29/06/2025
INSTRUCȚIUNI DE EXPLOATARE A FIINȚEI UMANE -3
--------------------------------------------------------
CORPUL FIZIC. Instrumente.
Toate clare până aici, dar cm producem mișcarea?
Unicele structuri din organism specializate în a produce mișcare sânt mușchii, structuri puțin neglijate de medicina europeană. Mușchii scheletului sânt în număr de 600 și ei ne asigură poziția în spațiu, deplasarea, mișcările învățate, inclusiv cele profesionale, mestecatul alimentelor și parțial procesul de respirație.
În afară de aceștea, în organism își fac serviciile o mulțime de mușchi pe interior. Toate organelle, vasele sanguine și limfatice conțin țesuturi musculare, iar limba, stomacul, inima și uterul sânt alcătuite preponderent din masă musculară.
Mișcarea corpului este de fapt mișcarea miofibrilelor-cele mai mici structuri funcționale ale oricărui mușchi, ce au capacitatea de ași schimba lungimea conform impulsurilor nervoase primite. Normalitatea lor funcțională o apreciem în baza proceselor de contractare și relaxare. Când mușchiul nu se poate contracta suficient, zicem că este hypotonic, cand nu se poate relaxa-că e hipertonic.
Aceste efecte le folosim noi, kineziologii, când apelăm la testul kineziologic de diagnosticare. Veridicitatea testului este maximă, deoarece rezultatul este apreciat în baza răspunsului sistemului nervos al pacientului. Mai mult decât atât, în cazul în care un organ, ca exemplu, trimete către sistemul nervos un impuls despre o situație apărută, ultimul va trimite răspunsul către acest organ, dar și către mușchi, ei fiind unicii executori ai oricărei acțiuni. Asta va duce la schimbarea tonusului muscular, moment folosit cu success în testul kineziologic. La fel de efectiv este testul dat nu numai în diagnosticarea problemelor de structură, dar și a celor psiho-emoționale, energetice, biochimice. Poate fi folosit și în calitate de detector de minciuni, nicicând nu minte…Doar să știi a pune întrebări.
Toți mușchii se prind cu tendoanele lor de structuri osoase, uneori-cartilaginoase. În zonele mobile ale corpului, oasele se întâlnesc în articulații, unde se săvârșesc mișcări rotative în 2-3 proiecții. Ca să nu iasă din aceste articulații, din toate părțile, oasele sânt fixate cu ligamente, niște formațiuni rezistente, compuse din collagen și elastină. Fixsează aici și mușchii, unii având locuri de prindere peste articulație în direcție vectorială, alții- sub un unghi anumit, producând mai mult un effect de stabilizare în timpul efectuarii unei mișcări anumite în articulația dată.
Să ținem minte că orice mișcare într-o articulație nu este produsă de un singur mușchi- cel care depune energia maximă pentru efectuarea acestei mișcări în direcția intenționată, fiind numit și mușchiul agonist , ci de un grup de mușchi, ce joacă roluri diferite într-o mișcare sau alta. La aceiași mișcare participă mușchi sinergiști, care susțin mișcarea, mușchi stabilizatori, care ajută la respectarea vectorului de mișcare și mușchi antagoniști, care se conectează la o etapă finală a mișcării pentru a produce efectul de amortizare pentru articulație, ligamente și mușchiul agonist. Pentru mișcarea în altă direcție în articulația dată, aceiași mușchi se vor schimba cu rolurile.
Cele mai complexe mișcări sânt cele la care participă tot corpul. Cele mai complicate mișcări sânt cele de motorică măruntă, care necesită și o exactitate sporită.
Mersul reprezintă mișcarea complexă de bază și este pentru fiecare om calea sa de dezvoltare până la o anumită vârstă, cu etapele de stabilizare a reflexelor, a structurilor corpului participante la mișcare și a sistemului nervos. Deaceia, ”normalitatea” este individuală și aparte pentru fiecare individ.
E necesar să vorbim aici și despre paterna mersului, care resimte efectul general al interacțiunii tuturor structurilor corpului și chiar a stărilor sufletești și a celor de spirit. Kineziologii, dar și alți specialiști, au învățat să vadă și să aprecieze aceste lucruri, fiind folosite astfel și la diagnosticare.
La mers participă, direct sau asociativ, toți mușcii scheletici, toate ligamentele și toate articulațiile corpului, dar există mușchi și lanțuri musculare care inițiază mișcarea, alții, care o stabilizează și alti,care îi compensează efectele asupra diferitor structuri. Testând aceste structuri, putem stabili cine s-a făcut vinovat când o mișcare a devenit defectuoasă, incorectă sau imposibilă.
Totodată, dacă toate structurile participante la mișcare sânt normofuncționale, atunci mersul va fi și cel mai valoros exercițiu pentru menținerea stării de sănătate, pentru refacere și pentru fortificare.
E important să cunoaștem că mersul fiziologic este inițiat de contractarea mușchilor degetului mare de la picior, lucru pe care putem să îl percepem când ne împingem cu piciorul rămas în spate în timpul mersului. Aceasta se produce doar când efectuăm pași mari și energici, de aici e de înțeles ce tip de mers ne revigurează și ne însănătoșește întreg organizmul. Altă mișcare complexă foarte benefică pentru organism este înotul, mai puțin însă alergatul.
Dintre mușchii principali (agoniști) participanți la procesul mersului, ar trebui de menționat mușchii fesei (mm Gluteus), care în același timp participă la efectuarea mișcării în articulația genunchiului și a șoldului, stabilizânnd totodată aceste articulașii și bazinul în întregime. Disfuncționalitățile în lucrul acestor mușchi se numără printre cauzele de bază a poblemelor de șold, bazin și a structurilor din zona lombară a coloanei vertebrale.
Și iarăși fiziologic, când facem un pas în față cu piciorul drept de exemplu, ca să mergem pe linie dreaptă, bazinul cu coloana vertebrală lombară se vor roti puțin în stânga, coloana vertebrală în zona toracală va face rotație spre dreapta iar mâina stângă va pleca în față pentru a balansa mișcarea piciorului drept. Totodată, capul va roti puțin spre stânga, iar mandibula și ochii vor roti spre dreapta, pentru echilibrare în urma rotirii capului.
Dacă nu se produc în felul descries mișcările în timpul mersului, atunci există o problemă sau mai multe de sănătate, care uneori încă nu se manifestă altfel. Ținând cont că mersul este procedeul cel mai folosit de noi, ne putem da seama cm poate el influența starea de sănătate. Totodată, devine mai clar de ce cauza unei probleme din zona cervicală, se poate afla în talpă, iar o problem a articulației șoldului- în zona dinților sau a mandibulei, ca exemplu. Variantele pot fi foarte diferite… Este necesar iarăși testul kineziologic pentru a stabili cu exactitate.
În articolul următor vom afla cm mușchii scheletului și organelle interne sânt în legătură și cm se influențează reciproc.
Arcadie Lipcanu, medic kineziolog, psiholog
