26/05/2022
👉 De când a început Razboiul te doare Spatele? 😢
👉 Test de conștientizare a Fricii.😨
❗️Ce se întâmplă în organism?
Schimbările fiziologice care se produc în organism în timp ce trăim sentimentul de frică sunt numite deseori reacția „bate sau fugi”. Cu alte cuvinte, făcând iarăși paralela cu animalele, schimbările din organism le pregătesc de luptă sau le determină să fugă. Aceleași reacții se întâmplă și la oameni.
Frecvența respirației crește, se accelerează bătăile inimii, vasele sangvine periferice (cum ar fi cele din stratul pielii) se îngustează, iar vasele sangvine care alimentează organele vitale - se dilată. Astfel, crește aportul de oxigen și substanțe nutritive către aceste organe.
În plus, crește fluxul de sânge din mușchi și aceștia devin pregătiți de o eventuală reacție. Inclusiv și mușchii de la baza fiecărui fir de păr devin mai încordați, ceea ce creează așa numita piloerecție numită în popor „piele de găină”.
❗️Declanșarea răspunsului
Reacția de răspuns în frică începe în amigdală, care reprezintă un mănunchi de neuroni în formă de migdală și care este parte a sistemului limbic. Rolul este unul important - de analiză a emoției, inclusiv a fricii. Amigdala poate să declanșeze activitate în hipotalamus, care activează hipofiza - locul în care sistemul nervos se întâlnește cu sistemul endocrin (care secretă hormoni). Iar hipofiza secretă în sânge hormonul adrenocorticotrop.
În acest moment, sistemul nervos simpatic - o diviziune a sistemului nervos responsabilă pentru răspunsul la frică - dă un impuls glandei suprarenale, stimulând-o să secrete în sânge o doză de adrenalină. De asemenea, organismul eliberează cortizol ca răspuns la hormonul adrenocorticotrop, ceea ce duce la creșterea tensiunii arteriale, a zahărului din sânge și a leucocitelor. La rândul său, cortizolul secretat transformă acizii grași în energie, gata ca aceasta, la nevoie, să fie utilizată de mușchi.
În plus, hormonii catecolaminei, inclusiv adrenalina și noradrenalina, pregătesc mușchii pentru atac. Acești hormoni pot în același timp să crească activitatea inimii și a plămânilor, dar și să reducă activitatea stomacului și a intestinelor. Așa se explică senzația de „fluturi în stomac”. Aceiași hormoni inhibă secreția de lacrimi și salivă, fapt prin care se explică uscăciunea din gură. Pot să dilate pupilele și să scadă auzul.
Hipocampul, care este o parte a creierului destinată memoriei, ajută la controlul răspunsului la frică. Alături de cortexul prefrontal, care este parte a creierului ce răspunde de luarea deciziilor importante, aceste centre „cântăresc” amenințarea. Ele ne ajută să înțelegem dacă frica pe care o trăim e justificată sau dacă reacția e exagerată. Dacă hipocampul și cortexul prefrontal decid că răspunsul la frică este exagerat, ele îl pot reduce și pot scădea din activitatea amigdalei.
Acest lucru explică oarecum de ce unor persoane le place să privească filme de groază. Și anume, pentru că aceștia ajung să simtă frică înainte ca părțile mai raționale ale creierului să o reducă.
