Autism Big Community

26/08/2025

🌱 În ABA, programul de intervenție nu se face „din prima zi”.
De ce? Pentru că este nevoie de timp pentru a cunoaște copilul, a observa comportamentele și a înțelege ce abilități are și ce nevoi reale trebuie adresate.

🔎 Pentru părinți – știm că e greu să aștepți și îți dorești rezultate rapide. Totuși, dacă programul este scris în grabă, există riscul ca obiectivele să fie nepotrivite, copilul să fie suprasolicitat și progresul să întârzie. Răbdarea de acum înseamnă rezultate mai sigure pe termen lung.

👩‍🏫 Pentru terapeuți – graba înseamnă obiective puse la întâmplare, fără o bază reală în evaluare. Asta poate aduce frustrare și pentru copil, și pentru familie, și pentru echipă. Un plan atent construit, chiar dacă ia mai mult timp, este cel care face diferența între o intervenție „pe hârtie” și progres vizibil.

✅ Un program bun se construiește cu observație, colaborare și răbdare. Doar așa terapia devine eficientă și aduce rezultate reale.

25/08/2025

✨ Un adevărat program ABA nu se face „din prima zi” ✨

Ca centru specializat în ABA, vreau să subliniez un aspect esențial: programul de intervenție NU se elaborează nici în prima zi de terapie, și nici după doar câteva ședințe (de exemplu 3-4).

🔹 În primele sesiuni, scopul nu este „programul pe hârtie”, ci:

evaluarea detaliată a abilităților copilului,

observarea comportamentelor,

stabilirea relației terapeutice (rapport building),

colectarea datelor reale despre ceea ce copilul știe și ce are nevoie să dezvolte.

Un plan terapeutic solid se construiește pe baza datelor obiective, nu a impresiilor de moment. Doar astfel putem garanta că intervenția este personalizată, eficientă și etică.

👉 Așadar, dacă vă întâlniți cu cineva care vă oferă un „program gata făcut” din prima zi, întrebați-vă cât de mult este într-adevăr centrat pe copilul vostru.

ABA înseamnă răbdare, date și profesionalism – nu rețete rapide. 🌱

23/07/2025

Potrivirea cantității la cifră ✔️
Pas cu pas, prin terapie, acest copil a învățat:
🔸 să recunoască cifrele,
🔸 să numere obiectele,
🔸 să potrivească cantitatea corectă,
🔸 și, cel mai valoros, să se verifice singur la final.

🧠 Auto-verificarea dezvoltă independența, gândirea critică și încrederea în propriile forțe.

Fiecare reușită vine din consecvență, încredere și multă muncă ❤️

16/05/2025

25/04/2025

Transformăm timpul liber în timp valoros!
Jocul domino ne ajută să dezvoltăm atenția, coordonarea și abilitatea de a respecta reguli – toate acestea într-un mod distractiv și funcțional. Pentru că fiecare clipă de joacă poate deveni o oportunitate de învățare.

13/04/2025

Mulți părinți întreabă:
„Dar ce fel de recompense se folosesc în ABA?”

Răspunsul scurt: depinde de copil.
În ABA, recompensa nu înseamnă neapărat „ceva dulce” sau „un cadou scump”.
Poate fi un zâmbet, o bulină, o pauză sau chiar libertatea de a alege.

Am adunat cele mai frecvente tipuri de recompense folosite în terapie, fiecare având scopul de a întări comportamentele dorite.

Recompensa nu e răsfăț.
Este un instrument educativ puternic – dacă e ales și folosit corect.

Salvează postarea dacă vrei să revii la ea mai târziu și trimite-o unui părinte care are nevoie să înțeleagă mai bine cm funcționează ABA.

11/04/2025

Recompensa în ABA – un principiu științific, nu o mită

În analiza comportamentală aplicată (ABA), conceptul de „recompensă” este definit prin întărire pozitivă: prezentarea unui stimul imediat după un comportament, care duce la creșterea probabilității apariției acelui comportament în viitor (Cooper et al., 2020).

Exemplu:
Dacă un copil spune „apă” și primește imediat apă (stimul întăritor), iar comportamentul se repetă, avem o întărire pozitivă. Nu este vorba despre manipulare sau răsfăț, ci despre consolidarea învățării prin consecințe naturale și motivaționale.

Important: Cooper subliniază că eficiența întăririi depinde de individualizarea acesteia – ceea ce este întăritor pentru un copil, poate fi neutru pentru altul. Din acest motiv, ABA presupune o analiză funcțională a motivației și preferințelor fiecărui copil.

Sursă:
Cooper, J. O., Heron, T. E., & Heward, W. L. (2020). Applied Behavior Analysis (3rd ed.). Pearson.

10/04/2025

Mituri despre ABA (Analiza Comportamentală Aplicată)

1. Mit: ABA este o metodă rigidă și robotizată.

Realitate:
ABA poate părea rigidă dacă este aplicată greșit sau într-o manieră depășită. Însă intervențiile moderne ABA sunt flexibile, bazate pe interesele copilului, și încurajează generalizarea abilităților în medii naturale. Scopul este de a ajuta copilul să devină autonom și funcțional, nu să „funcționeze ca un robot”.

2. Mit: ABA folosește recompense materiale (dulciuri, jucării) și condiționează copilul.

Realitate:
Recompensele sunt folosite strategic la începutul învățării, pentru a crește motivația. Pe măsură ce copilul progresează, ABA trece spre întăriri naturale (ex: laude, succesul activității în sine). Nu este vorba despre condiționare mecanică, ci despre consolidarea motivației intrinseci.

3. Mit: ABA este eficientă doar pentru copiii cu autism sever.

Realitate:
ABA este eficientă pentru o gamă largă de comportamente și niveluri de dezvoltare, nu doar în autism. Se aplică și în ADHD, întârzieri de vorbire, dificultăți de învățare sau chiar în dezvoltarea abilităților sociale ale copiilor tipici.

4. Mit: ABA înseamnă doar „table time” – copilul stă la masă și repetă comenzi.

Realitate:
Intervențiile ABA moderne includ joc, interacțiune socială, activități în natură, învățare incidentală și multe metode variate. „Table time” este doar o componentă mică, utilă pentru învățarea inițială a unor abilități mai dificile.

5. Mit: ABA suprimă emoțiile copilului și îl forțează să se conformeze.

Realitate:
Un ABA bine implementat încurajează exprimarea emoțiilor și învață copilul să își gestioneze frustrările, nu să le ignore. Terapeuții buni învață copilul să ceară ajutor, să spună „nu vreau” și să-și exprime nevoile în moduri funcționale.

6. Mit: ABA este împotriva neurodiversității.

Realitate:
Scopul ABA nu este „normalizarea” copilului, ci sprijinirea dezvoltării sale unice. Un ABA etic respectă identitatea copilului, ritmul propriu și individualitatea, concentrându-se pe autonomie, siguranță și calitatea vieții.

7. Mit: ABA este o metodă veche, depășită.

Realitate:
ABA evoluează constant, fiind una dintre cele mai cercetate științe comportamentale. Practicile sunt actualizate în funcție de studii recente și feedback-ul comunității neurodiverse. Este o știință vie, adaptabilă.

09/04/2025

Autismul nu este o etichetă. Este o lume aparte, care merită înțeleasă.

În fiecare zi, în munca noastră cu copiii diagnosticați cu autism, întâlnim nu doar provocări și victorii – ci și prejudecăți.
De prea multe ori, miturile și informațiile greșite umbrește potențialul acestor copii. Le pun bariere. Îi reduc la o etichetă.

Acest carusel a fost creat pentru a aduce claritate. Pentru a oferi adevărul. Pentru a face loc empatiei.

Autismul nu este cauzat de părinți.
Nu înseamnă lipsă de inteligență.
Nu exclude progresul.
Și, mai ales, nu trebuie tratat cu frică sau rușine.

Autismul este un spectru. Fiecare copil este diferit. Fiecare copil poate învăța, în ritmul lui.
Terapia ABA, atunci când este aplicată cu respect și blândețe, nu forțează, ci deschide drumuri.
Construiește punți între copil, lume și propria lui voce.

Noi, ca profesioniști, ca părinți, ca societate, avem datoria de a asculta, de a învăța și de a susține.
Pentru că schimbarea începe cu informația corectă.

Dacă acest mesaj a rezonat cu tine, distribuie-l.
Poate ajunge la o familie care are nevoie de el.
Poate schimba felul în care cineva privește un copil tăcut.
Poate transforma un mit... într-o înțelegere profundă.

10/03/2025

Este important să înveți copilul să-și strângă materialele după activitate din mai multe motive:

1. Responsabilitate și autonomie: Îi dezvoltă sentimentul de responsabilitate, învățându-l să aibă grijă de lucrurile sale și să fie conștient de contribuția sa la menținerea ordinii.

2. Dezvoltarea abilităților executive: Strângerea materialelor ajută la dezvoltarea abilităților de planificare, organizare și auto-control, esențiale pentru succesul în activitățile zilnice și în învățătura pe termen lung.

3. Respect față de spațiul comun: Învață copilul să aprecieze și să respecte spațiul în care trăiește, iar acest obicei contribuie la menținerea unui mediu de învățare curat și ordonat.

4. Îmbunătățirea concentrării: Organizarea lucrurilor ajută copilul să se concentreze mai bine asupra următoarei activități, fără distragerea atenției de la dezordine.

10/12/2024

Momentul cînd ajungi ca timpul liber între activități să-l petreci cu copil nu doar de al învăța să-și gestioneze timpul dar sa ne jucăm în doi este cel mai plăcut moment 🥰

Memo😍
Este un joc cu mai multe puncte forte pe lângă plăcere el are și următoarele beneficii :

☺️Atenție și concentrare: Jocul memo implică focalizarea pe cartonașe și reamintirea locației lor, ceea ce ajută la dezvoltarea capacității de atenție susținută.

😊Memorie vizuală: Scopul principal al jocului este să rețină poziția imaginilor, stimulând astfel memoria vizuală.

😊Rezolvarea problemelor: Copiii învață să dezvolte strategii pentru a-și aminti poziția imaginilor, îmbunătățind astfel gândirea logică.

04/12/2024

Niciodată terapeuții noștri nu vor începe o terapie fără o asociere plăcută între el și copil.
Când copilul vine în prima zi la terapie terapeutul v-a stabili inițial o relație de încredere între ei doi cu 0 sarcini „ facem tot ce vrea copilul „
De ce?
Terapeutul indetifică interesele copilului
Identifică probleme în dezvoltare ( interese restrânse, lipsa unui joc funcțional etc )
Caută motivațiile ca mai apoi să le poată folosi ca recompense
Iar toate astea el le face prin paring - este un pas inițial critic în terapia ABA!

În terapia ABA paring-ul (asocierea) este o metodă esențială pentru a stabili o relație pozitivă între terapeut și copil. Scopul este ca terapeutul să devină o sursă de întăriri pozitive pentru copil, astfel încât acesta să fie mai dispus să coopereze și să participe la terapie.
Cum funcționează:
1. Crearea unei asocieri pozitive
Terapeutul se implică în activitățile preferate ale copilului fără a impune cerințe.
2. Utilizarea întăritorilor
Terapeutul identifică ce îi place copilului (jucării, jocuri, gustări, atenție) și folosește aceste preferințe pentru a crea o relație plăcută.
3. Construirea încrederii
Copilul învață să asocieze prezența terapeutului cu experiențe plăcute.
Acest proces reduce comportamentele de evitare sau refuz.
De ce este importantă ?
-Stabilește o bază pentru învățarea ulterioară.
-Creează un mediu în care copilul se simte confortabil și motivat.
-Reduce rezistența la cerințele viitoare, facilitând tranziția către activități mai structurate.