori sunt zgomot, dar deseori dezvăluie subpopulații biologic distincte, care pot deveni ținte pentru intervenții personalizate.

In cercetare, "cei 5%" - daca nu sunt rezultatul erorilor de masurare sau esantionare, sau de complianta, reprezinta sursa noilor descoperiri. Pentru ca a ii studia pe acei "5%" care au o alta traiectorie a raspunsului biologic poate revela raspunsul terapeutic pe care il cautam (de exemplu descoperirea uui medicament nou care mimeaza/stimuleaza mecanismele cercetate).

Asadar, pentru cercetatori, merita din plin sa ne lamurim ce se intampla cu acesti "5%".

Pentru practicieni / clinicieni, cei "5%" pot reprezenta provocari terapeutice care necesita investigari suplimentare, specifice nutritiei de precizie (sau medicinei de precizie) - metode ce ar putea da raspunsuri care sa adauge acele "actionables" (elemente actionabile), si care ar putea rezolva mai bine situatia decat abordarile "one size fits all".

Pentru cei interesati sa afle mai multe despre nutrigenetica, nu uitati ca oferim un curs de nutrigenetica online la https://spheres.ro/pentru-specialisti/ .

09/15/2025

🏅Articol pentru public
𝗡𝗨𝗧𝗥𝗜𝗧𝗜𝗢𝗡 𝟭𝟬𝟭. 𝗜𝗡𝗖𝗛𝗘𝗜𝗘𝗥𝗘. 𝗦𝗨𝗠𝗔𝗥 𝗔𝗟 𝗗𝗜𝗘𝗧𝗘𝗟𝗢𝗥 𝗖𝗨 𝗦𝗨𝗦𝗧𝗜𝗡𝗘𝗥𝗘 𝗦𝗧𝗜𝗜𝗡𝗧𝗜𝗙𝗜𝗖𝗔. 𝗨𝗡 𝗨𝗟𝗧𝗜𝗠 𝗖𝗨𝗩𝗔𝗡𝗧
===========================================
*PRECIZARE. Aceasta dieta este descrisa cu scop educativ. Acest articol nu trebuie interpretat ca sfat medical sau nutritional. Initierea si mentinerea oricarei diete (alimentatii in scopul rezolvarii unor probleme de sanatate) trebuie facuta sub stricta supervizare a unui medic specializat in nutritie sau dietetician (conform legilor romanesti). Orice decizie luata in acest scop fara consultarea unui specialist poate genera mari probleme de sanatate sau chiar decesul.
ChatGPT a fost folosit pentru compilarea unor informatii si sinteze, urmata de un proces de evaluare stiintifica de catre autor, selectare si filtrare a informatiilor, documentare suplimentara si validare, si de generarea textului final.
===========================================

Iata ca aici se incheie acest miniserial al dietelor. M-am aplecat asupra dietelor cu sustinere stiintifica (mai multa sau mai putina) iar in articolul precedent am atins, foarte pe scurt, si o lista incompleta a unor diete fara nicio sustinere stiintifica.

In acest ultim articol voi clasifica gradul de sustinere stiintifica a dietelor prezentate. Chiar daca toate aceste diete au sustinere stiintifica, este important sa stim cat de puternic sunt sustinute. Acest exercitiu nu indeamna la neglijarea unor solutii, daca acestea au o sustinere stiintifica mai mica. Trebui sa intelegem ca, uneori, nutritia ramane singurul lucru care mai poate fi incercat, d**a ce solutiile medicale si-au atins potentialul maxim. Nu inseamna neaparat sa renuntam la solutiile medicale, ci sa adaugam acestora nutritia, in incercarea de a "stoarce" si mai multe efecte dorite intr-o situatie medicala care deja foloseste la maximum abordarile medicale. Deci nu "in loc de" ci "alaturi de". Iar aceasta abordare (asemanatoare, ca ultima reduta, cu cea numita "off-label use of medication") are o justificare asemanatore: atunci cand solutiile larg acceptate nu sunt suficiente, pot folosi si alte abordari, mai putin dovedite (dar totusi cu sustinere stiintifica), atata timp cat, in judecata profesionala a medicului sau dieteticianului, exista o speranta. Si atata timp cat nu se asteapta efecte secundare nedorite majore (de unde si nevoia de dovezi stiintifice).

Si sa nu uitati inca un lucru: in stiintele sanatatii nu exista garantii. Corolarul este ca, daca cineva va garanteaza ceva in incercarea de a va convinge sa urmati o anumita solutie, treaba devine dubioasa. Caci un profesionist adevarat stie ca este si ilegal, si nedeontologic sa garantezi ceva privitor la sanatate. Este jocul probabilitatilor si tot ce putem face este sa inclinam balanta probabilitatilor in interesul celui care sufera.

"To the best of our knowledge".

Iata, asadar, clasificarea dietelor prezentate in functie de sustinerea stiintifica:

1. 𝑫𝒊𝒆𝒕𝒆 𝒄𝒖 𝒔𝒖𝒔𝒕̦𝒊𝒏𝒆𝒓𝒆 𝒔̦𝒕𝒊𝒊𝒏𝒕̦𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂̆ 𝒔𝒐𝒍𝒊𝒅𝒂̆ (𝒔𝒕𝒖𝒅𝒊𝒊 𝒎𝒖𝒍𝒕𝒊𝒑𝒍𝒆, 𝒊𝒏𝒄𝒍𝒖𝒔𝒊𝒗 𝑹𝑪𝑻 𝒔̦𝒊 𝒎𝒆𝒕𝒂-𝒂𝒏𝒂𝒍𝒊𝒛𝒆)
Acestea au dovezi consistente pentru beneficii clare, în general în contextul unor obiective specifice:

- Dieta mediteraneană – beneficii cardiovasculare, longevitate, prevenția diabetului de tip 2.

- Dieta DASH (Dietary Approaches to Stop Hypertension) – scăderea tensiunii arteriale, beneficii cardiovasculare.

- Dieta low-FODMAP – eficiență ridicată în sindromul de intestin iritabil și unele cazuri de SIBO.

- Dieta ketogenică clasică – tratamentul epilepsiei refractare, cu efecte moderate pe termen scurt în controlul glicemiei și pierdere în greutate.

- Dieta săracă în sare (hiposodată) – controlul hipertensiunii arteriale.

- Dieta bogată în fibre – reducerea riscului cardiovascular și de cancer colorectal, îmbunătățirea tranzitului intestinal.

- Dieta hipocalorică moderată – pierdere ponderală și îmbunătățire metabolică; susținere pe termen lung dacă e adaptată individului.

2. 𝑫𝒊𝒆𝒕𝒆 𝒄𝒖 𝒔𝒖𝒔𝒕̦𝒊𝒏𝒆𝒓𝒆 𝒔̦𝒕𝒊𝒊𝒏𝒕̦𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂̆ 𝒎𝒐𝒅𝒆𝒓𝒂𝒕𝒂̆
Există studii pozitive, dar cu limitări (număr mic de participanți, perioade scurte, lipsă de comparații pe termen lung):

- Dieta vegetariană / vegană bine planificată – scăderea riscului de boli cardiovasculare și diabet tip 2; necesită suplimentare de nutrienți (B12, omega-3, fier, etc).

- Dieta cu conținut redus de carbohidrați (low-carb) – eficientă pe termen scurt pentru pierderea în greutate și îmbunătățirea controlului glicemiei la diabetici.

- Intermittent fasting / time-restricted feeding – îmbunătățiri metabolice moderate, rezultate promițătoare pe controlul greutății; lipsă de date pe termen lung.

- Dieta pescetariană – asociată cu beneficii cardiometabolice, dar mai puține date clinice decât pentru dieta mediteraneană.

- Dieta MIND (Mediterranean-DASH Intervention for Neurodegenerative Delay) – rezultate promițătoare în reducerea declinului cognitiv, dar încă în fază de consolidare a dovezilor.

3. 𝑫𝒊𝒆𝒕𝒆 𝒄𝒖 𝒔𝒖𝒔𝒕̦𝒊𝒏𝒆𝒓𝒆 𝒔̦𝒕𝒊𝒊𝒏𝒕̦𝒊𝒇𝒊𝒄𝒂̆ 𝒍𝒊𝒎𝒊𝒕𝒂𝒕𝒂̆ 𝒔𝒂𝒖 𝒑𝒓𝒆𝒍𝒊𝒎𝒊𝒏𝒂𝒓𝒂̆
Datele sunt promițătoare dar insuficiente pentru recomandare generală; pot fi utile în contexte specifice. Aceasta categorie trebuie bine cantarita in judecata profesionala a specialistului atunci cand decide daca ar fi o incercare care merita facuta. In lipsa unor informatii suficiente, aici, mai mult decat in orice alta categorie, adecvarea deciziei depinde de judecata profesionala de la caz la caz. Aici generalizarile nu se justifica.

- Protocolul autoimun (AIP) – unele rezultate pozitive în boli inflamatorii intestinale și tiroidita Hashimoto (studii mici si putine); lipsă de RCT mari.

- Dieta paleolitică (Paleo) – îmbunătățiri ale glicemiei și greutății pe termen scurt; lipsă de date solide pe termen lung.

- Dieta ketogenică adaptată (non-epilepsie) – beneficii pe termen scurt pentru slăbit și diabet tip 2, dar lipsă de date pe siguranță și eficacitate pe termen lung.

- Dieta cu indice glicemic scăzut – beneficii moderate în controlul glicemiei și sațietate, dovezi mixte pe termen lung.

- Dieta Wahls - intr-o situatie asemanatoare cu cea AIP.

𝑰𝒏𝒄𝒉𝒆𝒊𝒆𝒓𝒆

Sper ca acest miniserial sa ofere publicului instrumentele de cunoastere necesare care sa ajute in luarea deciziilor. Intr-o anumita masura sunt de acord cu critica ce sustine ca adevaratii specialisti nu sunt suficient de prezenti in media. Asa cred ca este.

Dar mai trebuie sa intelegeti si altceva. Ca adevaratii specialisti, prin natura pregatirii lor profesionale, nu sunt in general niste vorbitori ("speakers") stralucitori. Nu au echipe de marketing in spate. Nu se pricep, singuri, la psihologia maselor, pe care apoi sa o foloseasca pentru atingerea unor obiective oneroase. Si, cu putine exceptii, nu au nici timpul necesar sa se faca auziti de catre public.

Si inca ceva. Solutiile cu cele mai mari sanse de reusita nu sunt cele prezentate cu zorzoane ("bells and whistles"). Seriozitatea nu este indicata de stralucire si promisiuni. Aici este si rolul vostru, al publicului, sa acceptati ca "it takes two to tango", ca reusita sau esecul unei decizii nu depinde doar de aportul unei parti ci de atitudinea si a celui care ofera, dar si a celui care primeste.

Cu cat capacitatea critica a publicului (care nu necesita cunostinte de specialitate) este mai mica, cu atat golul creat va fi mai mult ocupat de oferte dubioase. Pentru ca se poate.