
21/02/2024
Crearea Serviciului Oncologic Municipal în Chișinău: entuziasm și precauție.
Institutul Oncologic a lansat o inițiativă care prevede instituirea unor funcții de medici oncologi în cadrul Asociațiilor Medical Teritoriale din Chișinău. Ideea este susținută de autoritățile municipale care se arată gata să pornească procesul cât mai curând. Deocamdată nu este clară poziția Ministerului Sănătății care trebuie să elaboreze un regulamente pentru această descentralizare. CNAM se arată gată să susțină inițiativele care îmbunătățesc accesul populației la serviciile de sănătate.
Discuțiile pe marginea descentralizării unor servicii oncologice la nivel de Asociații Medical Teritoriale au fost lansate în cadrul unei ședințe cu participarea directorilor de AMT și ai Institutului Oncologic. Astăzi în centre pilot la nivel regional există mai multe programe de depistare precoce a cancerului, printre care cancerul mamar și cel colorectal.
La baza proiectului de creare a unor servicii oncologice în municipiul Chișinău stau argumente legate de reducerea cozilor de la Institutul Oncologic și a arderii profesionale a medicilor din Policlinica Oncologică. Totodată sunt luate în calcul și optimizări ale bugetelor care în loc să fie utilizate pentru tratamente de performanță sunt consumate pe analize de rutină care pot fi făcute la nivel de centre ale medicilor de familie.
Ultimul raport al Curții de Conturi arată că unii pacienți așteaptă până la 60 de zile pentru a fi internați la Institutul Oncologic. Toate acestea, pe fundalul unei creșteri galopante a numărului de cazuri de cancer. Numai în anul 2022 au fost înregistrate 10 095 cazuri noi de cancer, ceea ce este cu aproape 13 la sută mai mult în comparație cu anul 2021 când au fost depistate mai puțin de nouă mii de cazuri noi. Datele Biroului Național de Statistică arată că în Republica Moldova sunt aproape 70 de mii de bolnavi cu cancer.
Marea problemă ține de identificarea medicilor oncologi care ar lucra în Capitală
Rodica Mândruță-Stratan, coordonatoarea Programului național de control al cancerului, spune că pentru a-și afla diagnosticul acum un bolnav are nevoie de câteva săptămâni din cauza suprasolicitării medicilor de la Policlinica Oncologică. Toate vizitele la medicii oncologi se fac prin sistemul de programare, fapt care solicită perioade lungi de așteptare pentru fiecare vizită în parte. „Se programează pentru prima vizită – două săptămâni, apoi peste două săptămâni vine după rezultate. Deja este o lună. Alte încă două săptămâni pentru o altă investigație și iată avem deja o lună jumătate sau și mai mult doar pentru un diagnostic”, concretizează medicul.
În fiecare an sunt înregistrate peste 250 de mii de vizite la Policlinica Oncologică. Procesul de diagnosticare este lent și din cauza numărului insuficient de medici. Sunt sectoare în care lucrează doar patru specialiști, cm ar fi cel de cap și gât. Promotorii ideii de descentralizare a unor servicii oncologice la nivel de instituții medicale din Capitală susțin că medicii din AMT-uri ar putea iniția primele analize pentru identificarea cancerului și chiar face primele diagnoze pentru cazurile mai ușor de diagnosticat. Asta ar reduce cu mult perioada de așteptare.
Unele forme de cancer pot fi nu doar depistate, dar și tratate în instituțiile municipale
Vladimir Bolocan, șeful adjunct al Direcției Generale Asistență Medicală și Socială, afirmă că în epoca tehnologiilor medicale avansate, acestea nu doar că devin mai eficiente, dar și mai accesibile. Potrivit lui, concentrarea tuturor serviciilor medicale pentru pacienții oncologici într-o singură instituție medicală a creat mai multe probleme decât beneficii. El face trimitere la un raport din anul 2013 al Băncii Mondiale care constată eroarea ce a dus la crearea unei singure instituții oncologice pentru toată țara.
„Raportul propune descentralizarea oncologiei și crearea unor centre regionale odată cu creșterea numărului de cazuri de cancer. În alte țări spitale de felul Institutului Oncologic se ocupă de cercetare, de terapii sofisticate și foarte țintite, dar nu fac perfuzii și analize de rutină sau consultații despre cantitatea de pastile pe care trebuie să o administreze un pacient”, explică Vladimir Bolocan situația în care s-a pomenit Republica Moldova.
Pornind de la aceste realități, șeful adjunct al Direcției Generale Asistență Medicală și Socială deplânge situația dramatică a pacienților care sunt nevoiți să plătească sute de lei ca să ajungă la Chișinău unde vor primi o rețetă pentru un medicament care costă în farmacii de câteva ori mai puțin decât costul drumului.
Vladimir Bolocan susține că astăzi sistemul municipal este bine organizat și dotat pentru a prelua o parte din consultațiile, investigațiile și chiar tratamentul unor forme de cancer.
Mai mult, el spune că astăzi există posibilități ca unele forme de cancer să fie nu doar depistate, dar și tratate în instituțiile municipale. Vladimir Bolocan menționează că pentru aceasta este nevoie ca sistemul să prevadă prezența unor specialiști oncologi la nivel de instituții municipale. El propune să se înceapă cu chimioterapia în staționare de zi.
„Chimioterapia nu mai este o procedură pentru spitalele de treapta a treia. E vorba de administrarea unor medicamente în formă de diluții. Această procedură trebuie descentralizată prin instruirea unor medici din spitalele municipale. Astăzi nu mai e cazul ca un pacient de la Ciocana să traverseze un oraș întreg pentru a-și administra o perfuzie la Institutul Oncologic care uneori poate avea și reacții adverse contraindicate pentru o călătorie cu transportul public. Asta ar scoate o parte din presiunea pe Institut, fapt care va duce la reducerea cozilor și eliberarea locurilor pentru alți pacienți mai gravi și din regiuni”, explică Vladimir Bolocan necesitate decentralizării serviciilor oncologice.
CNAM susține inițiativele care îmbunătățesc accesul populației la serviciile de sănătate
Într-un răspuns la solicitarea redacției Sănătate INFO de a se pronunța pe marginea inițiativei de creare a unui serviciu oncologic municipal, CNAM afirmă că este deschisă pentru susținerea inițiativelor care vin să îmbunătățească accesul populației la serviciile de sănătate. Compania a menționat însă că politicile în domeniul sănătății, inclusiv organizarea serviciilor medicale, sunt priorități ale Ministerului Sănătății.
„În contextul procurării serviciilor medicale, CNAM nu face diferența între tipurile de instituții medicale, accentul fiind pus pe serviciile medicale prestate. Astfel, criteriile de contractare și plată a serviciilor medicale sunt aceleași pentru toți prestatorii de servicii medicale în funcție de asistența medicală prestată... Pentru ca instituțiile medicale municipale să presteze servicii medicale pentru cazurile de cancer, similar altor instituții care oferă astfel de servicii, trebuie să posede spațiu special amenajat pentru tratamentul pacienților cu patologie oncologică, instrumentarul/dispozitivele medicale necesare, personal medical calificat în domeniul respectiv etc.”, se mai arată în răspunsul CNAM la solicitarea redacției.
În ultimii șase ani, alocațiile pentru asistența medicală spitalicească la Institutul Oncologic au fost mereu în creștere și aproape s-au dublat. CNAM a alocat în anul 2018 peste 256 de milioane de lei, iar în anul 2023 suma ajunge la aproape 455 de milioane de lei. Cea mai mare creștere a alocațiilor s-a atestat în anul 2021 când Institutul Oncologic a primit de la CNAM 462 de milioane de lei, o sumă cu 15 la sută mai mul în comparație cu anul precedent.
Dina Țăruș, medic de familie: Datoria unui medic de familie este să prevină bolile înainte ca acestea să necesite tratament
În sfârșit maladiile oncohematologice vor fi depistate cu ajutorul unui dispozitiv performant
„Ne iubim copiii până la sminteală”, a declarat ministra Sănătății, apoi a plecat fără să-i asculte pe medicii de la Institutul Oncologic, adunați să discute problemele oncologiei pediatrice