De la STAŢIA SANITARO-EPIDEMIOLOGICĂ REPUBLICANĂ până la AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ
Staţia Sanitaro-Epidemiologică Republicană a fost instituită la 4 decembrie 1948, prin ordinul nr.1278 al Narkomatului Sănătăţii al RSSM, pe baza Staţiei Sanitaro-Epidemiologice interraionale Chișinău. În componenţa sa au fost trecute sectorul gospodăresc, secţia sanitaro-epidemiologică, laboratorul sanitar-bacteriologic, punctul Pasteur, secţia de deratizare şi Detaşamentul antitularemic cu toţi cei 34 colaboratori din cadrul fostei SSE interraionale Chişinău, ceea ce la început a şi constituit nucleul instituţiei nou fondate şi în continuare reformate.
În anii postbelici activitatea Instituţiei a vizat lichidarea consecinţelor sanitare şi epidemiologice ale războiului prin asigurarea eşalonată a soluţionării problemelor majore de sănătate publică. Activitatea purta în fond un caracter metodico-organizatoric, implementând principiile medicinii preventive.
În ansamblu perioada anilor 1948-1965 s-a remarcat prin ameliorarea situaţiei epidemiologice, reducerea substanţială a incidenţei bolilor infecţioase şi lichidarea unor infecţii contagioase (malaria, tularemia, tifosul exantematic, febra tifoidă, scarlatina etc.).
Perioada anilor 1966-1994 s-a caracterizat prin consolidarea serviciului de laborator a SSER, implementarea metodelor moderne de investigaţii bacteriologice, virusologice, radiologice etc.; prin fundamentarea cercetărilor ştiinţifice în problemele estimării sănătăţii populaţiei, stării sanitare a alimentării cu apă, habitatului uman, sistematizării, reconstrucţiei şi amenajării oraşelor şi satelor etc. O atenţie deosebită s-a acordat factorilor biochimici: în particular în anii 1960 -1970 a fost iniţiat şi realizat studiul privind conţinutul de iod în col, apa potabilă, produsele alimentare, utilizarea pesticidelor în agricultură etc., cauza răspândirii extinse a guşei endemice, hepatitelor, s-au efectuat studii la conţinutul de nitraţi şi izotopi radioactivi în mediul ambiant, impactul lor asupra organismului uman.
Au cunoscut dezvoltare cercetările în epidemiologie, microbiologie, virusologie, imunoprofilaxie, care au pus baza conceptului imunogenezei antraxului, tetanosului, optimizarea supravegherii epidemiologice şi perfectarea diagnosticului de laborator la difterie, rujeolă, hepatite, poliomielită şi alte infecţii de geneză bacteriană şi virală. În baza cercetărilor ştiinţifice s-au elaborat şi implementat în practica medicală noi produse de diagnostic şi tratament Antraxin, Tetanin.
Manageri ai Sanepidului republican:
– Grigori Groisman, primul medic şef SSER (31.12.1948 – 07.09.1950).
– Constantin Sedâkin (medic şef SSER, 08.09.1950–26.05.1951).
– Serghei Juravkin (medic şef SSER, 13.06.1951–20.08.1951).
– Tamara Bondarenco (medic şef SSER, 24.08.1951 – 10.01.1952).
– Elizaveta Miliutina (medic şef SSER, 11.01.1952 – 25.05.1955).
– Alexei Covaliov (medic şef SSER, 26.05.1955 – 01.12.1962).
– Nicolai Bulâciov (medic şef SSER, 03.12.1962 – 08.04.1964).
– Andrei Discalenko (medic şef SSER, 09.04.1964 – 15.07.1964).
– Boris Rusnac (medic şef SSER, 15.07.1964 – 18.04.1969).
– Vitalie Bodiu (medic şef SSER, 20.06.1969–31.12.1982).
– Mihail Magdei (medic şef SSER, 14.01.1983 – 27.04.1994).
CENTRUL REPUBLICAN DE IGIENĂ ȘI EPIDEMIOLOGIE (CRIE)
Fondat la 12 mai 1994 prin reformarea Stației Sanitaro-Epidemiologice Republicane (ordinul nr. 82 al Ministerului Sănătăţii).
Noua formulă instituţională a oferit specialiştilor un spaţiu de manevră mai larg în profilaxia şi prevenirea maladiilor infecţioase. Accentele principale erau puse pe identificarea şi investigarea factorilor de sănătate, elaborarea şi realizarea unor strategii naţionale de prevenire a bolilor, de combatere a epidemiilor şi intoxicaţiilor, educaţia pentru sănătate şi promovarea modului sănătos de viaţă. Sarcina de bază a instituțiilor de sănătate publică a devenit asigurarea şi garantarea securităţii sănătăţii populaţiei prin implicarea cetăţenilor înşişi, a autorităţilor locale şi segmentului asociativ. A început preluarea practicii statelor cu o democraţie avansată şi adaptarea ei la condiţiile şi specificul dezvoltării umane din Republica Moldova.
Manager: Victor Băbălău (medic şef CRIE, 27.04.1994 – 21.09.1995).
CENTRUL NAŢIONAL ŞTIINŢIFICO-PRACTIC DE IGIENĂ ŞI EPIDEMIOLOGIE (CNŞPIE)
Fondat la 1 octombrie 1995 în baza Hotărârii Guvernului nr.529 din 28.07.95, prin reformarea Centrului Republican de Igienă şi Epidemiologie.
CNŞPIE a încorporat două secţii ale Institutului de Cercetări Ştiinţifice în Medicina Preventivă şi Clinică (secţia de igienă şi epidemiologie şi cea de producţie), Centrul Republican de Profilaxie şi Combatere a Maladiei SIDA, Staţia Antipestică Republicană, Staţia sanitaro-epidemiologică a Aviaţiei Civile, Direcţia sanitaro-epidemiologică a MS şi Centrul Republican de Sănătate (fosta Casă Republicană de Iluminare Sanitară). În urma reformei respective, a fost instituită medicina de familie, s-a trecut la asigurarea medicală obligatorie, au fost consolidate capacităţile Serviciului de urgenţă medical şi cele ale Serviciului de Supraveghere Sanitaro-Epidemiologică de Stat.
Noua denumire a Centrului reda sensul reformei, relevând primatul ştiinţei în dezvoltarea şi consolidarea domeniilor sănătăţii publice, redat şi prin sintagma „ştiinţifico-practic”.
Joncţiunea structurilor indicate a dat impulsuri noi în promovarea principiilor şi standardelor moderne de sănătate, prin care a fost deschisă calea către diverse programe şi proiecte de sănătate, cu suport internaţional. Instituţia a început să beneficieze de date ştiinţifice vitale pentru a-şi putea promova politicile de sănătate, normele de igienă şi epidemiologie.
Manageri:
– Mihail Magdei revine în 1995 la conducerea CNŞPIE.
– Valeriu Chicu (director CNŞPIE, 17.02.1997 – 09.06.1998).
CENTRUL NAŢIONAL ŞTIINŢIFICO-PRACTIC DE MEDICINĂ PREVENTIVĂ (CNŞPMP))
Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă a fost instituit în baza HG RM nr.517 din 27.05.1998 prin reformarea Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Igienă şi Epidemiologie.
Prioritar pentru CNŞPMP a fost menţinerea şi consolidarea sănătăţii populaţiei. Instituţia s-a concentrat pe controlul, supravegherea şi monitorizarea respectării legislaţiei statului privind asigurarea condiţiilor optime de realizare maximă a potenţialului de sănătate al fiecărui individ pe parcursul întregii vieţi, contribuind prin activităţile sale la ameliorarea sănătăţii publice, prevenirea şi diminuarea morbidităţii generale, inclusiv a celei infecţioase, parazitare şi profesionale, a influenţei nocive a factorilor de mediu şi ocupaţionali, organizarea şi monitorizarea măsurilor profilactice etc.
La balanţa CNŞPMP au fost transferate 11 instituţii de medicină preventivă şi, în ansamblu, Instituţia avea în componenţă 35 de subdiviziuni practice, ştiinţifico-practice şi ştiinţifice, inclusiv Centrul de epidemiologie a bolilor extrem de periculoase şi combaterea bioterorismului; Centrul virusologic; Centrul toxicologic; Centrul de radioprotecţie şi igiena radiaţiilor; Centrul promovarea sănătăţii şi educaţie pentru sănătate; secţii şi laboratoare în domeniul igienei şi epidemiologiei, de monitoring socio-igienic, epidemiologia bolilor intraspitaliceşti, serviciul audit intern etc.
Concomitent, CNŞPMP a devenit bază clinică pentru Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” în pregătirea universitară şi postuniversitară a specialiştilor.
Manageri:
– Mihail Magdei (director CNŞPMP, 14.07.1998 – 05.07.2003).
– Ana Volneanschi (director CNŞPMP, 17.07.2003 – 19.09.2003).
– Mihail Magdei (director CNŞPMP, 20.09.2003 – 28.12.2003).
– Ion Bahnarel (director CNŞPMP, 29.12.2003 – 17.07.2008).
– Oleg Beneş (director CNŞPMP, 17.07.2008 – 22.03.2010).
CENTRUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ (CNSP)
A fost instituit prin ordinulMS RM nr. 369 din 03.06.2010 în baza HG RM nr.384 din 12.05.2010 (Monitor oficial din 21.05.10).
Promovarea reformelor în sistemul de sănătate publică din Republica Moldova în ultimele două decenii nu a contenit niciodată. Procesul de tranziţie de la medicina socială planificată la cea asumată s-a dovedit a fi anevoios şi acoperit de nebulozitate. Această „revoluţie latentă” în Sănătate s-a datorat, în mare măsură, instabilităţii din viaţa politică şi economică a ţării, dar şi lipsei de voinţă politică pentru „experimentarea” unor reforme sistemice decisive.
Crearea în anul 2010 a Centrului Naţional de Sănătate Publică a fost „grăbită” de procesele întâmplate pe segmentul de înţelegere reciprocă dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. În ultimele două decenii Părţile au semnat o serie de acorduri şi documente importante privind integrarea ţării în spaţiul de valori şi standarde europene. Dintre acestea am evidenţia Planul comun de acţiuni UE-Republica Moldova (2005-2007).
Prin reorganizarea Centrului Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă şi formarea Centrului Naţional de Sănătate Publică şi respectiv, a centrelor teritoriale de sănătate publică (CSP), a fost făcut un pas important în politica de raliere a Sistemului de sănătate din Republica Moldova la standardele europene în domeniu, însoţită de introducerea unor noi formule de supraveghere epidemiologică, de promovare a sănătăţii, de prevenţie, profilaxie şi protecţie a ei, inclusiv cele de combatere a viciilor şi deprinderilor dăunătoare de consum abuziv de alcool, tutun şi droguri. La capitolul combaterii sedentarismului şi obezităţii s-a propus re-orientarea populaţiei spre un regim de alimentaţie şi comportament sănătos pentru prevenirea unui şir de maladii netransmisibile cronice, precum cele cardiovasculare, cancerul, bolile digestive, traumatismele, toxiinfecţiile alimentare etc.
CNSP este una dintre cele mai importante instituţii ale sistemului de sănătate din Republica Moldova, ei revenindu-i un rol-cheie în realizarea obiectivelor ce stau în faţa Serviciului de Supraveghere de Stat a Sănătăţii Publice (SSSSP), este multifuncţional şi întruneşte peste 60 de subdiviziuni, unde activează 380 de specialişti din diferite domenii.
Direcţiile prioritare de activitate a CNSP impun conjugarea eforturilor specialiştilor şi a întreg colectivului la realizarea sarcinilor planificate, inclusiv dotarea cu utilaj modern, crearea condiţiilor optime de muncă, fortificarea capacităţilor de pregătire ale sistemului de sănătate pentru un răspuns prompt şi adecvat la eventualele dezastre şi urgenţe de sănătate publică, asigurarea consolidării colectivului prin disciplină, perseverenţă, lucrul în echipă, concentrarea asupra priorităţilor şi orientarea spre asigurarea bunăstării sănătăţii populaţiei în conformitate cu obiectivele Strategiei Naţionale de Sănătate Publică pentru anii 2014-2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1032 din 20 decembrie 2013. La fel, este oportună: continuarea şi intensificarea lucrului de adaptare a legislaţiei sanitare a Republicii Moldova la cea a Uniunii Europene (UE) şi implementarea ei în practică; intensificarea măsurilor de control şi prevenire a bolilor netransmisibile; consolidarea măsurilor de prevenire, pregătire şi răspuns la situaţiile de urgenţă în sănătatea publică, care pot fi provocate de factori de origine naturală, tehnologică (tehnogenă) şi biologico-socială, care pot avea impact negativ asupra sănătăţii populaţiei, cât şi de pericolele legate de situaţia socio-politică din ţara vecină, Ucraina; implementarea programelor naţionale pe domeniul de sănătate publică prin asigurarea monitorizării şi evaluării, coordonării pro-active, inclusiv prin intervenţii de rigoare la necesitate; continuarea şi aprofundarea cercetărilor ştiinţifice în domeniul sănătăţii publice, axate pe fundamentarea ştiinţifico-practică a acţiunilor conform Strategiei Naţionale de Sănătate Publică. În acest context sunt necesare perfecţionarea continuă a cadrului normativ-legal; finanţarea adecvată pentru realizarea deplină şi în tot volumul a sarcinilor; dotarea cu echipament modern; angajarea specialiştilor tineri şi instruirea adecvată şi continuă a acestora, conform priorităţilor Serviciului; optimizarea managementului CNSP şi SSSSP şi asigurarea cooperării eficiente cu organele administraţiei publice centrale şi locale, societatea civilă, comunităţile, ONG-urile specializate şi, în ansamblu, cu populaţia.
Manageri:
– Ion Bahnarel (director general CNSP, 08.06.2010 – 29.01.2014).
– Mihail Pîsla (director general CNSP, 30.01.2014 –08.09.2015 ).
– Iurie Pînzaru (director general CNSP, 18.04.2016– 2018).
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU SĂNĂTATE PUBLICĂ (ANSP)
Agenția Națională pentru Sănătate Publică a fost instituită în baza Hotărârii de Guvern al Republicii Moldova nr.1090 din 18.12.2017 prin reformarea Centrului Național de Sănătate Publică.
