Psychotherapy & Psychosomatic Medicine Clinic- London

Psychotherapy & Psychosomatic Medicine Clinic- London PSIHOTERAPEUT PROF. DR.
NUTRITIONIST HOLISTIC
HEALTHY LIFE CONSULTANT
Sunt aici, pentru orice problemă fizica, emotionala sau mintala pe care o aveti!

S -a facut tarziu, dar inca imi rasuna in urechi discutia telefonica pe care am avut-o acum o ora. Domnisoara, ma intreaba:
-Tu esti psiholog, sau ce? Nu am luat in considerare faptul ca era total lipsita de respect, din urmatoarele motive: unu, pentru ca (discutia) era exprimata intr-o limba straina, si doi, pentru ca ma gandeam ca educatia fetei e departe de standardele bunului simt. Prin prizma psihanalizei stiam deja cu cine am de a face si am raspuns calm si simplu:

-Da, sunt psiholog! Nu avea sens sa-i insir nenumaratele profesii pe care din fericire le-am practicat, punand mereu suflet si un ocean de pasiune in tot ceea ce faceam! Nu aveam nici timp si nici nu era loc pentru asa ceva la telefon, asa ca am ramas la profesia de care ea era interesata la acea ora din noapte. In mintea mea, insa , d**a ce am incheiat convorbirea au inceput sa se deruleze in nestire, imagini din trecut:

Eram un ghemotoc de copil cand am inceput sa studiez vioara, iar iarna în drum spre școală, prin zapada mai mare decat mine, taraiam înghețată și ghiozdanul si instrumentul de care aveam cea mai mare grija! Apoi, pentru ca pianul fusese visul meu dintotdeauna, am inceput studiul pianului. Norocul meu a fost ca era un instrument de neclintit... nu ma puteam vedea carand d**a mine prin zapada sau autobuze,… si pianul! Dar, parea ca nici pianul, nici vioara nu ma fericeau pe deplin, asa ca nici mai mult nici mai putin, am inceput sa studiez canto-ul(cantatul) clasic sau arta vocala. O tineam intr-una ca eu vreau sa cant opera si asta doar pentru ca, intuitia mea vorbea cu mine, iar eu am inteles imediat CINE vorbea de fapt! Nu d**a mult timp, un concurs national de mare anvergura, mi-a dat aripile celui mai frumos vis visat vreodata! Am inteles atunci cat de putin mai era pana la Bucuresti! Puteam sa vad cm Universitatea Nationala de Muzica ma astepta, dar in timp ce eu visam minunat, se facea prezent un al doilea vis: se facea ca invatam pentru medicina...da, si chimie si anatomie/fiziologie si chiar imi placea mult de tot! Destinul a ales prima varianta! In anul doi de Conservator, ma plictiseam si ma gandeam ca Facultatea de Teatru si Film ar fi interesanta, insa in scurt timp realizez ca profesam deja ca si actrita pe scena unui Teatru National! La 21 de ani, incep sa studiez despre nutritie, apoi peste doi ani, pt ca desi prim-solista, eu tot ma plictiseam, incep antropologia si psihologia si iau lectii de yoga one to one cu un maestru. Apoi imi iau zborul spre tari straine si ma perfectionez la Roma si la Verona in ideea in care aveam sa ajung intr-o zi artistul desavarsit. In timpul liber, ca deh, mai aveam si timp liber, cochetam cu modellingul, meseria care era mult mai bine platita decat oricare alta profesie pe care o practicasem pana la acea vreme. Ah, si nu trebuia sa ai nicio pregatire ca sa faci asta. Harul naturii era absolut suficinet! Ca si cm nimic din ceea ce făcusem nu îmi era suficient, din dragoste pentru oameni încep să fac voluntariat prin spitale si orfelinate. Tot in aceasta perioada, “public-speakingul” devine un obiectiv atins, experiență care m-a ajutat sa ma delectez pe diferite teme precum dezvoltare personala, psihologie,istoria religiilor, arta, conștiința, meditație, fizică cuantică, legi universale etc ...D**a tot acest urcus interior revolutionar, destinul ma impinge sa ma întorc pentru o scurtă perioadă in România si devin profesor de muzică și dirijor de cor!
În tot acest timp, dragostea pentru medicină nu s-a lăsat innabusita de nimic! Zacea acolo, tacuta in adancurile fiintei până când anul 2009 o scoate la lumină și devin studentă la medicină în Verona. In acelasi an incep un Master in Psihologie Organizationala si un an mai tarziu un Master in Criminalistica...tot in acesta perioada, mi se oferă șansa să conduc un proiect pentru persoane cu dizabilitati si astfel devin manager de proiect, pas inițiator într-o nouă dimensiune, una cu totul si cu totul diferita de tot ceea ce facusem pana atunci, dimensiune care vedea lumea cu alti ochi si dintr-o alta persepctiva, o dimensiune care se numea foarte modern business! A fost ocazia care mi-a pus picioarele pe pamant si m-a ajutat sa inteleg ca nu voi mai putea niciodata sa lucrez ca angajat, pentru nimeni. Pe cand manageriam proiectul, cantam in Filarmonica George Enescu, Bucuresti si ma ocupam si de biroul (contabilitate, secretariat) sindicatului Filarmonicii. Au continuat colaborarile cu scena Teatrului National de Opera si Opereta “Oleg Danovski” din Constanta, cu Opera Romana Craiova, Teatrul Dramatic Baia-Mare, Festivalul International “George Enescu”...

In 2015 am fost propusa pentru functia de director/manager a doua institutii de cultura din Romania, propuneri pe care am le-am refuzat cu drag si nu pentru ca nu as fi putut sa fac ceva, ci doar pentru ca stiam ca pot, insa nu aveam cu cine! Batusem, pana atunci cu piciorul, holurile multor scoli si institutii de cultura romanesti si nu numai! Cunosteam problemele cele mai grave si stiam cm se pot rezolva, doar ca din pacate toate instititiile sunt coordonate de alte puteri! Ca sa reusesc sa fac ce aveam in gand, ar fi fost nevoie sa fac “stat in stat “, ceea ce doar la Vatican se mai permite! � Asa ca mi-am vazut de drum! Si drumul meu in anul acela avea sa isi schimbe traiectoria si sa ma duca departe, si mai departe decat fusesem pana atunci!
..povestea inca nu s-a terminat, mai am multe de adaugat, dar sa spun ca sunt doar psiholog e prea putin! Psihologia am inceput sa o studiez in Romania, urmand sa imi transfer studiile in Italia, capitolul culminand la vremea aceea, cu un Master in Mindulness and Meditation (Brazilia, 2006). De atunci predau psihologie, fac psihanaliza si psihoterapie. Nu am lasat-o doar la stadiul de stiinta pentru ca e limitativ acest stadiu pentru mine, asa ca am combinat-o cu medicina, studiind medicina psihosomatica si cu muzica, facand terapie vocala, psihoterapie pentru artistii care au probleme atat vocale cat si de cariera! Niciunul din capitolele descrise mai sus nu s-a terminat! Viata mea continua cuprinzandu-le pe toate! In urma cu cativa ani, am propus unei Universitati din UK, un proiect prin care fiecare medic sa aiba langa el un psiholog la fiecare consultatie pe care o face, pentru a avea cel mai bun diagnostic si cele mai bune rezolvari ale problemei. Mi s-a raspuns ca ar fi mult prea multe costuri si s-ar pierde mult prea mult timp cu amanunte! Pe nimeni nu intereseaza implicarea psihologica si emotionala atunci cand vine vorba de o boala fizica grava sau mai putin grava! Atatia medici dau diagnostice gresite care afecteaza puternic nu doar pacientul ci si familia acestuia! Dar, ce ne pasa noua de asta? Fiecare se descurca cm poate, au fost mereu raspunsurile pe care le-am auzit de fiecare data cand am incercat sa deschid ochii celorlalti care din pacate preferau sa treaca mai departe, lipindu-si cat mai bine obloanele ca nu cumva sa li se spuna ca ar fi vazut sau auzit altceva decat stiu ei. Am incercat sa schimb si sa aduc un suflu nou si in invatamant, tragand semnale de alarma si subliniind constientizarea problemelor educationale, dar aceeasi indiferenta la schimbare m-a facut sa caut sa schimb lucrurile de una singura si sa ajut lumea sa perceapa lucrurile nu din cutia in care toti suntem prinsi captivi la un moment dat, ci din afara ei! Before being a psychologist, I am a human being with a lot of love for people. I am passionate about knowledge, about understanding the miracles of this world and especially of the human mind and behaviour. I am a psychologist, nutritionist, holistic healer accredited by the British Psychological Society with 15 years of psychotherapy experience including Psychoanalysis, Cognitive-Behavioral Therapy (CBT), Person-centered Therapy (PCT), Meditation and Mindfulness, Hypnotherapy. I have set up this medical center to help and support you!

03/02/2026

Când ajungem în terapie cu un caz extrem –
epuizare, boală, atacuri de panică, depresie profundă, relații distructive –
nu mai vorbim despre „o problemă punctuală”.

Vorbim despre straturi:
emoții vechi, traume nespuse, mecanisme de supraviețuire,
durere ținută ani de zile în corp.

Dacă plecăm prea repede,
mintea se liniștește,
dar corpul și sufletul rămân în alertă.

Terapia nu este despre a funcționa din nou,
ci despre a trăi altfel.

Și uneori, a sta mai mult
este cel mai profund act de grijă față de tine. Psychoanalyst Prof.Dr.Natalia Buciuman, London & Portsmouth-UK

For bookings just let a message♥️
31/01/2026

For bookings just let a message♥️

21/01/2026
CADEREA PARULUI- ce comunică organismul atunci când părul cade————Cumulând perspectivele neurobiologice, psihodinamice ș...
01/12/2025

CADEREA PARULUI- ce comunică organismul atunci când părul cade
————
Cumulând perspectivele neurobiologice, psihodinamice și spirituale, căderea masivă a părului transmite un mesaj coerent:

„Organismul este epuizat de modul în care ai trăit până acum.
Este nevoie de o reorganizare interioară, de o revizuire a identității și de o reducere a presiunii mentale.”

Corpul nu abandonează părul.
Corpul renunță la forma veche a persoanei, pentru ca structura nouă să poată apărea.

Astfel, căderea părului devine un marker psihosomatic al unui proces profund de transformare, în care:
• vechile roluri se destramă,
• masca performanței se fragmentează,
• mecanismele de supraviețuire sunt depășite,
• iar organismul cere o formă mai autentică de existență.

✍️Natalia Alexandra Buciuman
Psiholog, Specialist in Medicina Psihosomatică

28/11/2025

ADHD

LOGOPEDIA👇De ce tot mai mulți copii au nevoie de LOGOPEDIE?În ultimul deceniu se observă o creștere semnificativă a numă...
21/11/2025

LOGOPEDIA👇
De ce tot mai mulți copii au nevoie de LOGOPEDIE?

În ultimul deceniu se observă o creștere semnificativă a numărului de copii care prezintă întârzieri sau dificultăți în dezvoltarea limbajului. Deși cauzele pot fi multiple și interdisciplinare, perspectivele psihosomatice oferă un cadru amplu de înțelegere, integrând factorii neurobiologici, emoționali și relaționali care influențează funcția comunicării. Limbajul nu este doar o abilitate cognitivă, ci o expresie complexă a stării interne a copilului și a mediului în care acesta se dezvoltă.
————

Limbajul verbal se dezvoltă optim într-un context de siguranță afectivă. Atunci când copilul este expus la stres cronic, tensiune familială sau un mediu imprevizibil, sistemul nervos activează mecanisme de supraviețuire care inhibă funcțiile superioare, inclusiv expresia verbală. Cortizolul ridicat și hiperactivarea sistemului simpatic reduc capacitatea copilului de a explora, de a experimenta spontaneitatea și de a iniția comunicarea.

În astfel de contexte, întârzierea limbajului reprezintă adesea o strategie adaptativă: organismul prioritizează reglarea internă, nu exprimarea externă. Copilul „economisește” resursele cognitive și emoționale pentru a gestiona mediul, nu pentru a construi competențe lingvistice.



Din punct de vedere psihosomatic, zona gâtului este asociată cu exprimarea, afirmarea și transmiterea nevoilor. Copiii care cresc în medii în care:
• exprimarea emoțiilor este descurajată,
• plânsul este oprit,
• furia este sancționată,
• „a vorbi” este perceput ca deranj,

pot dezvolta blocaje funcționale în aria verbală. Acestea se manifestă prin întârziere de limbaj, dificultăți de articulare, bâlbâială sau inhibiție verbală.

În astfel de situații, copilul învață implicit că exprimarea este asociată cu risc, iar corpul răspunde prin tensiune în zona gâtului, a limbii și a maxilarului – tensiuni care interferează cu mecanismele necesare vorbirii clare.



Dezvoltarea limbajului nu depinde doar de expunerea auditivă la cuvinte, ci mai ales de interacțiunea reciprocă cu adultul. Copilul are nevoie ca emoțiile și gesturile sale să fie reflectate verbal pentru a forma legături între experiență, afect și cuvânt. Acest proces de „oglindire” construiește arhitectura neuronală a limbajului.

În familiile în care părintele este copleșit, distras, obosit sau captat excesiv de mediul digital, calitatea interacțiunilor scade. Copilul primește mai mult limbaj instructiv și mai puțin limbaj relațional, ceea ce duce la o stimulare insuficientă a ariilor corticale responsabile pentru comunicare.



Starea emoțională a mamei în perioada sarcinii are un impact direct asupra maturizării sistemului nervos al copilului. Stresul matern, anxietatea, nesiguranța sau lipsa suportului afectiv pot duce la o hiperactivare intrauterină a axei de stres a fătului. Acest lucru poate afecta ulterior capacitatea copilului de a procesa informația auditivă, de a integra stimulii și de a susține funcții superioare precum limbajul.

Copiii proveniți din sarcini tensionate prezintă adesea ritmuri de dezvoltare lingvistică diferite, dificultăți de organizare verbală sau întârzieri în inițierea comunicării.



Mediul digital contemporan introduce o serie de obstacole în dezvoltarea limbajului. Ecranele oferă stimulare vizuală intensă, dar nu oferă interacțiune reciprocă, dialog sau contact afectiv. Limbajul necesită o relație vie, sincronizare și feedback emoțional – elemente pe care mediile digitale nu le pot furniza.

Deși copiii pot învăța melodii, litere sau recunoașterea vizuală a unor concepte, aceste achiziții nu echivalează cu dezvoltarea limbajului spontan. Rezultatul este un profil de copil „vizual avansat, dar verbal întârziat”.

———

O parte dintre copiii contemporani prezintă o sensibilitate emoțională și senzorială ridicată. Ei procesează mediul prin imagini, senzații corporale, percepții subtile și mai puțin prin cuvinte. Pentru acești copii, trecerea de la experiența interioră complexă la exprimarea verbală necesită mai mult timp și mai multă stabilitate emoțională.

În astfel de cazuri, întârzierea limbajului nu reflectă o deficiență, ci un ritm neuropsihologic diferit, care are nevoie de susținere specifică, nu de presiune.



În multe familii, copilul devine involuntar un „container” al tensiunilor nespuse. În prezența conflictelor, a anxietății parentale sau a emoțiilor reprimate, copilul poate inhiba limbajul ca mecanism de menținere a echilibrului familial. Expresia sa verbală devine minimală pentru a evita să tulbure climatul emoțional.

Acest tipar este adesea observat la copiii care:
• sunt hiperempatici,
• percep subtil stările celorlalți,
• încearcă instinctiv să „nu deranjeze”.



Nevoia tot mai frecventă de logopedie în rândul copiilor nu poate fi explicată exclusiv prin factori biologici sau educaționali. Analiza psihosomatică evidențiază că limbajul se formează la intersecția dintre siguranță, conectare, stimulare adecvată și libertate emoțională. Întârzierea vorbirii este, în multe situații, un semnal că mediul copilului necesită ajustare, că ritmul său intern are nevoie de susținere sau că emoțiile sale încă nu au găsit un spațiu de exprimare.

Limbajul este rezultatul unei relații sănătoase, nu doar al unei funcții cognitive. Astfel, intervenția logopedică devine nu doar o adresare a simptomului, ci și o invitație la reconstrucția mediului emoțional în care copilul își dezvoltă vocea.



STUDIU DE CAZ

Un episod clinic revelator a fost cel al unui băiat de patru ani, adus inițial pentru lecții de pian, nu pentru terapie. Mama lui, vizibil îngrijorată, a spus încă de la intrare:
„Să știți că nu prea vorbește acasă… aproape deloc.”
Dar ceea ce am văzut în fața mea nu era un copil tăcut, ci un copil plin de energie, curios, expansiv, cu o vitalitate care, în multe cazuri, ascunde în spate o voce nerostită, nu o voce absentă.

Imediat ce a intrat în cabinet, copilul a explorat spațiul cu o rapiditate impresionantă. Mama părea convinsă că nu se va putea lucra cu el:
„Nu cred că o să aibă răbdare deloc…”, mi-a spus, aproape scuzându-se.

L-am invitat la pian. A apăsat câteva clape, trei, patru, poate cinci. Nici două-trei minute nu a stat. A plecat imediat. Corpul lui era într-o mișcare continuă, cu energia unui copil care îți arată, fără cuvinte, că lumea lui interioară se mișcă în același ritm.

Dar în acea energie am recunoscut ceva familiar: potențialul verbal care nu a găsit încă un canal potrivit, spațiul în care poate fi validat fără a fi corectat.

Mulți copii vin în lume cu o sensibilitate deschisă, ca și cm ar purta informații subtile dintr-un spațiu interior bogat. Ei înțeleg lumea altfel, o simt altfel, o traduc altfel. Dar dacă noi, adulții, îi țintim doar aici, în reguli, în „așa trebuie”, în „nu spune prostii”, acești copii se blochează. Se închid. Tac.

Când li se deschide însă spațiul potrivit, când sunt primiți, validați și lăsați să își manifeste mesajul propriu, limbajul curge firesc. Pentru că nu e lipsă de limbaj.
Este lipsă de permisiune interioară.

Iar în acea oră și jumătate, copilul a primit în premieră permisiunea de a fi auzit exact așa cm este.

Mama privea uimită. La final, mi-a spus:
„Eu nu l-am auzit niciodată vorbind atât de mult… niciodată.”

———
✍️Natalia Alexandra Buciuman
Psiholog specializat in Medicina Psihosomatică

Address

Green Farm Gardens
Portsmouth
PO35JD

Opening Hours

Monday 2pm - 7pm
Tuesday 12pm - 7pm
Wednesday 4pm - 9pm
Thursday 4pm - 9pm
Friday 4pm - 9pm
Saturday 4pm - 9pm
Sunday 4pm - 9pm

Telephone

+447555270095

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Psychotherapy & Psychosomatic Medicine Clinic- London posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Practice

Send a message to Psychotherapy & Psychosomatic Medicine Clinic- London:

Share

Share on Facebook Share on Twitter Share on LinkedIn
Share on Pinterest Share on Reddit Share via Email
Share on WhatsApp Share on Instagram Share on Telegram

Category

Our Story

Before being a psychologist, I am a human having so much love for people. I am passionate about knowledge, about understanding the miracles of this world and especially of the human mind and behavior.

In this present moment, I am a psychologist accredited by the British Psychological Society with 13 years of psychotherapy experience including Psychoanalysis, Cognitive-Behavioral Therapy (CBT), Person-centered Therapy (PCT), Meditation and Mindfulness, Hypnotherapy.

I have set up this medical center to help and support you. When you feel that all your doors are shut, everything is in the van and makes no sense, leave a message on the page! It would be enough for me to realize you need someone to understand your problem without judging you. I rely heavily on the idea that people are different due to their unique past and I will never apply the same kind of therapy to my patients. I like to combine the therapies mentioned above with the gravity and specificity of the problem that the patient is experiencing.