Psychotherapie Amalia Ghita Vienna, Rüdengasse 13 Top 3, Vienna (2025)

22/09/2025

CUM PUTEM SPRIJINI PE CINEVA DRAG CARE TRĂIEȘTE CU ANXIETATE

Anxietatea nu se vede mereu cu ochiul liber, dar se simte intens în interior. Pentru cei care trec prin ea, lumea poate părea uneori nesigură, imprevizibilă sau copleșitoare. O persoană care suferă de anxietate poate experimenta palpitații, neliniște, senzația de pericol iminent, dificultăți de concentrare sau atacuri de panică. În astfel de momente, sprijinul celor apropiați – familie și prieteni – poate face o diferență enormă. Nu e nevoie să avem soluții magice – uneori putetea noastră de a fi acolo cu blândețe e cel mai prețios dar.

Iată cm poti oferi sprijin in familie:

Oferă siguranță și stabilitate. Un mediu calm și previzibil reduce intensitatea anxietății.

Ascultă fără judecată. Nu minimaliza („Nu ai de ce să te temi”) și nu grăbi soluții. Uneori simpla prezență contează mai mult decât orice sfat.

Validează emoțiile. Spune „înțeleg că îți este greu acum” în loc de „exagerezi”.

Sprijină în găsirea ajutorului profesional, dar fără presiune.

Iată cm poti oferi sprijin între prieteni:

Fii prezent. O invitație simplă la plimbare, un mesaj de încurajare sau o discuție relaxată poate oferi ancorare.

Respectă limitele. Dacă refuză să iasă sau să participe la o activitate, nu o lua personal.

Întreabă cu blândețe: „Cum pot să te ajut acum?” – în loc să presupui ce are nevoie.

Evită sfaturi rapide de tipul „relaxează-te” – nu ajută, ba chiar pot accentua sentimentul de neînțeles.

⛔️Cuvinte care dor:

„Exagerezi, nu e mare lucru.”

„Trebuie să fii mai tare.”

„Ai tot ce-ți trebuie, de ce mai ai anxietate?”

"Hai, nu te mai gândi la prostii.”

„Nu mai fi slab(ă).”

„Și eu am emoții, dar nu fac așa.”

⚠️ Gesturi care aduc alinare:

„E în regulă dacă nu poți veni azi. Îți respect ritmul.”

„Mă gândesc la tine. Îți scriu mai târziu doar să văd cm ești.”

„Spune-mi cm pot să fiu lângă tine acum.”

Nu trebuie să „salvăm” pe cineva drag din anxietate. Ceea ce putem face este să fim ancora lui de siguranță, să-l ajutăm să simtă că e văzut, auzit și acceptat. Cuvintele noastre blânde, gesturile mici și tăcerea plină de prezență pot aduce mai multă vindecare decât ne imaginăm.
Anxietatea nu definește o persoană. Dincolo de ea există un suflet întreg, valoros și demn de iubire.
Iar noi putem fi puntea care îl ajută să se reconecteze cu viața, cu speranța și cu propria putere interioară.

18/09/2025

DE UNDE VINE SENTIMENTUL " NU SUNT SUFICIENT”?

Ai simțit vreodată că, oricât ai face, nu e de ajuns? Că trebuie să te străduiești mereu mai mult, să fii mai bun, mai apreciat, mai „corect”? În psihoterapie, această trăire apare foarte des. Rădăcinile ei merg mult înapoi, în felul în care s-a format imaginea noastră de sine în copilărie.
Primele relații ne conturează oglinda

Copilul află cine este prin ochii celor care îl cresc. Dacă primește iubire cu jumătate de măsură – doar când se poartă „frumos”, ia note bune sau corespunde așteptărilor – el învață repede: „Valorez doar dacă performez.” În adâncul său se naște un nod de rușine: „Așa cm sunt, nu e destul.”
Amprentele inconștiente - chiar dacă uităm multe lucruri, corpul și emoțiile noastre țin minte. Mai târziu, ca adulți, putem trăi situații banale – o observație la serviciu, o comparație într-un grup – care reînvie exact acel fior de nesiguranță din copilărie. Nu realitatea prezentă doare, ci ecoul trecutului.
Presiunea societății - lumea de azi pune mare accent pe succes, comparații și perfecțiune. Dacă vocea critică interioară (cea moștenită din copilărie) se întâlnește cu vocea critică a societății, sentimentul de insuficiență se amplifică și mai mult.
De ce are totuși un rol ? Paradoxal, acest sentiment nu e doar o „problemă”. El ne-a ajutat cândva să căutăm validare, să ne adaptăm, să învățăm. Dar atunci când devine rigid și ne definește întreaga identitate, ne blochează spontaneitatea și bucuria de a fi pur și simplu noi înșine.

🍀Cum putem lucra cu sentimentul de insuficiență?

Relația terapeutică – să fii văzut și acceptat necondiționat într-un spațiu sigur îți dă pentru prima dată experiența că „sunt suficient așa cm sunt”.

Dialog cu vocea critică – să recunoști când vorbește părintele interiorizat, profesorul exigent sau normele sociale, și să-ți redai vocea autentică.

Vindecarea copilului interior – prin exerciții creative, joc de rol sau lucrul cu visele, se aduce compasiune pentru partea vulnerabilă care s-a simțit cândva prea mică.

Împământarea în corp – prin mindfulness, respirație și exerciții somatice înveți să-ți regăsești resursele și să-ți reglezi emoțiile.

Rescrierea poveștii de sine – pas cu pas, înveți să-ți vezi valoarea ca fiind intrinsecă, nu dependentă de note, performanțe sau aprobarea celorlalți.

💡 Adevărul este că sentimentul de „nu sunt suficient” nu vorbește despre valoarea ta reală, ci despre o rană veche. Și, odată ce îi dai atenție și grijă, rana se poate transforma într-un spațiu de creștere și reconectare cu tine însuți.

16/09/2025

Cât de dureros este să fii tratat ca un obiect...

Unul dintre cele mai profunde răni pe care le poate trăi un om este să nu fie văzut ca persoană, ci ca obiect.
Atunci când ești privit nu pentru cine ești, ci pentru ce oferi, pentru ce faci sau pentru ce se poate lua de la tine, apare o durere tăcută și greu de pus în cuvinte.
Când cineva e căutat doar pentru ce poate oferi, nu pentru cine este.

Când o mamă devine „mașina de gătit și spălat”, iar nimeni nu mai întreabă ce simte.

Când un om e redus la bani, statut sau performanță, dar nimeni nu-l întreabă cm îi bate inima.

Când cineva e privit doar prin corpul său, uitând că în spatele pielii trăiește un suflet viu.
A fi tratat ca obiect înseamnă să fii folosit doar pentru resursele tale - bani, statut, muncă - fără să conteze ce simți.

OAMENII NU SUNT OBIECTE!
Un obiect nu are emoții, nu are nevoie de iubire, nu suferă. Dar un om are. Și rana de a fi redus la „ce oferi” este una dintre cele mai profunde, pentru că atinge însăși demnitatea și unicitatea ta.

În psihoterapie, de multe ori durerea apare exact din aceste experiențe timpurii sau repetate de a nu fi văzut ca persoană vie, ci ca „funcție”, „rol”, „instrument”.
Vindecarea începe atunci când cineva te vede cu adevărat: cu bucuriile, durerile, visele și vulnerabilitățile tale.
Când simți că nu ești doar „un ceva”, ci un cineva.
Când nu ești doar „folosit”, ci întâlnit.
Când cineva rămâne lângă tine nu pentru ce faci, ci pentru cine ești.

08/09/2025

DISCIPLINA ȘI PERSEVERENȚA – dincolo de voință

În psihoterapie, disciplina și perseverența nu sunt privite ca simple „calități” pe care le ai sau nu le ai, ci ca procese care se construiesc în timp.

🔹 Disciplina înseamnă capacitatea de a rămâne conectat la propriile valori și obiective, chiar și atunci când motivația fluctuează. Nu este rigiditate, ci un cadru interior care oferă stabilitate și direcție.

🔹 Perseverența presupune capacitatea de a continua chiar și atunci când apar obstacole, frustrare sau dezamăgire. Ea se hrănește nu din forțarea de sine, ci dintr-o relație blândă cu propriile limite și din încrederea că fiecare pas mic contează.

Dintr-o perspectivă psihoterapeutică, aceste două dimensiuni se dezvoltă atunci când reușim să tolerăm disconfortul fără a abandona, când transformăm greșelile în oportunități de învățare, când găsim un sens personal în ceea ce facem dincolo de presiunea externă și când avem relații de susținere care ne oglindesc progresul.

Disciplina și perseverența nu sunt despre perfecțiune, ci despre continuitate și autenticitate. În fiecare zi avem ocazia să cultivăm pași mici care, în timp, ne transformă profund.

28/08/2025

DE CE URĂȘTE LUMEA O FEMEIE CARE SE RIDICĂ ȘI MERGE PE DRUMUL EI?

O femeie care se ridică și își urmează propriul drum într-o societate tradițională sau dominată de clișee culturale devine, paradoxal, nu doar admirată, ci și contestată. Puterea și autonomia feminină trezesc, adesea, ambivalență în ceilalți: pe de o parte respect și fascinație, pe de altă parte invidie, anxietate și chiar respingere.

Psihoterapia ne oferă câteva lentile prin care putem înțelege acest fenomen:

🔹️Proiecția fricilor inconștiente
Carl Gustav Jung scria că „tot ceea ce ne irită la ceilalți ne poate conduce la o mai bună înțelegere a noastră înșine”. O femeie puternică devine, în ochii altora, un ecran de proiecție: oamenii își văd propriile neputințe, frici sau renunțări reflectate în ea. În loc să își confrunte limitele, mulți preferă să le atace pe cele care le scot în evidență

🔹️ Încălcarea normelor tradiționale
Din perspectiva teoriei rolurilor sociale, orice comportament care rupe de la „normalitate” produce anxietate colectivă. Donald Winnicott sublinia că „a fi tu însuți este cel mai mare risc pe care un om și-l poate asuma”. O femeie care își asumă libertatea, independența și succesul deranjează tocmai pentru că iese din scenariul „așteptat” al supunerii sau al discreției.

🔹️ Invidia și mecanismul defensiv al devalorizării
Melanie Klein a descris invidia ca o forță distructivă care se naște devreme în relațiile umane. „Invidia este dorința ca ceea ce este bun în altul să dispară sau să fie distrus”, spunea ea. Succesul unei femei trezește invidia celor care nu și-au dat voie să viseze sau să își urmeze propriile aspirații. Iar mecanismul psihic cel mai la îndemână devine devalorizarea: „ea sigur a reușit pe căi greșite” sau „prea se crede cineva”.

🔹️Frica de libertatea autentică
Erich Fromm nota în „Frica de libertate” că mulți oameni preferă să se supună, pentru că responsabilitatea libertății este copleșitoare. O femeie care merge pe drumul ei devine simbolul libertății trăite pe deplin, iar pentru cei care au renunțat la această posibilitate, ea trezește teamă și disconfort.

Adevărul eliberator este ca : o femeie care se ridică și merge pe calea ei nu este urâtă pentru ceea ce face, ci pentru ceea ce reflectă. În realitate, ea atinge un adevăr pe care fiecare dintre noi îl poartă în adâncul său: dorința de a fi autentic.

Iar autenticitatea, chiar dacă stârnește rezistență, rămâne calea spre libertate. Așa cm spunea Irvin D. Yalom: „Libertatea înseamnă să ai curajul să devii ceea ce ești în adâncul tău”.

27/08/2025

Relațiile de consum – când oamenii devin „resurse”

Trăim într-o lume în care viteza, performanța și imaginea contează tot mai mult. În acest context, relațiile riscă să se transforme în tranzacții: „Ce îmi oferi?” și mai puțin „Cine ești?”. Acesta este terenul fertil al relațiilor de consum – acele legături în care oamenii nu sunt priviți ca persoane, ci ca resurse.
O asemenea relație de consum este ca o lumânare aprinsă la ambele capete:
unul se stinge dăruind prea mult,
celălalt se mistuie luând prea mult.La final, nu rămâne lumină, ci doar cenușa unei legături care n-a știut să hrănească viața. Relațiile autentice nu ard, ci încălzesc.Ele cresc atunci când dăruirea și primirea curg în ambele sensuri,când ne vedem ca oameni, nu ca resurse.

🔴Ce înseamnă o relație de consum?

O relație de consum este atunci când cineva intră în contact cu tine doar pentru a obține ceva: atenție, sprijin emoțional, bani, conexiuni, s*x sau statut social. Iar când resursa nu mai e disponibilă, interesul dispare.
Exemplu:
Prietena care te caută doar când are nevoie să o asculți, dar care „nu are timp” niciodată pentru problemele tale.

Partenerul care e afectuos doar când îi faci pe plac, dar rece sau distant dacă nu îi îndeplinești așteptările.

Colegul de muncă ce îți scrie doar când are nevoie de ajutor, dar care uită să îți mulțumească.

🔵Cum recunoști o relație de consum?

1. Interes selectiv – apare doar când are nevoie. Dacă nu ai „ce să oferi”, nu există.
Exemplu: te caută d**a o despărțire/o cerata, când se împăca cu partenerul/partenera dispare.
2. Dezechilibru – tu dai mult, primești puțin sau deloc.
Exemplu: într-o prietenie, tu ești mereu cel care sună, organizează, ascultă, dar invers nu se întâmplă.
3. Oboseală emoțională – simți că relația te seacă de energie.
Exemplu: după ce stai cu acea persoană, nu rămâi cu bucurie sau împlinire, ci cu un gol interior.
4. Valoare condiționată – ești apreciat doar dacă aduci un beneficiu.
Exemplu: „Ești cel mai bun prieten!” când împrumuți bani, dar „nu existi” când spui că nu poți.

⚠️Cum ieșim din dinamica relațiilor de consum?

1. Observă tiparele – întreabă-te: „Mă caută și pentru mine sau doar pentru ce pot oferi?”
2. Stabilește limite – ai dreptul să spui „nu” fără să te simți vinovat.
3. Investește în relații reciproce – caută oameni care sunt acolo și la bine, și la greu.
4. Îngrijește-ți stima de sine – dacă știi că valorezi prin cine ești, nu vei accepta să fii redus la „resurse”.
5. Terapia – poate fi un spațiu sigur în care să explorezi aceste dinamici și să înveți să construiești relații sănătoase.

Relațiile de consum sunt ca niște contracte nespuse, în care afectul, atenția sau sprijinul vin cu o etichetă de preț. Doar că, spre deosebire de comerț, aici factura se plătește cu oboseală emoțională și scăderea încrederii în sine.

O relație autentică nu e despre „Ce primesc?”, ci despre „Cum ne întâlnim ca oameni?”.

👉 Întrebări de final, pentru fiecare dintre noi:

În relațiile mele, mă simt văzut ca persoană sau doar folosit ca resursă?

În relațiile mele, sunt dispus să privesc cu sinceritate și partea în care eu consum?

20/08/2025

Conflictele sunt inevitabile – fie în lume, fie în tine. Dar ele nu sunt obstacole, ci pași spre creștere. Reamintește-ți mereu: Am în mine resurse mai mari decât îmi imaginez! Conflictele mă cresc, nu mă definesc. ✨

18/08/2025

BĂRBAȚII CARE NU ÎNȘALĂ – o altfel de perspectivă psihoterapeutică

„Sunt și bărbați care nu înșală?”
Aceasta a fost întrebarea unei doamne, convinsă că „toți bărbații înșală”.

Răspunsul meu este da. Există bărbați care nu înșală, și cred că e important să vorbim și despre ei, nu doar despre cei care aleg trădarea. Pentru că atunci când reducem masculinitatea doar la impuls, infidelitate și instabilitate emoțională, pierdem din vedere o realitate mult mai complexă: aceea a bărbaților capabili de fidelitate, maturitate emoțională și respect profund față de partenera lor.

🔴De ce nu înșală unii bărbați?

Din perspectivă psihoterapeutică, alegerea fidelității nu este doar rezultatul unei moralități externe sau al unei frici de consecințe, ci adesea expresia unei maturități interioare și a unor valori personale consolidate.

1. Au o relație matură cu ei înșiși
Un bărbat care nu înșală nu fuge de sine și nu caută confirmări externe pentru a-și hrăni stima de sine. El își cunoaște vulnerabilitățile, își asumă emoțiile și nu are nevoie să demonstreze ceva prin cuceriri succesive. Fidelitatea devine astfel o expresie a siguranței de sine.

2. Își aleg conștient partenera
Mulți bărbați fideli spun că nu simt nevoia să caute în altă parte, pentru că au ales relația în care se află nu din teamă de singurătate, ci dintr-o alegere autentică. Ei sunt implicați și emoțional, nu doar pragmatic.

3. Valori și integritate personală
Există bărbați care privesc fidelitatea nu ca pe o constrângere, ci ca pe un angajament interior, legat de identitatea lor. Ei spun: „Dacă am ales să fiu aici, atunci vreau să fiu prezent cu totul.” Această atitudine vine dintr-o coerență între valori, comportamente și cuvânt dat.

4. Capacitatea de intimitate emoțională
Infidelitatea apare adesea acolo unde intimitatea emoțională lipsește. Bărbații care nu înșală au, în general, abilitatea de a vorbi despre nevoile și fricile lor, de a se deschide și de a construi o conexiune autentică.

5. Conștienți de consecințe
Unii bărbați aleg fidelitatea pentru că sunt conștienți de impactul pe care trădarea îl are asupra partenerului, asupra relației și uneori asupra copiilor. Nu din frică, ci din responsabilitate.

🟥Cum sunt acești bărbați?

▪️Echilibrați emoțional, fără nevoia de validare constantă din exterior.
▪️Consecvenți și capabili să își respecte cuvântul dat.
▪️Deschiși spre comunicare și vulnerabilitate.
▪️Prezenți în relație, investind nu doar timp, ci și energie afectivă.
▪️Capabili de autocontrol și de asumarea dorințelor lor, fără să le transforme în comportamente care rănesc.

⚠️De ce merită să vorbim și despre ei?

Pentru că imaginea bărbatului fidel contrazice stereotipul cultural că „toți bărbații înșală”. Atunci când o femeie pornește într-o relație cu această convingere rigidă, ea poate privi cu suspiciune fiecare gest, ceea ce sabotează intimitatea.

A recunoaște că există bărbați care aleg conștient să nu înșele este o invitație la a privi relațiile cu mai multă speranță și realism. Nu perfecțiunea îi definește pe acești bărbați, ci maturitatea de a rămâne fideli alegerii lor.

12/08/2025

⚠️ Politica de anulare a ședințelor de terapie

Înțelegem că pot apărea situații neprevăzute care vă împiedică să ajungeți la o ședință de terapie. Cu toate acestea pentru a asigura respectul față de timpul și angajamentele fiecărei părți, există o politică clară de anulare cu cel puțin 48 de ore înainte.

🔹 De ce este necesară această regulă?

Timpul programat pentru dumneavoastră este rezervat exclusiv, ceea ce înseamnă că alt client nu poate beneficia de acel interval.

Anulările în scurt timp nu mai pot fi reprogramate pentru altcineva, ceea ce duce la pierderea unei ședințe care ar fi putut ajuta pe altcineva aflat în nevoie.

Respectarea acestei politici asigură sustenabilitatea activității terapeutice și continuitatea sprijinului oferit tuturor clienților.

🔹 Ce se întâmplă dacă ședința este anulată cu mai puțin de 48 de ore înainte?
În acest caz, ședința va fi facturată integral, conform politicii anunțate pe pagina de internet și discutate la începutul colaborării.

Această regulă nu are rol punitiv, ci este o formă de respect reciproc pentru timpul și munca depusă în procesul terapeutic.

Vă mulțumesc pentru înțelegere și pentru sprijinul oferit prin respectarea acestei politici.

05/08/2025

🌸Feminitatea – o redescoperire interioară

În psihoterapie, feminitatea nu este un model impus din afară, ci un drum profund interior.
Este ceea ce se (re)naște când femeia își permite să fie ea însăși, dincolo de roluri, așteptări sau stereotipuri.

🔸 Uneori, feminitatea se rătăcește în lupta pentru supraviețuire.
🔸 Alteori, a fost ascunsă sub rușine, vinovăție, sau „masca” de femeie puternică.
🔸 Și nu rar, ea a fost transmisă ca o formă de tăcere, supunere sau sacrificiu.

Dar în profunzimea ființei există o altă feminitate – autentică, vie, creativă.
Acea parte care simte, creează, visează, iubește. Care spune „nu” cu blândețe și „da” cu prezență.
Care își ascultă corpul, limitele, dorințele.
Care poate conține durerea fără să o transforme în zid.

⚠️ În terapie, femeile își (re)cunosc propria feminitate ca pe un spațiu sigur interior –
nu o definiție culturală, ci o stare de prezență cu sine.
Uneori înseamnă să plângi acolo unde ai fost învățată să taci.
Alteori – să îți dai voie să fii frumoasă fără să fii disponibilă.
Sau să nu mai „fii drăguță” când te doare.

🎀Feminitatea devine, atunci, un act de vindecare și regăsire.
Un proces lent, dar transformator.
Un dans între vulnerabilitate și forță. Între acceptare și alegere.

‼️Feminitatea nu este ceva ce trebuie „construit”.
Este ceva ce se eliberează, se simte, se întruchipează.
Iar uneori, prima formă de feminitate vindecătoare este simplul fapt de a fi văzută. Așa cm ești.

04/08/2025

CONTRAZICEREA – între apărare și apropiere

De multe ori, când contrazicem pe cineva, nu o facem pentru că vrem ceartă.
O facem pentru că vrem să fim auziți. Să simțim că și perspectiva noastră contează.
Sau poate ne e greu să acceptăm că altcineva vede lucrurile altfel.
Poate e un mod vechi de a ne simți în control. Sau în siguranță.

Dar și inversul e greu:
Cum reacționezi când cineva te contrazice?
Ți se strânge stomacul? Te simți atacat? Simți că nu mai ai loc să spui ce gândești?

Poate că nici celălalt nu vrea să te anuleze. Poate și el încearcă să se simtă validat.

⚠️ Ce putem face, în ambele roluri?

– Să lăsăm o pauză între impuls și reacție.
– Să ascultăm fără să pregătim răspunsul în minte.
– Să nu transformăm o diferență de opinie într-o luptă pentru cine are dreptate.
– Să spunem: „Văd că vezi lucrurile altfel. Hai să înțeleg mai bine ce simți.”

Nu e ușor. Dar fiecare conversație în care alegem înțelegerea în locul reacției construiește relații mai sănătoase.

💬 Tu ce simți când ești contrazis? Și cm alegi să răspunzi când simți nevoia să contrazici pe cineva?

07/07/2025

Dragi clienți,
Vă informez că în perioada 10.07.25 – 22.07.25 voi fi în concediu. Dacă aveți întrebări, solicitări sau nevoie de clarificări, vă rog să mă contactați până cel târziu pe 09.07.2025 sau începând din nou cu data de 23.07.25.

În cazuri urgente după această dată, vă recomand să apelați la următoarele numere de urgență:

⚠️PSD (Sozialpsychiatrischer Notdienst) – Viena: 01 313 30 – disponibil 24/7

⚠️ Kriseninterventionszentrum: 01 406 95 95 (program zile lucrătoare)

Vă mulțumesc pentru înțelegere și vă doresc o vară liniștită și cu grijă de sine

Psychotherapie Amalia Ghita Vienna

22/09/2025

18/09/2025

16/09/2025

08/09/2025

28/08/2025

27/08/2025

20/08/2025

18/08/2025

12/08/2025

05/08/2025

04/08/2025

07/07/2025

Adresse

Telefon

Webseite

Benachrichtigungen

Verknüpfungen

Teilen

Kategorie