15/08/2025
Pentru mine, maturitatea nu a venit la 18 ani, ci abia după încă un deceniu de viață. Anume în ultimul an am simțit că m-am maturizat cu adevărat. De atâtea ori am dat-o în bară, am fost rănită, nedreptățită, respinsă, ignorată, umilită.
Am lenevit, am trăit mult timp fără energie, dorință, motivație și fără un scop clar.
Dar am continuat să iubesc. Am iubit lumea din mine și lumea din jurul meu. Necondiționat, fără frică și fără așteptări. Am plâns de atâtea ori de fericire pură, am simțit recunoștință, putere, sprijin, libertate, creștere, extaz, curaj, încredere, speranță și o credință de neclintit.
Nu mă tem să îmbătrânesc și nici de ceea ce urmează, pentru că fiecare zi o trăiesc cu tot sufletul, ca și cm ar fi ultima. Știu că, într-o zi, chiar așa va fi - și tocmai de aceea m-am învățat să prețuiesc fiecare moment.
La mulți ani, mie - pentru tot ce am fost, pentru tot ce sunt și pentru tot ce urmează să devin🩵
