Claudia COJA - Praxis für Coaching, Psychologische Beratung & Therapie

04/02/2026

How Culture Shapes the Experience of Hearing Voices

A Stanford study by anthropologist Tanya Luhrmann shows that hearing voices in schizophrenia is not experienced the same way everywhere in the world. Research comparing patients in the United States, India, and Ghana found striking cultural differences. In the U.S., people often describe voices as threatening and distressing, viewing them as symptoms of mental illness. In contrast, participants in India and Ghana more frequently experience voices as supportive, familiar, or spiritually meaningful, such as voices of relatives or God. The study suggests that cultural ideas about the self, relationships, and the mind strongly influence how these experiences are understood and felt. These findings highlight the importance of considering cultural context in mental health treatment.

Wie Kultur das Stimmenhören beeinflusst

Eine Studie der Stanford-Anthropologin Tanya Luhrmann zeigt, dass Stimmenhören bei Schizophrenie kulturell geprägt ist. Während Betroffene in den USA Stimmen oft als bedrohlich erleben, werden sie in Indien und Ghana häufiger als unterstützend oder spirituell gedeutet. Die Ergebnisse unterstreichen, wie wichtig kulturelle Perspektiven für das Verständnis psychischer Gesundheit sind.

Stanford anthropologist Tanya Luhrmann found that voice-hearing experiences of people with serious psychotic disorders are shaped by local culture – in the United States, the voices are harsh and threatening; in Africa and India, they are more benign and playful. This may have clinical implication...

19/01/2026

09/12/2025

💞 10 natürliche Wege, die Produktion von Oxytocin – dem „Liebeshormon“ – zu steigern

Hast du dich schon einmal gefragt, warum dich eine Umarmung, gemeinsames Lachen mit deinen Liebsten oder Momente mit deinem Haustier so glücklich machen?
Das liegt an Oxytocin, auch bekannt als „Liebes- oder Bindungshormon“. Es spielt eine wichtige Rolle beim Aufbau von Vertrauen, der emotionalen Verbindung und hilft, Stress und Angst zu reduzieren.

Hier sind 10 wissenschaftlich belegte Wege, um im Alltag die Oxytocin-Produktion zu steigern:

🤗 1. Umarmungen von mindestens 20 Sekunden
Lange Umarmungen regen die Ausschüttung von Oxytocin an. Schon 20 Sekunden genügen, um Stress zu reduzieren und ein tiefes Gefühl von Verbundenheit zu erzeugen. Je öfter, desto besser.
*Light et al., 2005 (Psychosomatic Medicine)*

💋 2. Küsse, die mindestens 6 Sekunden dauern
Beziehungsexperten vom Gottman-Institut haben gezeigt, dass ein Kuss von 6 Sekunden Intimität fördert und Oxytocin freisetzt. One Mississippi...two Mississippi...
[Mehr dazu](https://www.gottman.com/blog/the-six-second-kiss/)

🐶 3. Zeit mit dem Haustier verbringen
Streicheln, spielen oder einfach nur zuschauen – alles steigert die Oxytocin-Produktion. Ein seltener Hormon-Auslöser, der bei Mensch und Tier funktioniert!
*Nagasawa et al., 2015 (Science)*

👀 4. Augenkontakt halten
Längerer Augenkontakt fördert Vertrauen und emotionale Bindung, besonders in engen Beziehungen.
*Uvnäs-Moberg, The Oxytocin Factor*

😊 5. Freundlichkeit praktizieren, Komplimente machen
Jemandem helfen, ein Kompliment machen oder einfach altruistisch handeln – all das setzt Oxytocin frei und stärkt soziale Bindungen.
*Zak et al., 2007 (Moral Molecule research)*

🎶 6. Gemeinsam singen oder tanzen
Singen oder Tanzen in der Gruppe fördert nicht nur Zusammenhalt, sondern setzt auch Oxytocin frei. Karaoke oder Salsa-Abende tun der Seele gut!
*Keeler et al., 2015 (Frontiers in Psychology)*

🍽️ 7. Gemeinsam essen
Bewusstes gemeinsames Essen – nicht nur nebeneinander sitzen und aufs Smartphone starren – fördert emotionale Verbindung und Oxytocin-Ausschüttung.
*Uvnäs-Moberg & Petersson, 2011 (Physiology & Behavior)*

🙌 8. Tiefe, bedeutungsvolle Gespräche führen
Gespräche über wichtige, tiefgründige Themen stärken Bindung und Intimität, da sie Oxytocin freisetzen.
*Carter, 2014 (Neuroscience & Biobehavioral Reviews)*

🧘‍♀️ 9. Liebende-Güte-Meditation
Die „Metta“-Meditation konzentriert sich darauf, warme, mitfühlende Gefühle für andere zu entwickeln – ein hervorragender Weg, Oxytocin zu steigern.
*Kok et al., 2013 (Psychological Science)*

✍️ 10. Dankbarkeitsjournal führen oder Dankesbrief schreiben
Dankbarkeit ausdrücken – sei es in einem täglichen Journal oder in einem persönlichen Brief – fördert Oxytocin und stärkt emotionale Bindungen. Besonders geeignet für Alleinstehende oder Menschen ohne Haustier.
*Emmons & McCullough, 2003 (Journal of Personality and Social Psychology)*

Kennst du noch andere Wege? Schreib sie uns in die Kommentare 👇

---

Dr. John Gottman found that kissing can improve the health of your relationship. It benefits everyone and it only takes six seconds.

05/11/2025

https://www.facebook.com/share/p/17aYXxh8ez/

Depression Is Not Just a Chemical Imbalance New Brain Study Reveals

Scientists have uncovered a finding that could completely change how we understand mental health. New brain‑imaging research shows that depression is not simply caused by a chemical imbalance in the brain, overturning decades of conventional thinking. Instead, the study reveals that structural and functional changes in key brain circuits, particularly those involved in mood regulation, decision‑making, and emotional processing, play a much bigger role than previously believed.

This discovery is more than a scientific revelation—it has real-life implications for millions of people. For decades, depression has often been treated solely with medication aimed at correcting supposed chemical imbalances, leaving many patients frustrated when treatments failed or caused side effects. Understanding that depression stems from complex changes in brain networks opens the door to more personalised therapies. These could include targeted brain stimulation, cognitive training, lifestyle interventions, and innovative treatments designed to restore brain connectivity and function.

The research also offers hope and validation for those who have struggled silently. It reinforces the idea that depression is not a personal failing or weakness, but a deeply biological condition shaped by multiple factors. By focusing on the brain’s intricate wiring rather than just its chemistry, scientists may soon develop treatments that are faster, more effective, and better tailored to each individual.

This breakthrough invites us to rethink everything we thought we knew about mental health. It challenges outdated assumptions and encourages a more compassionate, scientifically informed approach to care. Imagine a future where depression is treated not only with medicine but with strategies that truly restore brain balance and wellbeing. The path to mental wellness is becoming clearer, and science is lighting the way.

16/06/2025

💞 10 moduri naturale de a stimula producerea de oxitocină -„Hormonul iubirii”

Te-ai întrebat vreodată de ce o îmbrățișare, momentele în care râzi împreună cu oamenii dragi, sau un moment petrecut împreună cu animalul tău de companie te fac să te simți atât de bine?
Este vorba despre magia oxitocinei, cunoscut și ca „hormonul iubirii sau ”hormonul atașamentului", important pentru rolul său în construirea încrederii, crearea conexiunii emoționale, precum și în reducerea stresului și a anxietății.

Iată 10 moduri științific dovedite de a stimula producția de oxitocină în viața de zi cu zi:
🤗 1. Îmbrățișările de cel putin 20 de secunde
Îmbrățișările lungi stimulează eliberarea de oxitocină.
S-a dovedit științific că este suficientă o îmbrățișare de 20 de secunde pentru a reduce stresul și a crea un sentiment profund de conexiune. În fiecare zi, cu cât mai des, cu atât mai bine.

Light et al., 2005 (Psychosomatic Medicine)

💋 2. Sărutul care durează cel puțin 6 secunde
Experții în relații de la Institutul Gottman au demonstrat că un sărut de 6 secunde (sau un sărut care durează cel puțin 6 secunde) crește intimitatea și eliberează oxitocină. One Mississippi...two Mississippi...

Citește mai mult aici https://www.gottman.com/blog/the-six-second-kiss/

🐶 3. Timpul pentrecut cu animalul tău de companie
A-ți mângâia câinele sau pisica, a te juca cu animalele de companie sau pur și simplu a le privi, poate crește nivelul de oxitocină. Este unul dintre puținii declanșatori hormonali care funcționează pentru ambele specii!
Nagasawa et al., 2015 (Science)
👀 4. Contactul vizual susținut
O altă modalitate științific dovedită de a stimula producția de oxitocină este contactul vizual susținut. S-a demonstrat științific că acesta construiește și întărește încrederea și legătura emoțională dintre două persoane - în special în relațiile apropiate.

Uvnäs-Moberg, (The Oxytocin Factor)

😊 5. Practică amabilitatea, fă gesturi frumoase, fă complimente

Cercetările au arătat că a ajuta pe cineva, a face un compliment, a fi pur și simplu „altruist” - eliberează oxitocină și consolidează legăturile sociale.

Zak et al., 2007 (Moral Molecule research)

🎶 6. Cântă sau dansează împreună cu alții

O altă modalitate plăcută de a-ți crește nivelul de oxitocină este dansul sau cântatul în grup, activități care nu numai că favorizează coeziunea socială, dar ajută și la eliberarea "hormonului iubirii ".
Nu e nevoie să renunți la cântatul solo în duș, dar din când în când ți-ar face bine să ieși la un karaoke sau la o seară de salsa. 💃
Keeler și colab., 2015 (Frontiers in Psychology)

🍽️ 7. Mănâncă împreună cu familia sau prietenii

Mâncatul împreună într-o manieră conștientă (și, desigur, mă refer nu doar la a fi prezent fizic la acea masă, cu ochii ăn smartphone) - sprijină conexiunea emoțională și ajută la creșterea nivelului de oxitocină.

Uvnäs-Moberg & Petersson, 2011 (Physiology & Behavior)

🙌 8. Implică-te în conversații profunde, semnificative

Ai observat vreodată modul în care discuțiile despre subiecte semnificative, profunde, "grele" - pur și simplu te "leagă" de partenerul de conversație și uneori te poate face chiar să te simți atras(ă) de ace(a)sta? Acest lucru se datorează faptului că purtarea unor astfel de conversații crește nivelul de oxitocină și adâncește intimitatea.

Carter, 2014 (Neuroscience & Biobehavioral Reviews)

🧘‍♀️ 9. Meditația iubirii și a bunătății

Tipul de meditație „metta” (poți încerca aici https://youtu.be/r0mGnsn8CRU?si=Li7fs7vD1XmOafDe) se concentrează pe generarea de sentimente calde și pline de compasiune față de ceilalți și este o foarte bună metodă de stimulare a oxitocinei.
Kok et al., 2013 (Psychological Science)

✍️ 10. Ține un jurnal de recunoștință sau scrie o scrisoare de mulțumire

Exprimarea recunoștinței – fie că scrii într-un jurnal zilnic pentru ce ești recunoscător, fie că redactezi o scrisoare sinceră de mulțumire către cineva important pentru tine – stimulează oxitocina și îmbunătățește conexiunile emoționale.
Recomand cu drag aceaste două ultime metode persoanelor singure sau care nu au animale de companie.
Emmons & McCullough, 2003 (Journal of Personality and Social Psychology)

Poate că știi și alte metode? Scrie-ne în comentarii 👇

M. Sc. Clinical Psychology, Counseling and Psychotherapy

06/06/2025

“Child with autism” or “autistic child”?

Identity-Based Language in the Context of Autism Spectrum Disorder

Anyone who has had the opportunity, interest, or necessity to explore texts—whether online or in print—addressing autism spectrum disorder (ASD), who has spoken with specialists, therapists, or educators, or who has followed TV programs, podcasts, or videos on the topic, has likely encountered—often with a sense of curiosity or uncertainty—two different ways of referring to this condition.

These differing linguistic approaches to children—and more broadly, individuals—diagnosed with ASD are the subject of ongoing debate, not only among professionals but also within the community of individuals with TSA and their families. At the heart of this discussion lie two major types of expression: person-first language (PFL) and identity-first language (IFL).

Person-First Language: “Child with autism”

This phrasing places the individual before the diagnosis, emphasizing that autism is only one aspect of a child’s identity—not the defining one. It’s a perspective commonly promoted in medical and educational contexts, particularly in literature focused on early intervention.

The rationale behind person-first language is to reduce labeling or stigma and to encourage a more holistic view of the child.

Identity-First Language: “Autistic child”

This formulation recognizes autism as an integral part of an individual’s identity. It is increasingly preferred by many adolescents and adults who self-advocate and reclaim the term “autistic” in a positive, affirming, and non-discriminatory way. This linguistic choice reflects a neurodiversity perspective, where autism is seen not as a defect to be corrected, but as a natural variation of human cognition.

Supporters of IFL argue that separating autism from identity—by using phrases like “child with autism”—can imply a sense of exclusion or pathologization.

Self-Representation vs. External Representation:
Linguistic Preference Gaps

Recent data from a large 2023 survey involving individuals diagnosed with ASD and their close circles show a strong preference for identity-first language. Despite this, parents of children with ASD still tend to use person-first language, highlighting a divide between how individuals self-identify and how others speak on their behalf.

This gap underscores the importance of adopting a sensitive, flexible approach—one rooted in dialogue and aligned with the person’s stated preferences and developmental capacity.

Ethical and Professional Considerations

For professionals—be they therapists, educators, or aides—working with children and adolescents diagnosed with ASD, terminology is not just semantics. It’s an ethical matter. Respecting a person's preferred form of identification helps build a relationship grounded in dignity, trust, and genuine support.

Professionals must remain attuned to the language preferences of children who are mature enough to express them. In cases where children are too young or nonverbal, the perspectives of families should be carefully considered. It is also vital to understand the impact that language can have on a child or teen’s self-image and social integration.

Recommendation from the National Center on Disability and Journalism:

🔴Refer to someone as having autism spectrum disorder only when that information is relevant and medically confirmed.

🔴Ask individuals how they prefer to be described. Many identify with “autistic,” while others prefer phrases like “an autistic person” or “a person with autism.”

References:

DeVault, N. (2023, March 10). ‘Autistic’ vs. ‘Person with Autism’: Let’s talk about disability language. The Latest National Disability News. Retrieved from https://www.ameridisability.com/autistic-vs-person-with-autism-lets-talk-about-disability-language/

National Center on Disability and Journalism. (n.d.). Disability style guide. Retrieved from https://ncdj.org/style-guide/

Taboas, A., Doepke, K., & Zimmerman, C. (2023). Preferences for identity-first versus person-first language in a US sample of autism stakeholders. Autism. Advance online publication. https://doi.org/10.1177/13623613221130845

The Place for Children with Autism. (n.d.). Autistic people vs. people with autism: A deeper dive into disability language. Retrieved from https://theplaceforchildrenwithautism.com/autism-blog/autistic-people-vs-people-with-autism-a-deeper-dive-into-disability-language

Read my original article in Romanian here: https://meinefreiewelt.wordpress.com/2025/06/06/copil-cu-autism-sau-copil-autist/

04/06/2025

Multilingvism, competențe sociale și perfomanță școlară la copiii cu autism

Studiul investighează relația dintre multilingvism şi abilităţile sociale, abilităţile lingvistice şi performanţa şcolară a copiilor diagnosticați cu TSA. Cercetarea are o abordare metodologică mixtă, cu un design explanatoriu secvenţial, care constă în două studii diferite realizate succesiv, unul cantitativ şi unul calitativ. În cadrul studiului cantitativ au fost investigați un număr de 57 subiecţi diagnosticati cu TSA, cuvârsta cuprinsă între 4 ani și 16 ani, media de vârstă a lotului fiind de 7.59 ani. Instrumentele utilizate au fost Social Communication Questionnaire (SCQ), la care s-au adăugat şapte întrebări extrase din instrumentul Autism Diagnostic Interview-Revised (ADI-R) şi o întrebare referitoare la performanţa şcolară a copiilor. Studiul cantitativ a arătat că nu există diferenţe semnificative statistic între copii monolingvi, respectiv, multilingvi în ceea ce priveşte competențele sociale şi dezvoltarea limbajului timpuriu. Astfel, se poate concluziona că expunerea la un mediu multilingv nu reprezintă un dezavantaj pentru copiii cu TSA în stadiile timpurii de dezvoltare a limbajului. Mai mult decât atât, rezultatele evidențiază o asociere pozitivă între expunerea la mediul multilingv şi performanţa şcolară. Studiul calitativ completează rezultatele studiului cantitativ și confirmă rezultatele vizând competențele sociale și performanța școlară. În ceea ce privește abilitățile de comunicare, studiul calitativ indică abilităti foarte bune de comunicare într-o limbă străină la copii cu TSA expuşi la un mediu multilingv, precum și afinitatea pentru o anumită limbă, care poate fi alta decât cea maternă. Concluziile studiului calitativ, care indică existența unor abilităti foarte bune de comunicare într-o limbă străină la copii cu TSA expuşi la un mediu multilingv, precum și afinitatea pentru o anumită limbă, care poate fi alta decât cea maternă, pot fi considerate idei și ipoteze pentru studii viitoare.

Cuvinte-cheie: autism, tulburare de spectru autist, multilingvism, competențe lingvistice, performanță școlară, competențe sociale

Buy the ebook here: https://play.google.com/store/books/details?id=ehwMEAAAQBAJ&fbclid=IwY2xjawKtbh9leHRuA2FlbQIxMQBicmlkETFLTHdkTXFsU2dZM0dDcEFYAR7n4fkYkN85u173FgVlCs30YvHErlqMihUqBdf22-dwpYKIJMKhAOaQlY-omA_aem_TE0b-tS53XS2bFcXnsax_A

02/06/2025

Wish vs. Goal: A Psychological Perspective

Wishes and goals might seem similar, but there are crucial differences between them.
A *wish* is a PASSIVE desire —something we hope for without a structured plan. Wishes are often vague, emotionally driven, and dependent on external factors. For example, someone might wish to be successful but take no concrete action toward it.

A *goal*, on the other hand, is an ACTIVE pursuit. According to psychologist Edwin Locke’s Goal-Setting Theory, specific, challenging, and well-defined goals lead to higher performance.
Unlike wishes, goals require commitment, planning, and effort. They activate motivation by providing a clear path forward, making success more likely.

From a cognitive perspective, turning a wish into a goal requires setting a timeline, breaking it into steps, and fostering a growth mindset. Psychologists emphasize the importance of self-discipline and resilience in achieving goals, transforming mere hopes into reality.

In short, wishing is dreaming; goal-setting is doing 😉

Do you have wishes or do you have goals?

M. Sc. Clinical Psychology, Counseling and Psychotherapy

15/12/2024

Jüngste Forschungsergebnisse deuten darauf hin, dass jede Sprache ihren Sprechern eine andere Wahrnehmung der Realität ermöglicht und dass Menschen beim Wechsel von einer Sprache in eine andere sogar Veränderungen an sich selbst wahrnehmen können.

Mehr als die Hälfte der Menschen spricht zwei oder mehr Sprachen. Neue Studien zeigen überraschende Effekte auf unser Verhalten. Was passiert mit uns, wenn wir die Sprache wechseln?

19/08/2019

Conform informațiilor oferite de Centrul pentru prevenirea și controlul bolilor (2018) din SUA, cele mai frecvent utilizate intervenții și tratamente pot fi clasificate în următoarele categorii: Abordări vizând comportamentul și comunicarea Abordări vizând alimentația Medicația Medicina alternativă și complementară 1. Abordările vizând comportamentul și comunicarea Potrivit rapoartelor Academiei Americane de Pediatrie și Consiliului Național de Cercetare, prin abordările vizând comportamentul și comunicarea este oferită structura, direcția și organizarea necesare. [ 825 more words ]

Conform informațiilor oferite de Centrul pentru prevenirea și controlul bolilor (2018) din SUA, cele mai frecvent utilizate intervenții și tratamente pot fi clasificate în următoarele categorii: Ab…

26/01/2019

See the world's major languages broken down by country in this stunning visualization.