29/08/2024
”În prezent, omenirea se află într-o situație foarte gravă – la limită, și acesta este acea limită care poate fi urmată de autodistrugere sau de o nouă etapă de dezvoltare, ceea ce înseamnă – o nouă omenire, o nouă gândire, o nouă viziune asupra lumii .
Omenirea nu va intra într-o lume nouă având o viziune veche asupra lumii – este indiscutabil.
Cum trebuie să fie noua viziune asupra lumii?
Probabil, în această viziune asupra lumii, trebuie să fie cuprins un mecanism pentru învingerea principalului păcat al umanității – orgoliul.
În următorii ani, omenirea va avea de dat un examen, al cărui scop este de a înțelege ce ne învață religiile de câteva mii de ani.
Noua gândire este dialectica. Noua gândire este monoteismul. Tot ceea ce se dezvoltă se orientează spre iubire, iar iubirea este un scop, care este alcătuit din contrarii. Întregul Univers trăiește într-o dialectică a contrariilor.
Monoteismul înseamnă iubire, credință și moralitate.
Fără aceste trei componente, conceptul de monoteism devine irealizabil. Un monoteist învață să subordoneze nevoile fizice și spirituale sufletului. Pentru un idolatru, interesele corpului sunt pe primul loc.
Prin ce se deosebește logica divină de cea umană?
În termeni simpli, logica umană este orientată către o singură zi, iar logica divină – către infinit.
Din punctul de vedere al logicii umane, este profitabil să furi, pentru că dacă ai furat, vei avea de două ori, de zece ori mai mult.
Din punctul de vedere al logicii divine, să furi este dezavantajos, pentru că vei fi mereu pedepsit – dacă oamenii nu te vor pedepsi, te va pedepsi destinul.
Din punctul de vedere al logicii umane actuale, este avantajos să fii imoral. Din punctul de vedere al logicii divine, este dezavantajos să fii imoral, tocmai de aceea, poruncile te îndeamnă spre moralitate.
Logica divină face apel la iubire și moralitate, cea umană – la consumerism, egoism, etc.
Ce reprezintă cele 10 porunci?
Acestea sunt poruncile care ne îndeamnă să trecem de la logica umană – logica interesului personal, furtului și invidiei – la logica divină, în care o persoană ia, dar și dăruiește, și dăruiește mai mult decât consumă.
Din acest motiv, logica divină, care se raportează la intervale mari de timp, nu este înțeleasă imediat, dar se dovedește a fi întotdeauna dreaptă.
Un aspect foarte important: omul care nu poate gândi dialectic este neviabil, deoarece se orientează ori spre logica umană, ori spre cea divină. Este important să înțelegem că opoziția dintre logica umană și logica divină este relativă.
Logica divină reală le cuprinde pe amândouă, deoarece Dumnezeu este Unul.
Logica umană este logica existenței materiale, manifestării materiale a energiei divine, este Dumnezeu întrupat.
Creatorul este nevăzut – se află dincolo de toate, inclusiv de timp.
În planul subtil, Creatorul este unul, acolo nu există separare.
Principiul trinității Divinului este reflectat în toate religiile. Legea parității, ca reflectare a totalității contrariilor, există în toate. Orice obiect are o formă și la nivelul material, și la nivel de câmp, în plus, informațiile despre acesta sunt conținute în câmp, de aceea structura de câmp este primordială.
Logica umană are două contrarii:
• material
• spiritual (mental)
Logica divină are două contrarii – manifestat și nemanifestat – sub formă de material și spiritual. În tot ceea ce trăiește este prezentă unitatea și lupta contrariilor.
Cum să învățăm să unim contrariile?
Totul în Univers se dezvoltă conform legii dialecticii, adică după legea unității și a luptei contrariilor. Acolo unde nu există contrarii, nu există dezvoltare.
Două contrarii se unesc la nivelul cel mai înalt și reprezintă un întreg, iar la nivelul exterior acestea se luptă, concurează și sunt opuse unul altuia – aceasta este trinitatea care există dintotdeauna în Univers – acesta este un portret al lui Dumnezeu.
1. Creatorul este trinitar.
2. Creatorul este și manifestat
3. Totul provine din Creator
Tot ceea ce vedem sunt manifestări ale Creatorului. Creatorul nemanifestat (Creatorul transcedental) se află dincolo de orice. Omul este, de asemenea, creat după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, așa cm se spune în Biblie
Avem emisfera stângă a creierului care gândește logic și emisfera dreaptă care gândește prin imagini.
Acestea sunt două tipuri complet diferite de gândire, doi oameni într-unul. Dar acești doi oameni diferiți, două percepții complet opuse despre lume, trăiesc în bună înțelegere, creează o imagine de ansamblu, și exact asta îi permite omului să supraviețuiască și să se adapteze la lumea înconjurătoare.
Același lucru se întâmplă peste tot în lume – dacă nu există contrarii, nu există dezvoltare.
Omul are o structură duală. Omul este o îmbinare a „eu-lui” uman și a „eu-lui” superior, care sunt unite la nivelul cel mai înalt, de cel de-al treilea – „eu-l” divin.
Este necesar să înțelegem că, având o concepție obișnuită, o logică obișnuită, Universul nu poate fi cunoscut, la fel și Creatorul. Noi vedem doar o parte a Universului, vedem doar aspectul său exterior.
De aceea, atunci când vom înțelege că nu Îl putem cunoaște pe Creator, de fapt, că imaginea exterioară este materială și nu va reflecta niciodată adevărata esență a Creatorului, atunci vom avea o atitudine corespunzătoare față de noi înșine.
Noi trebuie să înțelegem că nu avem doar o parte fizică, un corp fizic, ci și ceva superior ascuns, care nu doar că nu se supune egoului nostru, ci, dimpotrivă, îl conduce.”
S.N. Lazarev
