Psiholog Doina Chiosa, Chisinau (2025)

22/10/2025

Trauma are un mecanism simplu, dar profund:
ea caută repetarea, nu din dorința de suferință, ci pentru a închide o poveste neterminată.

Inconștientul ne împinge spre situații asemănătoare celor din copilărie —
nu pentru a ne pedepsi, ci pentru a ne oferi o nouă șansă de a repara ce a rămas deschis.

👉 Femeia pe care n-o asculta nimeni în copilărie alege un partener surd emoțional.
👉 Copilul unei mame controlatoare caută un partener rece.
👉 Cel care a trăit rușine se leagă de cineva care o reactivează.

Ciclul continuă… până când devenim conștienți.
Până când învățăm să simțim durerea fără să o repetăm.

Procesul terapeutic ne ajută să:
• localizăm în corp emoția blocată,
• îi dăm voce,
• și o eliberăm prin exprimare autentică.

Psihoterapia nu e despre perfecțiune, ci despre viață.
Despre a trăi, a simți și a nu mai repeta ce a fost cândva tăcut.🤫

🕊️ Ce poveste din tine așteaptă, încă, să fie spusă până la capăt?

20/10/2025

Cum te poți proteja??

Începe prin a observa:

Ce simt acum? Ce se întâmplă cu mine când celălalt neagă ceea ce am trăit?

Notează faptele, vorbește cu oameni de încredere și caută sprijin terapeutic.

Recâștigarea contactului cu propriile percepții este primul pas spre vindecare.❤️‍🩹

15/10/2025

Mi-am amintit astăzi de o clientă care a venit la mine cu frica de… tot ce era nou. Fiecare schimbare, fie că era mică sau mare, îi provoca anxietate. Chiar și să schimbe traseul spre serviciu sau să încerce un restaurant nou îi părea o provocare imensă.

La început, discuțiile noastre erau despre „siguranță” și „control”. Ea voia să știe exact ce se va întâmpla, să fie pregătită pentru fiecare detaliu. Însă, în Gestalt, învățăm să fim prezenți aici și acum, să simțim ce apare și să ne asumăm experiența fără a o judeca.

Pas cu pas, am explorat împreună senzațiile corpului ei atunci când se confrunta cu schimbarea. Am descoperit că frica nu era un dușman, ci un mesaj: „Atenție, ceva e important pentru tine”. Încet, ea a început să observe și momentele când frica scădea, atunci când pur și simplu se lăsa să experimenteze, fără să planifice totul.

Astăzi, ea povestește despre micile victorii: să meargă singură într-un loc nou, să încerce o activitate diferită, să spună „da” fără să analizeze fiecare detaliu. Transformarea nu a fost bruscă. A fost despre a accepta că viața înseamnă schimbare și că frica nu trebuie să paralizeze, ci să ne arate că suntem vii.

✨ Dacă simți că frica de nou te oprește, amintește-ți: fiecare pas mic contează. Observă-l, simte-l, fii prezent. Transformarea începe aici și acum.

13/10/2025

Pentru că adevărata schimbare începe atunci când tu devii curios de tine.

10/10/2025

terapia nu înseamnă doar explicații noi,
ci experiență trăită: lucrul cu corpul, cu memoria emoțională,
adaptarea treptată la stimuli declanșatori (triggere).

09/10/2025

Rolul notițelor în ședințele de terapie

📝 1. Urmărirea progresului: Notițele mă ajută să văd cm se schimbă gândurile, emoțiile și comportamentele tale în timp.

📝 2. Nu uităm detalii importante: Uneori discuțiile sunt complexe; notițele îmi permit să rețin elementele esențiale fără a le confunda.

📝 3.Siguranță și claritate profesională: Notițele sunt strict confidențiale și servesc doar scopului terapeutic.

💡 Mesaj pentru voi 🩵: „Notițele nu te etichetează, ci ne ajută să colaborăm eficient și să urmărim progresul tău.”

08/10/2025

❤️‍🩹Efectul Stockholm – când atașamentul devine o formă de supraviețuire

Puțini știu că termenul „Efectul Stockholm” nu s-a născut în psihologie, ci într-un context real, dramatic.
Istoria lui începe în 1973, în capitala Suediei.

Timp de șase zile, patru angajați ai unei bănci au fost ținuți ostatici în timpul unui jaf armat.
Ceea ce a surprins lumea întreagă a fost că, după eliberare, ostaticii au refuzat să depună plângere împotriva agresorilor.
Ba chiar i-au apărat public, declarând că poliția a fost prea dură și că „infractorii au avut grijă de ei”.

Acest paradox a atras atenția psihologilor și jurnaliștilor, care au numit fenomenul „Efectul Stockholm” – după locul unde s-a întâmplat.

🧠 În realitate, nu era vorba despre o simplă confuzie emoțională, ci despre un mecanism psihologic de apărare.
Când o persoană trăiește o situație de frică intensă, izolată de restul lumii, creierul caută o cale de a reduce tensiunea.
Iar una dintre ele este identificarea cu agresorul – o strategie de supraviețuire care creează un sentiment fals de siguranță:
„Dacă îl înțeleg, dacă mă apropii de el, nu-mi va face rău.”

Astăzi, termenul „efectul Stockholm” este folosit și pentru a descrie relațiile abuzive sau dependente, unde iubirea și frica coexistă.
Victima poate ajunge să creadă că „nu poate pleca”, că „celălalt se va schimba”, sau că „are nevoie să fie înțeles, nu condamnat”.

🕊️ Terapia oferă un spațiu sigur pentru a înțelege aceste mecanisme și pentru a reînvăța ce înseamnă o relație bazată pe libertate, nu pe frică.

04/10/2025

🔹 Cum se simte ieșirea dintr-o relație toxică?
• La început: gol, teamă și nesiguranță. Chiar dacă relația era dureroasă, ea era familiară, iar creierul se obișnuiește cu acest „normal”.
• Apoi: ușurare treptată – respiri mai liber, observi că nu mai trăiești sub presiunea constantă a criticii sau controlului.
• Cu timpul: redescoperirea de sine – începi să-ți auzi vocea interioară, să-ți simți dorințele și să-ți recapeți încrederea.
➡️ E ca și cm ieși dintr-o cameră întunecată, la început lumina te orbește, dar încet-încet începi să vezi culorile din jur.

🔹 Elemente ale unei relații toxice (defectuoase)
1. Control și manipulare – unul dintre parteneri decide, celălalt se simte neputincios.
Exemplu: „Nu ai voie să mergi acolo, doar eu știu ce e bine pentru tine.”
2. Critică și devalorizare constantă – în loc de sprijin, primești reproșuri și umilințe.
Exemplu: „Nu ești în stare de nimic, fără mine nu te-ai descurca.”
3. Lipsă de respect pentru granițe – nu se ține cont de nevoile sau de spațiul personal al celuilalt.
Exemplu: citirea mesajelor tale sau decizii luate în numele tău fără acord.
4. Ciclu abuziv – momente de tensiune, izbucniri, apoi „luna de miere” cu promisiuni că „nu se mai repetă”.
Exemplu: după o ceartă violentă, vin cadouri și jurăminte.
5. Izolare – partenerul încearcă să te rupă de prieteni, familie sau activități proprii.
Exemplu: „Nu-ți mai trebuie alții, eu sunt tot ce ai nevoie.”

04/10/2025

Adevărata închisoare 🥺

03/10/2025

✨ 3 lucruri 👇

1. Ritmul este unic pentru fiecare
Unii clienți simt primele schimbări după câteva luni, alții au nevoie de mai mult timp pentru a se simți în siguranță să deschidă subiecte profunde.
➡️ Exemplu: Cineva poate vorbi despre anxietatea de zi cu zi din prima ședință, dar pentru altcineva durează câteva luni până poate vorbi despre relația cu părinții.

2. Terapia nu e doar despre a vorbi
În Gestalt, lucrăm cu ceea ce simți și trăiești acum. Putem observa cm îți ții respirația când vorbești despre o situație, cm îți schimbi tonul sau cm apare o tăcere plină de sens.
➡️ Exemplu: Un client a descoperit că își încrucișa mereu brațele când discuta despre furie – iar asta a devenit un punct de plecare pentru a înțelege cm și-a blocat emoțiile.

3. E un angajament față de tine
Procesul lung cere răbdare și disponibilitatea de a explora părți incomode, dar și de a celebra schimbările. Nu e un „remediu rapid”, ci o relație care crește în timp.
➡️ Exemplu: O clientă și-a dat voie, după un an de lucru constant, să spună „nu” pentru prima dată în familie fără vinovăție.

Dacă simți că e momentul să-ți oferi acest spațiu de creștere și vrei să descoperi cm ar arăta pentru tine un proces de terapie de lungă durată, te invit să îți programezi o primă ședință.

01/10/2025

Când viața ne aduce situații grele, e firesc ca psihicul să găsească o cale să ne protejeze.

În cabinet dese ori observăm, împreună cu clienții cum, pentru a nu mai simți durerea, se închid treptat intensitatea emoțiilor.

La început, pare că s-a instalat liniștea… dar de multe ori, e mai degrabă o deconectare de la trăire decât o împăcare reală.

Pacea interioară autentică nu exclude emoțiile – nici pe cele plăcute, nici pe cele dificile. Ea ne ajută să le simțim pe toate fără să fim copleșiți.

Diferența dintre o liniște vie și una goală e esențială: prima vine din integrare și prezență, a doua dintr-o nevoie de supraviețuire.

Gol interior sau împăcare autentică?

01/10/2025

De ce victima nu părăsește agresorul?

Din exterior, poate părea de neînțeles: „De ce nu pleacă? Poate îi place?” Dar în realitate, sunt mecanisme profunde de supraviețuire care blochează orice acțiune.

Primul mecanism este înghețarea. Când fuga sau lupta nu sunt posibile, corpul intră automat într-o stare de blocaj. Victima simte amorțeală, ceață, lipsă de putere. Orice schimbare pare periculoasă, pentru că sistemul nervos este blocat pe modul „stai nemișcat, supraviețuiește”.

Al doilea mecanism este atașamentul traumatic. Agresorul e și sursa durerii, și sursa alinării. După fiecare izbucnire, urmează „căldura” sau scuzele. Creierul experimentează această trecere bruscă de la durere la alinare ca pe o recompensă, un miracol, și creează o dependență emoțională puternică.

Al treilea mecanism este neajutorarea învățată. După încercări repetate de a scăpa și eșecuri, corpul și mintea renunță: „Nu are rost, nu pot schimba nimic.” Apare blocajul și lipsa inițiativei.

Al patrulea factor este vina și rușinea. Agresorul manipulează, victima ajunge să creadă că ea e de vină pentru tot, ceea ce reduce și mai mult puterea de a protesta.

Și, desigur, există frica: de pedeapsă, de singurătate, de necunoscut.

Toate aceste mecanisme țin victima lângă agresor uneori ani întregi. Ele nu au legătură cu lipsa de voință, ci cu felul în care psihicul luptă pentru supraviețuire.

Psiholog Doina Chiosa

22/10/2025

20/10/2025

15/10/2025

13/10/2025

10/10/2025

09/10/2025

08/10/2025

04/10/2025

04/10/2025

03/10/2025

01/10/2025

01/10/2025

Address

Website

Alerts

Contact The Practice

Shortcuts

Share

Category