03/02/2026
Tulburările funcționale digestive la copii – ce trebuie să știe părinții
Tulburările funcționale digestive reprezintă unele dintre cele mai frecvente motive de prezentare la medicul pediatru și gastroenterolog. Ele includ un grup larg de afecțiuni caracterizate prin simptome digestive cronice sau recurente, precum durerea abdominală, balonarea, constipația, diareea, greața sau vărsăturile, în absența unor modificări structurale sau biochimice detectabile prin investigațiile uzuale. Diagnosticul acestor tulburări se bazează pe criteriile Rome IV, standardul internațional actual acceptat în practica medicală.
La sugari și copiii mici, regurgitarea funcțională este cea mai frecventă manifestare, având un vârf de prevalență în primele luni de viață, când imaturitatea mecanismelor digestive este fiziologică. Constipația funcțională apare frecvent după vârsta de doi ani, odată cu diversificarea alimentației și controlul sfincterian. La copiii mai mari și adolescenți, durerea abdominală funcțională, sindromul de intestin iritabil, dispepsia funcțională sau migrena abdominală sunt diagnostice des întâlnite, cu impact semnificativ asupra calității vieții și performanței școlare.
Explicația acestor tulburări se află în funcționarea axei creier–intestin, un sistem complex de comunicare bidirecțională între sistemul nervos central, sistemul nervos enteric, microbiomul intestinal și mecanismele hormonale și imune. La copil, această axă este încă în dezvoltare. Hipersensibilitatea viscerală face ca stimuli intestinali normali să fie percepuți ca dureroși, motilitatea digestivă poate fi dereglată, iar stresul emoțional, anxietatea sau evenimentele psihosociale pot amplifica simptomele. Dezechilibrele microbiomului intestinal contribuie suplimentar la inflamația de grad mic și la perpetuarea simptomatologiei.
Copiii sunt mai vulnerabili decât adulții din mai multe motive. Sistemul nervos enteric este imatur în primii ani de viață, mecanismele de adaptare la stres sunt incomplet dezvoltate, iar plasticitatea cerebrală crescută favorizează „memorarea” durerii. Astfel, episoadele repetate de disconfort pot duce la cronicizarea simptomelor dacă nu sunt abordate corect.
Un aspect esențial în evaluarea copilului cu simptome digestive este identificarea semnelor de alarmă. Scăderea în greutate, stagnarea creșterii, sângele în scaun sau vărsături, febra persistentă, anemia, durerea nocturnă, întârzierea pubertății, antecedentele familiale de boli inflamatorii intestinale sau celiachie impun investigații suplimentare pentru excluderea unei patologii organice. În absența acestor semne și în contextul unui examen clinic normal, diagnosticul de tulburare funcțională digestivă este foarte probabil și nu necesită explorări invazive sau repetate.
Managementul modern al acestor afecțiuni se bazează pe modelul biopsihosocial, care integrează componentele biologice, emoționale și de mediu. Primul pas este educația familiei și validarea simptomelor copilului. Durerea este reală și nu este „închipuită”, însă nu indică o boală gravă sau periculoasă. Este important ca părinții să evite întărirea comportamentelor legate de boală prin atenție excesivă sau scutirea de la activitățile zilnice. Revenirea la o viață normală, inclusiv frecventarea școlii, este esențială pentru recuperare.
Intervențiile non-farmacologice au un rol central. Alimentația trebuie adaptată individual, cu identificarea factorilor declanșatori reali, nu presupusi. Restricțiile alimentare se fac doar în cazul intoleranțelor confirmate. În anumite situații, o dietă cu conținut redus de carbohidrați fermentabili poate ameliora balonarea și durerea abdominală. Aportul adecvat de fibre solubile, hidratarea corespunzătoare vârstei și reducerea alimentelor ultraprocesate sunt măsuri de bază.
Intervențiile psihologice, precum terapia cognitiv-comportamentală sau hipnoterapia orientată pe axa intestin-creier, au demonstrat eficiență în reducerea durerii și îmbunătățirea funcționării zilnice. Activitatea fizică regulată, tehnicile de respirație, yoga și meditația pot reduce stresul și influența pozitiv simptomele digestive. Probioticele selectate, administrate pe perioade limitate, pot fi utile în anumite forme de durere abdominală funcțională și sindrom de intestin iritabil.
Tratamentul medicamentos este rezervat cazurilor persistente sau severe și trebuie individualizat. Laxativele osmotice sunt standardul în constipația funcțională, iar medicația pentru controlul durerii sau al tranzitului intestinal se utilizează cu prudență, sub supraveghere medicală, mai ales la copil.
Pe termen lung, prognosticul este în general favorabil, însă o parte dintre copii pot rămâne simptomatici sau pot dezvolta tulburări funcționale și la vârsta adultă. Asocierea anxietății sau depresiei impune o abordare atentă și monitorizare. De aceea, colaborarea între medic, psiholog, nutriționist și familie este cheia succesului terapeutic.
Tulburările funcționale digestive nu definesc copilul și nu trebuie să îi limiteze dezvoltarea. Cu un diagnostic corect, o abordare echilibrată și sprijin adecvat, majoritatea copiilor pot avea o viață normală, activă și fără restricții inutile.
DrAlina Cavache
Medic primar pediatru, cardiolog pediatru
CMI Dr Alina Cavache – Valu lui Traian Str Pinului Nr.14
📞 0725 568 599
Informațiile prezentate au scop educativ și nu înlocuiesc consultul medical. Fiecare copil este unic, iar evaluarea și tratamentul trebuie personalizate de către medicul curant.
Bibliografie selectivă:
1.Childhood Functional Gastrointestinal Disorders: Child and Adolescent
Rome IV Criteria – The Rome Foundation
2.The New Rome IV Criteria for Functional Gastrointestinal Disorders in Infants and Toddlers
Zeevenhooven J., Koppen I.J.N., Benninga M.A.
Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition
3.Functional Abdominal Pain Disorders in Children
Thapar N., et al.
Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology
4.Functional Abdominal Pain in Children
StatPearls – NCBI Bookshelf
5.Pediatric Functional Constipation: Evaluation and Treatment
StatPearls – NCBI Bookshelf
6.Prevalence of Pediatric Functional Gastrointestinal Disorders Using Rome IV Criteria
Robin S.G., et al.
The Journal of Pediatrics
7.Management of Functional Gastrointestinal Disorders in Children
ESPGHAN / NASPGHAN Clinical Guidelines
8.The Gut–Brain Axis in Children: Clinical Implications for Functional GI Disorders
Mayer E.A., et al.
Gastroenterology
9.Psychological Therapies for the Management of Chronic Functional Abdominal Pain in Children
Rutten J.M.T.M., et al.
Cochrane Database of Systematic Reviews
10.Probiotics for Functional Abdominal Pain Disorders in Children
Guandalini S., et al.
Journal of Pediatric Gastroenterology and Nutrition